De ce suntem ortodocşi?
- Papa Leon al IX-lea, excomunicându-l pe MIhail Cerularie, Patriarhul Constantinopolului, în 1054.
Cel mai recent număr al revistei „Historia“ vă propune o analiză complexă cu privire la un aspect pe care cei mai mulţi dintre noi îl consideră definitoriu pentru români: Ortodoxia. „Historia” tratează, astfel, o latură a istoriei noastre despre care se vorbeşte mai mult propagandistic, într-un discurs încorsetat de clişee.
De ce au ales urmaşii lui Thocomerius (un lider cuman convertit probabil la catolicism în Episcopia Milcoviei), Basarab I şi Nicolae Alexandru, drumul ortodoxiei pentru Ţara Românească? Sau de ce a fugit la est de Carpaţi, în nucleul viitorului stat moldovean, infidelul (în sens religios) voievod Bogdan I,cneaz din Maramureş, din demnităţile rezervate lui de regele maghiar după ce s-ar fi botezat catolic? Sunt tot atâtea întrebări care se rezumă, în fond, la una singură: De ce suntem ortodocşi?
Răspunsul nu este deloc simplu şi clar, ci se înscrie sub semnul paradoxului, alături de originea latină a poporului român, peste care, timp de o mie de ani, au trecut valuri de migratori ce aveau potenţialul creării unui stat medieval pe alte coordonate şi care ar fi putut să fie în etnogeneza poporului român ce au fost francii pentru francezi, bulgarii pentru slavii sudici sau ungurii în Panonia. Aceştia ar fi putut să dea numele, limba şi chiar religia noului stat. Niciuna dintre acestea nu s-a petrecut.
Revista „Historia” îşi propune, în numărul din aprilie, să arunce puţină lumină peste o latură a istoriei noastre despre care se vorbeşte mai mult propagandistic, ideologic şi într-un discurs încorsetat de clişee, cărora nici măcar nu le cunoaştem originea.
Neagu Djuvara, Răzvan Theodorescu, Radu Preda, Daniel Barbu, Dan Dungaciu şi-au asumat misiunea de a ne fi ghizi într-o lume a facerii şi a desfacerii, în care s-au plămădit popoare şi religii, mai ales pentru că această lume – căreia-i aparţinem, potrivit cifrelor oferite de recentele recensăminte – este cvasi-străină multora.
Bulgarii şi ortodoxia noastră
Dacă ar fi să privim doar cifrele, am avea în România o populaţie puternic ataşată de credinţa ortodoxă şi de identitatea sa etnică. În primul rând, românii reprezintă 89,5% din totalul populaţiei ţării. În al doilea rând, populaţia de religie ortodoxă are o pondere de 86,8%. Şi, în al treilea rând, numărul celor care se declară atei sau fără religie este extrem de mic, doar 0,1% din populaţie. Datele sunt însă extrem de înşelătoare în privinţa cunoaşterii de fond a sentimentului religios pe care laicul român îl trăieşte şi îl practică.
Pe de altă parte, există astăzi în România un resentiment privind crearea în ochii cetăţenilor Uniunii Europeane a unui grup (unii i-ar spune „oală”), format din ţara noastră şi Bulgaria, în care nu se ştie cine e calul şi cine e căruţa. Această „construcţie” are un trecut cu adânci consecinţe. Creştinarea bulgarilor (864), apariţia limbii de cult slave, crearea primei patriarhii pe criterii de ordin etnic (Patriarhia Bulgară de la Târnovo, 1235), dar mai ales ascensiunea politică a celor două ţarate bulgăreşti în urmă cu aproape 1000 de ani au ajutat la conturarea unei identităţi ortodoxe pentru români. În fond, o populaţie vorbitoare de latină, fie chiar în forma ei vulgară, era uşor de asimilat ritului latin.
