Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930
Baptiștii sunt de confesiune protestantă fiind prezenți în România de la mijlocul secolului al XIX -le, dacă ne referim la prima biserică baptistă (germană) din Vechiul Regat recunoscută de autorități ca și biserică în anul 1856.

Tineri credincioși baptiști din la București în drum spre Buteni, județul Arad (1947)
Ei vor continua să fie parte a Regatului român, iar realizarea României Mari îi aduce împreună în cadrul aceluiași stat pe baptiștii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acesta este cadrul în care baptiștii se vor organiza și dezvolta, deși au avut de îndurat persecuții.
Scopul acestui articol este acela de a aduce în atenția celor interesați informații despre evoluția statistică a comunității creștine baptiste din România în cadrul deceniului 1920-1930. Prezentarea evoluției din punct de vedere numeric se bazează cu precădere pe informațiile oferite de Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989, informații care sunt completate cu cele oferite de Breviarul Statistic al României din anul 1939. Informații suplimentare pot fi găsite în cadrul unor documente din cartea domnului Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Informații statistice pentru perioada comunistă pot fi găsite și în cartea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul acestui articol sunt prezentate informații despre populația României, dar și informații referitoare la Biserica Baptistă. La nivelul lunii decembrie 1921, în primul an al decadei 1920-1930, situația credincioșilor baptiști după naționalitatea căreia îi aparțineau se prezenta astfel: „români: 14.000, maghiari 6.223, germani 670, bulgari și ruși 300[1].
În totalitatea ei, comunitatea baptistă din România a avut următoarea evoluție numerică între anii 1920-1930:
|
Anul[2] |
1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 |
| Membri | 18751 | 19901 | 21193 | 24458 | 26958 | 28143 | 29405 | 32423 | 34315 | 390003 | 43763 |
Din datele de mai sus rezultă faptul că, în ciuda persecuțiilor și problemelor întâmpinate, baptiștii au avut o creștere constantă pe parcursul decadei 1920-1930. În procente creșterea a depășit valoarea de 50%.
Informațiile pe care le-am prezentat sunt de ordin intern, oferite de către Alexa Popovici, membru marcant al comunității baptiste, și trebuie coroborate cu cele oferite de statistica oficială. De asemenea, se impune o raportare a numărului de credincioși baptiști la numărul total al populației României. Conform recensământului din 29 decembrie 1930 totalul populației României era de 18.057.028 cetățeni din care 365.103.9 în mediul urban și 14.405.989 în mediul rural[3]. În ceea cea ce privește numărul celor care s-au declarat de confesiune baptistă la recensământul din 1930, Breviarul statistic[4] menționează faptul că baptiștii erau în număr de 60.562[5]. Cea mai mare prezență baptistă se înregistra în județul Bihor cu 11.087 credincioși, urmat de județul Arad cu 9.017 și Hotin cu 7.321[6].
[1] Revista „Creștinul”, nr. 6, 15 martie 1922, pp. 13-14 (apud Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989, ediția a 2-a revizuită, Editura Făclia Oradea, Editura Universității Emanuel Oradea, 2007, p. 304).
[2] Ibidem.
[3] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), Editura Institutului Central de Statistică, București, iulie 1939, p. 44. Alexa Popovici menționează că în anul 1930 erau 43.763 baptiști, date sensibil mai mici decât cele oficiale. În procente baptiștii reprezentau în anul 1930, 0,4% din populația țării. Pentru o situație statistică a se vedea și Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu …, Doc. 121, 131, 229.
[4] Din iulie 1939
[5] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), p. 65.
[6] Ibidem.
Liviu Căprar la Biserica Baptistă „Nădejdea” București (2 august 2015)

