Conferința științifică „Reforma și limbajul credinței” – Cuvânt de salut Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu
În deschiderea Conferinței Științifice „Reforma și limbajul credinței”, care s-a desfășurat la Institutul Teologic Baptist din București, joi, 27 aprilie 2017, Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, directorul Centrului de cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Universității din București și Decanul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București a avut un cuvânt de mulțumire și de bun-venit.
Conferința științifică Reforma și limbajul credinței – Cuvânt de bun venit Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș
Cuvântul de deschidere la Conferința științifică „Reforma și limbajul credinței”, care s-a desfășurat la Institutul Teologic Baptist din București, joi, 27 aprilie 2017, i-a aparținut Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București.
Programul Conferinței Științifice „Reforma și limbajul credinței” – București, 27 aprilie 2017
Conferința științifică „Reforma și limbajul credinței” este un eveniment academic prin intermediul căruia centrele de cercetare din cadrul Institutului Teologic Baptist din București și al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității București doresc să marcheze 500 de ani de Reformă protestantă.
De aceea, tema conferinței va fi tratată din mai multe perspective cu scopul de a evidenția faptul că avem nu doar o Reformă, ci și un limbaj al credinței.
Cei care doresc să afle mai multe informații despre comunicările care vor fi prezentate în cadrul conferinței, pot consulta programul acestui eveniment științific disponibil AICI

Conferința „Reforma și limbajul credinței” – Institutul Teologic Baptist din București (27 aprilie 2017)

https://www.facebook.com/Credinta-si-Cultura-Centru-de-Cercetare
Institutul Teologic Baptist din București organizează în 27 Aprilie 2107, ora 10:00, în cadrul Centrului de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste și în colaborare cu Centrul de cercetare al Credinței și Culturii din cadrul Universității din București, o sesiune de comunicări științifice cu tema: Reforma și limbajul credinței.
București, 5 decembrie 2016: Prof. Paul Fiddes at the 4-th International conference on Ecclesiology and Ethnography of the Center for Faith and Culture
For more details see Facebook page Centrul de Cercetare pentru Credință și Cultură – Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București
București, 24 noiembrie 2016: lansarea volumului Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918
Cosmin Budeancă, pe care am onoarea să-l cunosc și personal, lansează volumul Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918.Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, eveniment ce va avea loc joi, 24 noiembrie, ora 18.30 la Casa de Cultura „Friedrich Schiller”, Str. Batiștei nr. 15, București.

La acest eveniment vor participa:
Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului
Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orală după Dimitrie Gusti”
Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolaltă în Transilvania”
Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”
Ilustrația muzicală: Karpaten Show.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
“Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni ( de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).” Cosmin Budeancă, 2016
„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
„Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” Lucian Boia
„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” Hannelore Baier
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.
http://www.casaschiller.ro/imaginea-etnicilor-germani-la-romanii-din-transilvania-dupa-1918/
Conferințele Edictum Dei: Dănuț Jemna – Sfântul Irineu de Lyon. Între Dumnezeul filosofilor și Dumnezeul creștinilor
Domnul profesor Dănuț Jemna, pe care am avut ocazia să-l cunosc personal în anul 2009 cu prilejul unor evenimente științifice care au avut loc la Iași, prezintă în cadrul acestei conferințe legătura care există între filosofie și religie, legătura între creștinism și cultură dacă ar fi să reformulez.
Recomand această prelegere și studenților mei pentru a înțelege care este legătura dintre filosofie și impunerea creștinismului ca și religie universală. De asemenea, consider relevant evidențierea faptului că înțelegerea profundă a conceptelor creștine nu se poate realiza în lipsa unei culturi, a unor lecturi care să pună cel puțin o bază din punct de vedere teologic.
Prin intermediul acestei prelegeri domnul Dănuț Jemna dorește să evidențieze faptul că există o legătură între teologie și filosofie, între credință și rațiune, iar tema acesta a relației este una foarte importantă și actuală. De ce este importantă relația dintre teologie și filosofie, dintre credință și rațiune ? Pentru că concepția noastră despre Dumnezeu, ceea ce credem noi despre Dumnezeu, este un produs istoric, cultural și teologic, este o concepție care vine de undeva, nu a apărut din neant.
Este abordată și problema echilibrului care trebuie să existe între credință și rațiune cu avertizarea faptului că atunci când acest echilibru este fracturat avem o de-balansare, un extremism dus într-o parte sau alta. Este amintit cazul Gnosticismului caracterizat ca fiind un creștinism care a devenit filosofie, o erezie.