Alte influenţe
Totuşi, a spune doar că bulgarii ar fi „de vină” pentru credinţa pe care o mărturisim noi azi e prea mult; creştinarea vecinilor sub diferite rituri (ungurii trec la catolicism, după ce au fost creştinaţi iniţial ortodox, polonezii adoptă ritul romano-catolic, ruşii îmbrăţişează Ortodoxia în timpul lui Vladimir cel Mare), precum şi relaţiile feudalo-vasalice cu aceştia sunt tot influenţe importante pentru credinţa noastră. Există deopotrivă voci care aşază înrădăcinarea temeinică a „legii” de la Constantinopol în teritoriile româneşti după ce sultanul a zidit Înalta Poartă în preajma Sfintei Sofii. Dincolo însă de toate teoriile mai mult sau mai puţin posibile în ceea ce priveşte relaţia dintre voievozii români şi credinţa lor, românismul a devenit parte integrantă a diversităţii ortodoxe, poate în aceeaşi măsură în care ortodoxia şi-a pus amprenta asupra noastră.
Un articol de Ciprian Plăiașu preluat de pe site-ul Revistei Historia
Partajează asta:
Cristian Romocea – Church-State Relations in Post-1989 Romania via Persona
Introduction
There are several aspects that could be encompassed in an investigation of the relationship between the Romanian Orthodox Church (ROC) and the state twenty years after the fall of Communism. In order to examine how the ROC perceived its newly found identity in the aftermath of the revolution, I proceed from the issue of public repentance in relation to the church’s collaboration with the Communist authorities. Furthermore, I analyze the issues surrounding church-state autonomy, which will provide further insights into the difficulties the church is facing in the democratic Romanian society. The efforts of the ROC theologians on the one hand, and of the secular intelligentsia on the other hand, to address the role of the church in society and politics in an informed way will be addressed in the following sections of this article. I will conclude by providing an insight into the interaction that exists between the ROC and other religious denominations in Romania and the implications these have for church’s presence as a factor of moral regeneration in today’s society.
The aim of this article is to describe the challenges that contemporary Romanian Orthodoxy is facing in the public arena and to show the ways in which its clergy and theologians address them. As I will suggest, the Orthodox Church struggles in present-day Romania with a discrepancy between the official prodemocratic statements of some of its clergy and the church’s anti-Western and negative perception of modernity. The underlying assumption I am bringing to this analysis is that such antinomy is related to the historical self-identity of the ROC as a national church endowed with special status and responsibilities toward the state and its people.
Political Identity of Post-1989 Romanian Society
The collapse of Communism in the countries of the Eastern bloc has been perceived as a great liberating event marking the beginning of …
You can read entire article about the relations between Church and State in Post Communist Romania and find out more about Cristian Romocea by accessing the link below.
Cristian Romocea – Church-State Relations in Post-1989 Romania
Source: Persona
Partajează asta:
Jaruzelski recunoaste existenta „preotilor” informatori, care lucrau pentru serviciile secrete poloneze, in Vatican
In legatura cu atentatul asupra Papei Ioan Paul al II-lea, Jaruzelski indica o pista islamicaFostul dictator comunist polonez Wojciech Jaruzelski, acum în vârstă de 87 de ani, indică o pistă islamică – după el, “cea mai logică” – în cazul atentatului din 13 mai 1981 îndreptat împotriva Papei Ioan Paul al II-lea, într-un interviu publicat luni, 4 aprilie 2011, de o publicaţie lunară catolică,”Jesus”, informează Lacasuri Ortodoxe.
„Erau cu siguranţă mai multe ţări şi diverse forţe care îsi doreau ca Papa să fie eliminat, dar asta nu înseamnă că au şi ordonat uciderea sa”, a spus el.
„În afară de la Kremlin, mai exista atunci şi un Islam radical care îl ura pe Papă, interpretandu-l ca pe un lider al cruciaţilor. Poate că acest lucru a făcut să nu pară deloc accidental faptul că Ali Agca (autorul atacului – vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe) a fost un cetăţean turc, musulman, care în numele Islamului a încercat să-l omoare pe Ioan Paul al II-lea, în timpul unei călătorii în Turcia, în luna noiembrie 1979”, spune el.
„În spatele lui s-au aflat fundamentalişti? Nu ştiu. Cu toate acestea, privind în urmă, pista islamică pare cea mai logică”, a conchis el.
Ali Agca a fost condamnat la închisoare pe viaţă, apoi graţiat în 2000 şi extrădat în Turcia, dar misterul rămâne încă nerezolvat, în ce priveşte atacul. „Pista bulgară” a fost cea mai avansată, dar nu a fost niciodată justificată. KGB-ul a fost şi el citat, de asemenea, ca fiind unul dintre potenţialii comanditari.
În ultima sa carte, „Memorie şi Identitate”, publicată în 22 februarie 2005, Ioan Paul al II-lea îşi exprima convingerea că atacul a fost comandat.
În interviu, Wojciech Jaruzelski, care a deţinut puterea în perioada 1981-1989, evidenţiază, de asemenea, prezenţa spionilor din jurul lui, în acel moment, la Vatican.
„Nu este niciun secret că am avut informatori în Vatican, preoţi care au lucrat pentru serviciile noastre secrete poloneze: nu cunosc numele lor, dar am citit rapoartele lor şi ştiam că Papa a căutat mereu să mângâie suferinţa poporului său”, mai spune el, conform unei scrisori AFP.
Wojciech Jaruzelski a reprimat la sfârşitul anului 1981 mişcarea “Solidaritatea” a lui Lech Walesa, devenit în 1980 primul sindicat independent al lumii comuniste.
Partajează asta:
Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc
Semnalez pentru cei interesaţi existenţa pe net în format pdf. a volumului Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc (coordonatori: Svetlana Suveică, Ion Eremia, Sergiu Matveev, Sorin Şipoş; cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon), Editura Cartdidact / Editura Universităţii din Oradea, Chişinău / Oradea, 2009.Volumul are şi câteva studii privitoare la a doua jumătate a secolului XX şi poate fi descărcat de la adresa: http://www.sm4x.narod.ru/Istoriografie_politica_2009.pdfiar cuprinsul în limbile română şi engleză poate fi consultat mai jos.CUPRINSCUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………7I. ISTORIOGRAFIE ……………………………………………… 13Ion Gumenâi • Istoriografia rusă din secolul XIX – începutul secolului XX cu privire la evreii din Rusia şi Basarabia. Unele consideraţii …………………………………………. 13Sergiu Matveev • Etapele studiilor istorice sovietice postbelice privind problema „formării poporului moldovenesc” …..21Svetlana Suveică • Politică şi istoriografie în RSS Moldovenească în anii ’60 -’70 ai secolului XX………………….. 26Sorin Şipoş • Silviu Dragomir şi cercetarea romanităţii nordbalcanice în România perioadei comuniste …………………. 40Barbu Ştefănescu • Istoria rurală românească şi politica ….64Andrei Cuşco, Igor Şarov • Identitate, memorie şi discurs istoric în Moldova postsovietică: o abordare critică………….72Anatol Petrencu • Găgăuzii: aspecte istoriografice ale istoriei şi culturii (Teze)……………………….. 88II. ISTORIE POLITICĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE ……..93Florin Sfrengeu • Consideraţii istorico-arheologice privind perioada secolelor VIII-IX în nord-vestul României …. 93Alexandru Simon • De la porturile Italiei la porturile Ungurului: drumurile valahe ale cruciadei la sfârşitul secolului XV ……….107Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • Despre „conspiraţia” pregătită de Maximilian I de Habsburg şi Ştefan al III-lea cel Mare contra regilor Ungariei şi Poloniei, la sfârşitul Secolului al XV-lea ….. 134Ion Eremia • Mit şi Realitate în relaţiile moldo-ruse din anul 1654 ……………………………………………………………. 