Pastorul Liviu Căprar este invitatul Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București, duminică, 2 august 2015, de la ora 18.
Vă așteptăm cu drag!
Traian Dejeu, Isus e al meu tovarăș scump
Melodie interpretată de pastorul Traian Dejeu la Biserica Baptistă Nădejdea din București, duminică, 25 iulie 2015
Citește și
Emanuel Dejeu la BCB Nădejdea București (26.07.2013)
Traian Dejeu despre Pilda celor poftiți la cină (26 iulie 2015)
Traian Dejeu la BCB Nădejdea Bucuresti (25.12.2013)
Traian Dejeu (video) – Isaia 53, cântare
Înregistrare realizată la Jubileul absolvenților Seminarului Teologic Baptist/Institutului Teologic Baptist din București. Festivitatea a avut loc în localul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București între 28-29 septembrie 2012.
Marta Tritean, Mai avem puțin de mers
Traian Dejeu despre Pilda celor poftiți la cină (26 iulie 2015)
Duminică, 26 iulie 2015, am avut onoarea de a-l avea din nou în mijlocul nostru, după ceva timp, pe pastorul Traian Dejeu. Cu acest prilej acesta ne-a prezentat într-un mod concret, realist, ce înseamnă să ai oportunitatea de a beneficia de har care să fie respins. Aceste gânduri au fost exprimate de către pastorul Traian Dejeu ca o explicație la Pilda celor poftiți la cină din Luca 14: 15-24.
Citește și Emanuel Dejeu la BCB Nădejdea București (26.07.2013)
Înregistrarea am realizat-o la Biserica Baptistă Nădejdea din București, duminică, 26 iulie 2015
ITBB – Educația teologică aproape de tine!
Institutul Teologic Baptist din București, pe lângă programul de învățământ la zi, organizează studii teologice la distanță. Programul de Învățământ la Distanță este singurul program de acest gen din domeniul teologiei acreditat în Romania. Prin acest program noi încercăm să aducem educația teologică mai aproape de credincioșii care doresc să se devină mai eficienți în slujirea pe care o fac deja sau pentru aceia care doresc să se pregătească pentru slujirea pe care Domnul îi cheamă. Învățământul la Distanță se adresează pastorilor, prezbiterilor, învățătorilor de studiu biblic, învățătorilor/învățătoarelor de copii și tineret, misionarilor.
Citește și: Prezentarea Programului de Învățământ la Distanță al Institutului Teologic Baptist din București
Prin acest program noi aducem educația în contextul vieții și slujirii credincioșilor români din țară și străinătate. Acest program este deschis pentru credincioșii din toate bisericile evanghelice.
Înscrierile vor fi în perioada 4-15 Septembrie 2015.
Urmăriți o prezentare a programului ID realizată de către Lect. Dniel Fodorean, Prodecan Învățământ la Distanță
Vă așteptăm!
Daniel Fodorean
Prodecan Învățământul la Distanță
http://www.baptist-tm.ro/itbb-educatia-teologica-aproape-de-tine/
Emanuel Dejeu la BCB Nădejdea București (26.07.2013)
În cadrul serviciului religios de dimineață, Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București îl are ca invitat pe pastorul Emanuel Dejeu. Ne bucurăm de prezența acestuia și îl salutăm și pe pastorul Traian Dejeu, tatăl păstorului Emanuel Dejeu.
Traian Dejeu a transmis bisericii un gând despre Pilda celor poftiți la cină. De asemenea, acesta a recitat un Psalm și a interpretat o melodie pe care am înregistrat-o și va fi disponibilă curând.
Mesajul pe care îl va transmite bisericii locale va fi unul despre iertare bazat pe textul din Matei 18: 15-35.
Marius Silveșan în dialog (7) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 7 Construcția noii biserici (BCB Betel Făget)

În această ultimă parte a dialogului pe care l-am avut în luna iulie 2015 la Făget cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean discutăm despre viziunea pe care omul lui Dumnezeu a avut-o în construcția noului lăcaș de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Betel” Făget. Veți vedea că dorința a fost din anul 1978, dar nu s-a putut concretiza decât 20 de ani mai târziu, în 1998. Inaugurarea a avut loc pe 10 mai 1998.

Placă comemorativă inaugurare BCB Betel Făget (1998)
Vor urma dialoguri cu alte persoane care au o mărturie în și pentru societatea contemporană.
Urmăriți și celelalte părți ale dialogului
Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului
Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb

În cadrul acestui dialog discutăm despre semnificația unor obiecte care se află pe biroul pastorului Ioan Alexandru Lăpugean. Mă refer la un ciocan cu nicovală și la firul cu plumb (a se vedea imaginea de mai sus)
Care este rolul și semnificația lor veți afla urmărind acest material.
Urmăriți și celelalte părți ale dialogului
Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului
Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean

Partea a cincea a dialogului abordează câteva probleme necesare pentru o conturare cât mai clară o portretului pastorului Lăpugean.
Cele două aspecte principale abordate se referă la următoarele probleme:
– Se consideră pastorul Ioan Alexandru Lăpugean un erou, un martir? Veți afla răspunsul urmărind acest material.
– Cel de-al doilea aspect se referă la problematica colaborării cu Securitatea ca poliție politică. Urmărind această parte veți afla răspunsul la întrebarea dacă a colaborat sau nu cu Securitatea.
Urmăriți și celelalte părți ale dialogului
Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului















