Arhive categorie: Baptişti

The Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians: A History of the Baptists in the Kingdom of Hungary from 1846 to 1893


the-origins-of-baptists

În acest volum sunt informații despre primele evanghelizări, convertiri și botezuri în comunitățile romanești din estul Imperiului Austro-Ungar.

Semnalată de Mihaela Bucin

Structura cărții este următoarea:

Câteva paginii din această carte pot fi citite pe Google Books

 

Cartea poate fi achiziționată de pe Amazon la preţul de 99 $

http://www.amazon.com

 

Foto: Primirea reprezentanților Cultelor Evanghelice din România și a rectorilor Institutelor Teologice Evanghelice de către președintele României, domnul Klaus Iohannis


Marți, 15 martie 2016, reprezentanții Cultelor Evanghelice din România și a rectorilor Institutelor Teologice Evanghelice au fost primiți de către președintele României, domnul Klaus Iohannis pentru o discuție informală.

Pe site-ul http://www.presidency.ro a fost postată o fotografie realizată acest prilej.

Întâlnirea reprezentanților Cultelor Evanghelice din România și a rectorilor Institutelor Teologice Evanghelice cu Președintele Klaus Iohannis (15.03.2016)


Photo credit: presidency.ro/ro/media

Reprezentanții cultelor evanghelice din România (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie) și a rectorilor institutelor teologice evanghelice sunt invitați astăzi la Palatul Cotroceni pentru o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

Cultul Creștin Baptist este reprezentat de pastorul Viorel Iuga, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, Cultul Creștin Baptist. Alături de acesta  la întâlnirea informală cu administrația prezidențială, inclusiv cu  președintele Klaus Iohannis mai participă următorii:

Daniel Mariș – Rectorul Institutului Teologic Baptist din București

Paul Negruț – Rectorul Universității Emanuel din Oradea

Sorin Bădrăgan ca și locțiitor al Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu din partea Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București.

Din partea celorlalte culte evanghelice  vor lua parte la întâlnire reprezentantul Cultului Penticostal, Rectorul Institutului Teologic Penticostal din București, reprezentantul Cultului Creștin după Evanghelie (posibil Virgil Achihai) și Rectorul Institutului Creștin după Evanghelie „Timotheus” din București.

http://revistacrestinulazi.ro

Pe site-ul http://www.presidency.ro se menționează că președintele României, domnul Kalus Iohannis, se va întâlni astăzi la ora 16 cu Reprezentanților Cultelor Evanghelice din România și a rectorilor Institutelor Teologice Evanghelice. Din faptul că de la ora 17 agenda președintelui menționează Ceremonia de decorare a trupei Cargo, a doamnei Stela Popescu şi a domnului Florin Piersic se înțelege faptul că întâlnirea nu va dura mai mult de o oră.

Update: Fotografie realizată la sesiunea de discuții informală avută de reprezentanții cultelor evanghelice și a rectorilor Institutelor Teologice Evanghelice cu președintele României, domnul Klaus Iohannis.

 Sursa foto: http://www.presidency.ro

Sorin Bădrăgan, Exerciții spirituale pentru înviorarea bisericii – BCB Sfânta Treime Constanța


Înregistrare realizată de Prodocens Media cu prilejul  Conferinței „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime, Constanța.

Irinel Cazacu, Entuziasmul slujirii ca formă de înviorare a bisericii – BCB Sfânta Treime Constanța


Înregistrare realizată de Prodocens Media cu prilejul  Conferinței „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime, Constanța.

Otniel Bunaciu, Conducerea ca formă de înviorare a bisericii – BCB Sfânta Treime Constanța


Înregistrare realizată de Prodocens Media cu prilejul  Conferinței „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime, Constanța.

Daniel Mariș, Predicarea și înviorarea spirituală a bisericii – BCB Sfânta Treime Constanța


Înregistrare realizată de Prodocens Media cu prilejul  Conferinței „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime

Istorie baptistă: Răspândirea Evangheliei


Prin intermediul acestui articol sunt prezentate informații despre răspândirea Evangheliei în secolul XIX.

Sunt amintiți Mihai Cornea (Mihaly Cornya) și Mihai Brumar, „primul pionier baptist român”.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro

Cum a apărut mișcarea Evanghelică baptistă din Basarabia? Privire de ansamblu via Moldova Creștină


Articolul de mai jos, scris de Vitalie Marian, prezintă informații despre începutul credinței creștine baptiste în Basarabia.