153Mircea Brie • Identitatea etnică în Transilvania (a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX). Repere metodologice ….176Antonio Faur • Referinţe în documente diplomatice franceze cu privire la statutul Transilvaniei de Nord (1945-1947) ……..187Catalina Iliescu Gheorghiu • Translating for Propaganda Purposes. „Political Hypercorrectness” Under Totalitarism …. 199Octavian Ţîcu • The Nation-Building and the Soviet Cultural Policies in the Moldovan SSR (1944 -1989) …………………… 215POSTFAŢĂ …………………………………..227NOTIŢE DESPRE AUTORI …………..229CONTENTSFOREWORD ……………………………………..7I. HISTORIOGRAPHY ……………………….13Ion Gumenai • RUSSIAN HISTORIOGRAPHY OF THE 19th – BEGINNING OF THE 20th CENTURY CONCERNING RUSSIAN AND BESSARABIAN JEWS. SEVERAL PERSPECTIVES………………… 13Sergiu Matveev • STAGES OF SOVIET POST-WAR HISTORICAL STUDIES CONCERNING THE PROBEM OF „FORMATION OF MOLDOVAN PEOPLE”……………………………………………………… 21Svetlana Suveica • POLITICS AND HISTORIOGRAPHY IN MOLDOVAN SSR DURING THE 1960s – 1970s ………………………26Sorin Sipos • SILVIU DRAGOMIR AND THE RESEARCH OF NORTH BALKANIC ROMANITY IN ROMANIA DURING THE COMMUNIST ERA ………. 40Barbu Stefanescu • ROMANIAN RURAL HISTORY AND POLITICS …………………… 64Andrei Cusco, Igor Sarov • IDENTITY, MEMORY, AND HISTORICAL DISCOURSE IN POST-SOVIET MOLDOVA: A CRITICAL APPROACH ……………… 72Anatol Petrencu • GAGAUZ: HISTORIOGRAPHIC ASPECTS OF THEIR HISTORY AND CULTURE (THESES) …….. 88II. POLITICAL HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS ……. 93Florin Sfrengeu • HISTORICAL AND ARCHAEOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE 8th AND 9th CENTURY IN NORTHWESTERN ROMANIA…………………………..93Alexandru Simon • FROM THE ITALIAN HARBORS TO THE HARBORS OF THE HUNGARIAN: THE WALACHIAN ROADS OF THE CRUSADE AT THE END OF THE 15th CENTURY …………………………. 107Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • ON MAXIMILIAN I OF HABSBURG’S AND STEPHEN III THE GREAT’S „CONSPIRACY” AGAINST THE KINGS OF HUNGARY AND POLAND AT THE END OF THE 15th CENTURY ……………. 134Ion Eremia • MYTH AND REALITY IN MOLDOVAN-RUSSIAN RELATIONS OF 1654 ……………………. 153Mircea Brie • ETHNIC IDENTITY IN TRANSYLVANIA (SECOND HALF OF THE 19th CENTURY-BEGINNING OF THE 20th CENTURY). METHODOLOGICAL BENCHMARKS ………….. 176Antonio Faur • REFERENCES IN FRENCH DIPLOMATIC REPORTS REGARDING THE STATUS OF NORTHERN TRANSYLVANIA (1945-1947) ……… 187Catalina Iliescu Gheorghiu • TRANSLATING FOR PROPAGANDA PURPOSES. „POLITICAL HYPERCORRECTNESS” UNDER TOTALITARISM …. 199Octavian Ticu • THE NATION-BUILDING AND THE SOVIET CULTURAL POLICIES IN THE MOLDOVAN SSR (1944 -1989) ……. 215AFTERWORD ………………………………….227NOTES ON THE AUTHORS ………………..229
Sursa: Cosmin Budeancă
Partajează asta:
Tabel cu unii intelectuali mai activi din cultele neoprotestante
Existenţa unor „liste negre”, cu persoane neagreate de către regimul comunist era un lucru îndeobşte cunoscut între cei implicaţi în diverse forme de rezistenţă faţă de regim. Unele dintre aceste liste aveau o încărcătură mai gravă; aşa erau acelea cu intelectualii care ar fi trebuit să fie lichidaţi de Securitate în cazul organizării unei acţiuni de masă împotriva regimului comunist. Ceea ce avem aici în faţa noastră este un exemplu de listă oarecum nevinovată, căci singura acuzaţie adusă celor enumeraţi în ea este activismul lor în cadrul bisericilor.
