Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 7-10)
*
*
*
Partajează asta:
Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 3-6)
*
*
*
Partajează asta:
Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 1-2)
*
Partajează asta:
Pastorul Ioachim Țunea și-a sfârșit alergarea pe acest pământ (1929-2014)
În partea a doua a zilei de 17 iulie 2014, pastorul baptist Ioachim Țunea a trecut la cele veșnice la vârsta de 85 de ani.
Cu acest prilej prezint mai jos un fragment din biografia acestuia preluat din cartea Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 317.
Ioachim Țunea s-a născut la 10.05.1929 în comuna Bozovici, județul Caraș-Severin. A absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1953. După absolvirea Seminarului, în anul 1954 a fost ordinat ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București unde a rămas până în anul 1994 când s-a pensionat.
Ioachim Țunea, a fost secretar general al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din RPR/RSR (1961-1977), secretar cu relațiile externe cu atribuții de protocol (1984-1988), redactor-șef al Revistei Îndrumătorul Creștin Baptist între anii 1977-1991, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, membru în comitetul de conducere al Comunității Bisericești Baptiste București. De asemenea, acesta a fost și Director al Casei de Pensii a Cultului Creștin Baptist.
Conform informațiilor de pe site-ul Revistei Creștinul Azi, Ioachim Țunea a fost căsătorit cu Sofica (decedată în 1989) și a avut doi copii: Ionel (decedat în 2003) și Florin. Începând din anul 1994, odată cu retragerea din slujire, Ioachim Țunea a locuit alături de cei doi copii ai săi în Canada.
Serviciul funerar va avea loc pe 21 iulie la Windsor Memorial Gardens, Canada, țară în care a locuit în ultima parte a vieții.
Partajează asta:
George Slev – primul intelectual român care a trecut la confesiunea baptistă
Despre George Slev, profesorul și pastorul Ioan Bunaciu scrie într-una din cărțile sale că acesta era un dascăl român, din Aciuța, județul Arad, care a îmbrățișat credința baptistă în anul 1900.
Pe tabloul lui Gheorghe Slev se menționează că este un învățător convertit fiind primul scriitor baptist român, dar și un devotat misionar.
În scurtul portret biografic al dascălului George Slev, profesorul Ioan Bunaciu menționează următoarele:
„E primul intelectual român care a trecut la religia baptistă. (s.n.) A predicat Evanghelia pe Valea Crișului Alb, a tipărit cărți cu caracter religios dintre care cea mai importantă este Evanghelia și Focul.
Evanghelia și Focul a fost redactată la Aciuța în 1906 și apoi tipărită la Detroit. Cartea cuprinde explicarea unor doctrine biblice ca: Biserica Domnului, Botezul Domnului, Crucea Domnului, Despre jertfă, despre post, Despre sărbători etc.
<În 1903 a redactat și a editat cartea de cântări comune cuprinzând 343 cântări (Alexa Popovici, Curs de istoria baptiștilor din țara noastră, p. 78 Curs în manuscris)>”
Sursa: Prof. Dr. Ioan Bunaciu, Propovăduirea în Bisericile Creștine Baptiste, Editura Comunităților Creștine Baptiste din Republica Socialistă România, București, 1976, p. 228.
Fiindcă numele de Slev îmi era cunoscut am găsit că între anii 1924-1925 directorul Seminarului Teologic Baptist din București a fost Prof. Toma Slev, care cred că făcea parte din aceeaşi familie cu George Slev.
Partajează asta:
Cine a fost Emil Bodnaraș? Fragmente biografice
Cine a fost Emil Bodnaraș? Fragmente biografice reprezintă titlul unui articol scris de Vladimir Tismăneanu prin intermediul căruia ne sunt prezentate fragmente biografice despre acest personaj care a avut un rol important în impunerea comunismului la noi în țară. Despre aceste aspecte, Vladimir Tismăneanu, menționează următoarele:
Bodnăraș a fost „unul dintre arhitectii eliminarii politice a conducerii Foris-Koffler (aprilie 1944). Unul din organizatorii evadarii lui Gheorghiu-Dej de la Targu-Jiu, implicat in arestarea lui Antonescu (nom de guerre in acele luni, inginerul Ceausu). Sef al SSI (Serviciul Special de Informatii) de pe langa presedintia guvernului, personaj temut si tenebros. Ministru al armatei in 1947, general de armata, membru al Biroului Politic. Principalul responsabil pentru sovietizarea armatei romane.”
Articolul integral poate fi citit accesând link-ul de mai jos
http://tismaneanu.wordpress.com/2014/04/30/cine-a-fost-emil-bodnaras-fragmente-biografice/
Partajează asta:
Daniel Cojiță, Necrolog pastor Dorel Popa
Un material scris de Daniel Cojiță, pastor Biserica Creștină Baptistă Maranata Arad, pentru www.baptist-tm.ro
Dorel Popa s-a născut în Arad, într-o familie de credincioși baptiști, la 29 august 1954, având ca părinți pe Iosif și Domnica Popa. Mai târziu, Dumnezeu l-a binecuvântat cu un frate, Ovidiu, care i-a stat aproape tot timpul. A fost licențiat al Facultății ”Tehnologia Construcțiilor de Mașini” Timisoara, în cadru căreia și-a susținut și teza de doctorat. În 1991 i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către Bob Jones University, o prestigioasă universitate creștină din Greenville, South Carolina.
În anul 1979 s-a căsătorit cu sora Lidia și în anul 1981 au fost binecuvântați cu un băiat, Emanuel Horațiu.
Încă din anii studenției a simțit chemarea de a-L sluji pe Dumnezeu ca vestitor al Evangheliei, împreună cu studenții din Timișoara. După absolvirea facultății, fiind membru la Biserica Baptistă Speranța, a început o lucrare printre tineri, slujire apreciată de mulți tineri din oraș, care participau într-un număr impresionant (peste 300) la întâlnirile pe care le organiza. Această activitate a fost dezavuată de autoritățile comuniste și a întâmpinat tot felul de piedici.
În 1985 a fost ales membru în comitetul bisericii, ca reprezentant al tinerilor. În anul 1987, a fost ales ca pastor al Bisericii Speranța, urmând să fie ordinat peste 6 luni. Datorită opoziției din partea autorităților comuniste, nu a mai fost ordinat ca pastor și a fost exclus din cult. În anul 1988 a fost reprimit în cult, la presiunile fraților din străinatate. Cu toate acestea, el nu a încetat să predice Evanghelia acolo unde a fost primit. În aceste misiuni a fost însoțit de un cor de aproximativ 60 de persoane.
În anul 1989, cu ocazia sărbătorii Floriilor, Biserica Baptistă din Pâncota l-a ales pastor și a fost ordinat. A fost urmărit de securitate, i s-a întocmit un dosar penal, urmând ca în luna decembrie să fie judecat și condamnat, dar Dumnezeu a schimbat istoria și a fost scăpat de o condamnare nedreaptă.
În data de 3 februarie 1990 a fost fondată Biserica Baptistă Maranata, împreună cu un grup de 136 credincioși. În toamna aceluiași an au inceput lucrările pentru construcția edificiului în care ne aflăm acum, iar în 6 august 1995 a fost inaugurat. Fiind hăruit de Dumnezeu cu darul de evanghelist, pe măsură ce se înalțau zidurile, biserica creștea spiritual și numeric, astfel că în anul 2000 biserica numara peste 1000 de membri.
Doru Popa a studiat cu BEE (Biblical Extensive Education), o școală teologică “subterană” în vremea Comunismului, într-un grup de 7 laici. La inițiativa fratelui Nicolae Gheorghiță, acesta a fost primul grup de laici din țară care a studiat în acest fel. Din cei șapte, cinci au devenit păstori. Ce a fost special la acest grup este că fiecare din cei șapte implicați în direct cu profesorii americani, au condus alte grupuri (generatia a-II-a). S-a produs astfel o multiplicare care a cuprins în mare parte vestul țării.
Fiind o persoană sensibilă la nevoile semenilor și dornică să ajute, Dumnezeu i-a dat înțelepciunea și capacitatea de a fonda o clinică creștină și un orfelinat. De asemenea, Dumnezeu i-a scos în cale oameni cu potențial financiar din SUA și Marea Britanie, care i-au sprijinit proiectele și l-au susținut continuu, moral și financiar.
Tot din dorința de a ajuta, a avut o contribuție majoră în cadrul Comunității Bisericilor Baptiste “Valea Crișului Alb” și a sprijinit Liceul Baptist “Alexa Popovici”, mai ales, în perioada construcției.
Fiind cunoscut în oraș, a fost solicitat să candideze ca primar al orașului Arad, ocupând această funcție în perioada 2000-2004. Având un spirit altruist a fost gata să ajute, în limita posibilităților, pe toți cei ce l-au solicitat. Prin Asociația de Caritate ”Maranata” a ajutat copiii orfani, iar prin clinica creștină ”Soteria” a ajutat bolnavii cu medicamente.
A fost implicat în lucrarea de vestire a Evanghelie în multe biserici din țară, iar după revoluție, și în străinatate. A predicat, cu pasiune și eficiență, până în ultima zi a vieții.
În data de 21 februarie, la slujba de înmormântare a fratelui Dorel Popa, clădirea bisericii Maranata s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Credincioși din toate confesiunile, reprezentanți din diverse domenii de activitate, oficiali din administrația locală cât și înalți demnitari au umplut până la refuz sanctuarul, culoarele și chiar holurile generoase ale bisericii. Se estimează faptul că în zilelele de priveghi și înmormântare au trecut pe lângă catafalcul fratelui Doru peste 6000 de persoane, și cam tot atâția utilizatori au urmărit transmisiunile online.
Serviciul de înmormântare a fost oficiat de Otniel Bunaciu (președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și președinte al Federației Europene Baptiste), Ionel Tuțac (secretar general al Uniunii BCB din România), Pavel Riviș Tipei (președintele Uniunii Bisericilor Penticostale din România), Ilie Țundrea (pastor al Universității Emanuel din Oradea), pastorul irlandez, Tom Lewis, prieten intim al familiei Popa încă din anii ’70, Romică Iuga (președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Arad), Ben Oni Ardelean (senator în parlamentul României, care a fost purtătorul de cuvânt al tuturor politicienilor prezenți), Sandu Popa (unul dintre cei mai apropiați prieteni ai familei), Petru Vidu (președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Bihor). Mesajul principal a fost proclamat, în mod ireproșabil, de Onisim Mladin, pastor al Bisericii Dragostea din Arad.
Partajează asta:
Radu Oprea, 170 de ani de la nașterea marelui evanghelist Mihai Cornea (Mihaly Kornya)
Am primit recent pe email un link de la acest articol în care se elogiază caracteristicile de evanghelist ale lui Mihai Cornea, sau Mihaly Kornya mai corect deaorece chiar dacă era român acesta trăia în Impreiul Austro Ungar și avea numele maghiarizat. Astfel de materiale sunt binevenite si de dorit. În cazul de față acest articol este o sinteză a cărții Viața misionarului Mihály Kornya în cadrul căruia accentul cade pe munca de evanghelist a lui Kornya. Pentru cercetătorii care cunosc limba maghiară cred că sunt documente care pot să întregească imaginea acestui mare om al lui Dumnzeu.
La 22 februarie 2014 se implinesc 170 de ani de la nasterea unuia dintre cei mai mari evanghelisti ai Europei. MIHAI CORNEA (Mihaly Kornya) – nascut in localitatea Salonta din judetul Bihor, la data de 22 februarie 1844 –, se inscrie cu certitudine in constelatia marilor evnghelisti care si-au desfasurat activitatea de raspandire a Cuvantului lui Dumnezeu in partea centrala si estica a Europei. Activitatea binecuvantata a acestui om va marca inceputul existentei majoritatii bisericilor baptiste din partea de vest a Romaniei, (judetele Bihor, Arad si Satu-Mare) si de est a Ungariei (judetele Szatmar, Bihar si Bekes).