„În teza sa de licență, Șemcișin V.P. notează 3 factori care ar fi condus la răspândirea Evangheliei în Basarabia:

  1. Apariția grupurilor mari de molocani la începutul sec. XIX (anul 1806)
  2. Activitatea așa-numitor “purtători de cărți”, care răspândeau Sfintele Scripturi în rândul populației
  3. Influența coloniștilor germani (luterani) și a “ștundelor” lor (ore biblice), în timpul cărora se studia Biblia și se cântau cântări duhovnicești. O contribuție semnificativă a avut-o pastorul I.Bonekemper, care desfășura o activitate duhovnicească în rândul coloniștilor germani.

Un alt factor important a fost disponibilitatea Bibliei în limba rusă. În anul 1818 au fost traduse cele 4 Evanghelii, în 1812 – cartea Psalmii, în 1861 – Noul Testament și în 1872 – Vechiul Testament.

Șemcișin menționează 3 focare ale trezirii spirituale în Basarabia și anume satele Cicima, Akkerman și Chișinău.

Cicima (în prezent satul Strumok, regiunea Odessa)

În prima jumătate a sec.XIX aici s-a stabilit comunitatea molocanilor. În anul 1860, în urma studierii aprofundate a Sfintelor Scripturi, un grup de molocani a descoperit că botezul în apă și Cina Domnului nu au doar o semnificație duhovnicească dar și o formă vizibilă. Astfel, în anul 1870, se atestă un grup din circa 20 de persoane, care s-a despărțit de molocani și s-a numit baptiști. În calitate de prebiter a fost ales Arhip Romanenko.

Akkerman (în prezent orașul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odessa)

Trezirea spirituală s-a început aici mai târziu de cea din Cicima. Potrivit istoricilor, cel mai probabil comunitatea molocanilor ar fi fost influențată de baptiștii din Odessa și de colonoștii germani. Presbiterul comunității era Pavlov V.G.

Chișinău

Documentele relatează despre așa-numitul grup “Israeliții Noului Testament”, condus de un evreu pe nume Iosif Rabinovici (1873-1899). Se spune că el ar fi construit în Chișinău prima casă de rugăciune baptistă “Betleem”. Comunitatea molocanilor din Chișinău, formată în 1806, era destul de numeroasă. În anul 1900 ea numără circa 200 de membri. Presbiterul se numea Rahmanin Simeon iar numele predicatorului era Ivanov Andrei Feodorovici. După ce a cercetat Scripturile, Ivanov înțelege adevărul despre botezul în apă și se desparte de comunitatea molocanilor, formând un grup separat din 10 persoane.

În paralel, în anul 1902, la Chișinău, din Voronej sosește un tânăr pe numele Hijneakov Tihon. El era un om religios, dar căuta adevărul. Sursele istorice spun că Hijneakov ar fi împrumutat o copie de Sfintele Scripturi de la un prieten de-al lui ortodox și ar fi început să le studieze profund. După citirea cărții Isaia cap.44 și cap.4 al Evangheliei după Ioan, Hijneakov ajunge la înțelegerea că Dumnezeu este Duh, și că El cere de la om o închinare în duh și adevăr, și nu prin chipuri făcute de mâini omenești. Adevărurile studiate îl marcase atât de mult, încât a reușit să motiveze încă 2 familii să studieze împreună cu el Biblia. Pe atunci Hijneakov și Ivanov nu se cunoșteau.

Ei s-au cunoscut ceva mai târziu, și, împreună cu alți 2 frați au format prima biserică baptistă din Chișinău. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1908, care se consideră anul nașterii bisericii creștine evanghelice baptiste din Chișinău.

În anul 1909, Ivanov a fost ordinat, de frații din Odesa, în calitate de presbiter al comunității baptiste din Chișinău și responsabil de întreaga comunitate baptistă din țară.

În anul 1910 în Biserica din Chișinău se atestă primele botezuri. Localul în care se adunau credincioșii era neîncăpătoare, fapt care l-a determinat pe Rabinovici să-și ofere casa baptiștilor pentru desfășurarea serviciilor divine. Aceasta era situată pe atunci pe strada Meșeanskaia 20 (în prezent str.Sfatul Țării).

Sursa: “Pomni vesi puti” (Istoria Bisericii Creștine Evanghelice Baptiste “Betel” din or.Chișinău 1908-2008), pag.11-23, autor Turlak Oleg Petrovici)”.

http://moldovacrestina.md/cum-a-aparut-miscarea-evanghelica-baptista-din-basarabia-privire-de-ansamblu/

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)