Copilaria si tineretea lui Mihai Cornea sunt marcate de o munca staruitoare pentru intretinerea traiului familiei din care face parte. Copil fiind, lucreaza initial ca servitor, iar mai apoi la varsta adolescentei devine vizitiul familiei Rozvany, o familie de maghiari foarte instarita si influenta in Bihor. In 1866, la varsta de 22 de ani, se casatoreste cu Maria Patki.
Anul 1874 – (pe cand avea de 30 de ani – a fost marcat de inceputul unei schimbari majore in viata, cu repercursiuni neasteptate pentru comunitatile de romani si maghiari, in special din zona Salontei. La sfarsitul acestui an de la Budapesta soseste in Salonta un colportor de Biblii, Antal Novak. Acesta initiaza in casa unui anume Janos Laios, cateva intalniri de studiu biblic. A fost momentul in care Mihai Cornea a citit pentru prima data din Cuvantul lui Dumnezeu. Impactul a fost hotarator in schimbarea vietii tanarului Mihai. Iar in anul urmator, la 26 august 1875, misionarul baptist Heinrich Mayer oficiaza primul botez la Salonta, in apele Crisului Alb. Mihai Kornea este unul dintre cei botezati. Sursele istorice mentioneaza ca in toamna aceluiasi an, Mihai Cornea, la varsta de 31 de ani, si-a inceput cu toata pasiunea predicarea Cuvantului, in special in comunitatea de romani din Salonta si mai apoi din imprejurimi. Acesta a fost inceputul uneia dintre cele mai mari lucrari de evanghelizare cunoscute in partile Europei Centrale si de Est. Timp de aproape patru decenii de slujire misionara neintrerupta, atat in Romania cat si in Ungaria, Mihai Cornea / Mihaly Kornea a predicat in sute de sate si comune, plantand zeci de biserici. Se estimeaza ca numarul celor botezati in urma predicarii Cuvantului de catre Mihai Cornea este cuprins intre 8.000 si 11.000 de personae!
In ultimii ani ai vietii, Mihai Cornea a lucrat ca misionar in localitatea Diosig, Bihor. A trecut la Domnul in ziua de 3 ianuarie 1917. Inzestrat cu iscusinta si curaj, Mihai Cornea este exemplul unui om simplu care s-a pus in totalitate la dispozitia lui Dumnezeu. Mostenirea si rezultatele activitatii misionare transmise de acest barbat generatiilor care au urmat sunt o marturie incontestabila privind lucrarea de chemare la mantuire a lui Dumnezeu, adresata oamenilor din partile de vest ale Ardealului si nu numai. Intreaga viata a acestui mare misionar s-a centrat pe pasajul din Matei 10:5-15. Referindu-se la viata si activitatea misionara a lui Mihai Cornea, Otniel Ioan Bunaciu, presedintele Cultului Baptist din Romania si al Federatiei Baptiste Europene a concluzionat:
”Consider ca Mihai Cornea a fost pentru Romania ceea ce a fost Gerhard Onken pentru Germania. Entuziasmul sau misionar, claritatea sa doctrinara si abilitatile sale organizatorice, insotite de puterea Duhului Sfant, au contribuit enorm la raspandirea credintei baptiste in Romania. Sunt convins ca studierea biografiei si a lucrarii sale va fi o importanta sursa de inspiratie pentru generatia actuala de slujitori.“
Radu Oprea
http://www.clipa.com/a6488-170-de-ani-de-la-nasterea-marelui-evanghelist-Mihai-Cornea.aspx
Despre Mihai Cornea (Mihaly Kornya) mai puteți citi:
Lăpugean Emanuel – Recenzie Bertalan A. KIRNER, Viaţa misionarului Mihály Kornya
Faptul că Bertalan A. Kirner (1884-1973) este autorul biografiei lui Kornya, este unul dintre cele mai mari atu-uri ale cărții. Nu doar că a fost un creștin pasionat de istorie, dar lucrarea lui a fost una obținută prin multă trudă, multă căutare și multe zbateri în a afla până în cel mai mic detaliu viața pionierului Creștin Baptist, Mihaly Kornya.
Mihály Kornya despre caracteristicile unui credincios baptist
După cum am scris în cadrul articolului Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Kornya impunea credincioșilor care doreau să facă parte din comunitatea baptistă un standard destul de ridicat.
Oare câți dintre cei care ne numim astăzi baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie am mai putea păstra acest nume dacă ne-am raporta la acest standard?
După ce am terminat cartea Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Humanitas, București 2012, carte despre care îmi doresc să scriu câteva cuvinte și pe istorieevanghelica.ro, mi-am propus să termin de citit Viața misionarului Mihály Kornya. Astăzi am citit câteva pasaje remarcabile printre care și unul care exprimă poziția lui Kornya despre români.
Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya
La sfârșitul lunii decembrie a anului 2009, UBCBR a lansat, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice organizată cu ocazia celebrării a 400 de ani de mărturie baptistă, Viața Misionarului Mihaly Kornya.
Mihaly Kornya, “străbunicul” meu » Vestea bună
Mihai Cornea sau Mihaly Kornya a fost unul din pionierii credinței baptiste în Transilvania. Influența sa după cum remarcăm și din cadrul acestei mărturii a fost decisivă pentru întoarcerea multor vieții de la pierzare către Hristos.
CARACTERISTICILE CARE FĂCEAU DIN MIHÁLY KORNYA UN EVANGHELIST AUTENTIC
În zilele noastre sunt tot mai multe persoane care se declară creștini autentici, evangheliști, persoane care spun că îi îndrumă pe oamenii către Cristos, însă acest lucru nu este adevărat, iar faptele și caracterul lor dovedesc acest lucru. În antiteză cu astfel de persoane, Kornya era un om dedicat lui Cristos și lucrării de misiune, iar caracterul său șlefuit de Dumnezeu prin încercări și bucurii,dovedește că a fost numit pe drept evanghelist.
Partajează asta:
Ioan Bunaciu, 89 de ani
Ioan Bunaciu, pastor și profesor universitar, născut la 7 ianuarie 1925 în comuna Gurba județul Arad, serbează astăzi 89 de ani. Acesta este una dintre personalitățile baptiștilor din România, cu o contribuție deosebita în formarea personalului de cult, cu precădere a pastorilor, într-o perioadă în care educația teologică era restricționată și controlată de Stat prin Departamentul Cultelor. A absolvit Institutului de Științe Economice și Planificare (ISEP) în anul 1949. Între 1947-1950 frecventează Seminarul Teologic Baptist din București pe care îl va absolvi în anul 1950.
În 1956 a obținut licența în teologie la Institutul Teologic Reformat din Cluj (1951-1956), iar în 1974 doctoratul la același institut.
În ceea ce privește slujirea creștină, Ioan Bunaciu și-a început activitatea pe câmpul Evangheliei în anul 1950 ca pastor 
la Biserica Baptistă din Lugoj[1] (1950-1951)[2]. În iunie 1951 se căsătorește cu Otilia Turcu din Almaş, iar din toamna aceluiași an devine pastor al Bisericii Baptiste Mănăştur-Cluj (1951-1956), precum şi student al Institutului Teologic Protestant din Cluj. În anul 1953 devine secretar al Comunității baptiste din Cluj. Din anul 1955 este profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, iar din 1957 pastor al Bisericii Baptiste Providența din București. A fost director al Seminarului Teologic Baptist din București (1970-1988), continuându-și slujirea în mediul academic[3] și după revoluție ca profesor universitar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, precum și în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București până în anul 2010.
Despre activitatea academică și pastorală cei interesați pot găsi detalii și în ultima carte realizată de profesorul Ioan Bunaciu împreună cu mine, Pelerin spre patria cerească. Lucrarea se dorește a fi una biografică, dar fără să se limiteze la acest aspect. În introducerea cărții stau scrise următoarele:
Notă asupra ediției
Prin intermediul acestei cărți dorim să prezentăm activitatea academică și slujirea cultică a pastorului și profesorului Ioan Bunaciu. Documentele identificate în cadrul Arhivei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS) vin să completeze informațiile despre activitatea profesională a acestuia și să prezinte care au fost legăturile sale cu fosta Securitate.
În cadrul acestei lucrări se regăsește o autobiografie a profesorului Bunaciu intitulată Predicarea Evangheliei și tracasările Securității, în care acesta prezintă succint aspecte din activitatea sa pe parcursul perioadei comuniste și post comuniste, dar și un material despre Martiri noștri în perioada anilor ’40, care are referiri și la perioada comunistă.
O altă parte a acestei cărți se intitulează Propaganda ateistă în România anilor ’50 și tratează aspecte din activitatea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii, cunoscută și sub numele de SRSC răspunzând astfel solicitării celor interesați de acest subiect.
Materialul Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească împreună cu Interviu cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, în care acesta vorbește despre viața și slujirea sa, despre personalitățile baptiștilor cu care a intrat în contact, le considerăm a fi instrumente utile celor care vor să înțeleagă viața bisericilor baptiste sub comunism.
În partea de final a acestei cărți se regăsește secțiunea Anexe, în care cititorii vor regăsi documente care să susțină afirmațiile referitoare la poziția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu în raport cu autoritățile, precum și caracterizările unora dintre cei care l-au avut sub observație.
Acest demers istoric „conține analize și interpretări echilibrate alături de comparații cu fapte, situații si personaje din aceleași vremuri.”[4]
Ne dorim ca această carte să fie de folos celor care vor să cunoască adevărul.
[1] În anul 1950 acesta păstorea 153 de suflete. AUBCBR, 1949, dosar 92, vol. I, f. 37.
[2] Informația este confirmată și de Țunea Ioachim în cadrul articolului Țunea Ioachim, „Obținerea titlului de «Doctor în Teologie» de către pastorul Ioan Bunaciu”, în Îndrumătorul Creștin Baptist, anul XXX, nr. 3-4, p. 3.
[3] Pastorul și profesorul universitar Ioan Bunaciu a publicat mai multe cărți care acoperă domeniul teologiei, arheologiei biblice precum și al istoriei baptiștilor.
[4] Liviu Țăranu, „Studiu introductiv” în Avram Bunaciu: Biografie. Reflecții. Corespondență/ cuv. înainte: acad. Florin Constantiniu; postf.: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; îngrijitor ed., studiu introductiv, note și indice: Liviu Țăranu. – București: Editura Enciclopedică, 2011, p. 13.
Partajează asta:
Un anglican, o evreică și un catolic
Un material interesant realizat de Teofil Stanciu, care pune în context viețile și opera a trei scriitori creștini, C.S. Lewis, Simone Weil și Gustave Thibon. Lecturând acest material veți înțelege poate mai bine modul în care aceștia au interacționat cu alte confesiuni creștine, dar și cu cultura. Acest material este în opinia realizatorului său, Teofil Stanciu, „un gest minimal de prețuire pentru niște personaje de prim rang în gândirea creștină a secolului XX.”
2013 a fost un an în care anglicanul C.S. Lewis (1898-1963), evreica Simone Weil (1909-1943) și catolicul Gustave Thibon (1903-2001) au putut fi comemorați și rememorați, grație unor numere rotunde legate de viața lor.
Din păcate, n-am apucat să scriu despre fiecare dintre ei la vremea potrivită (e un mic regret al anului care se încheie). Cum mereu am avut impresia că există niște trăsături care-i unesc pe toți trei, în ciuda numeroaselor deosebiri dintre ei, am încercat să fac măcar un efort de sistematizare a câtorva asemănări pe care le consider deosebit de importante (lista nu e exhaustivă).
E un gest minimal de prețuire pentru niște personaje de prim rang în gândirea creștină a secolului XX. Indiferent de eventualele afinități sau divergențe pe care, ca cititori, le putem avea cu acești autori, ei merită cunoscuți măcar prin scrierile ce sunt disponibile în limba română.
1. Curiozitate vie. Toți…
Vezi articolul original 862 de cuvinte mai mult
Istorie Evanghelica 