Judeţul Alba
Cultul baptist
Crişan Simion – subinginer la ISGCL, Alba Iulia
Cultul adventist
Andronic Valentin – medic la Spitalul din Ocna Mureş
Judeţul Arad
Cultul baptist
Moisescu Cristian – profesor de limbă engleză în Arad
Notă: A fost după 1989 Primar al Aradului.
Cultul penticostal
Popa Doru [de fapt era baptist] – inginer, Combinatul chimic Arad
Notă: A fost după 1989 Primar al Aradului.
Judeţul Bihor
Cultul baptist
Albuţ Ioan – medic, Întreprinderea „Refractara” Aleşd
Madar Timotei – inginer, idem
Negruţiu [Negruţ] Paul – psiholog, a demisionat din serviciu şi îndeplineşte ilegal funcţia de pastor
Gheorghiţă Nicolae – medic, a demisionat din serviciu şi îndeplineşte ilegal funcţia de pastor
Halasz Francisc – inginer, Fabrica de zahăr, Oradea
Bokor Iosif – profesor de muzică în Oradea
Ciorbă Maria – inginer la Întreprinderea „Refractara” Aleşd
Ciorbă Aurel – inginer la Întreprinderea „Refractara” Aleşd
Derecichei Iosif – economist la Filiala din Marghita a Băncii Naţionale
Lascău Petru [de fapt era penticostal] – inginer, TCL, Oradea
Damian Florian – inginer mecanic la IJCL Oradea
Judeţul Bistriţa-Năsăud
Cultul baptist
Tone Tituş [Titus] – inginer, Beclean
Cifor Lucia – profesoară de muzică; a fost scoasă din învăţământ pentru propagandă religioasă în şcoală
Cultul penticostal
Dolha Dumitru – inginer la Inspectoratul silvic Bistriţa
Dărăban Cornelia – învăţătoare sat Mohari; şi-a convertit soţul, fost preot ortodox, Dărăban Gh.; a fost exclusă din învăţământ pentru propagandă religioasă în şcoală
Judeţul Botoşani
Cultul adventist
Gheorghiţă Dan – medic la Spitalul judeţean
Cultul creştin după Evanghelie
Ursache Petru – inginer la Eletrocontact
Judeţul Braşov
Cultul baptist
Sezonov Virgil – medic, Spitalul Chişcani [de fapt era medic în Judeţul Brăila]
Notă: Confuzia provine probabil din faptul că Virgil avea un frate care locuia în Braşov. Sau poate confuzia este la numele judeţului, dată fiind eroarea de mai jos.
Cultul adventist
Eme [Ene] Paulini – medic, comuna Viziru
Notă: De fapt este vorba de comuna Viziru, judeţul Brăila.
Municipiul Bucureşti
Cultul baptist
Tundrea [Ţundrea] Ilie – subinginer, a solicitat intrarea în rândul păstorilor
Cocar Rodica – absolventă conservator; angajată ca arhivar la Uniunea Cultului Baptist
Cultul penticostal
Bulgăre [Bulgăr] Emil – inginer proiectant
Roschi [Roske] Vasile – inginer agronom; nu are serviciu permanent; a refuzat să meargă în agricultură
Cultul adventist
Stroiescu Alexandru – inginer
Bujor Paul – inginer
Cultul creştin după Evanghelie
Socoteanu Ion – medic, Spitalul Fundeni
Sima Ion – medic, Spitalul de reumatologie
Miu Petru – inginer
Notă: Toţi trei erau membri ai ramurii „tudoriste” a acestui cult (actualmente, Biserica Evanghelică Română).
Judeţul Caraş-Severin
Cultul baptist
Cimpoieşu Cornel – inginer, Combinatul siderurgic Reşiţa
Judeţul Cluj
Cultul baptist
Mărgăraş Constantin – inginer, Întreprinderea de echipament termoenergetic Cluj-Napoca
Mezei Ioan – inginer, Uzina mecanică Cluj-Napoca
Dănuţ Ioan – inginer electronist
Farc Petru – inginer la „Clujeana”
Achim Ioan – inginer, Institutul de proiectări Cluj-Napoca
Cosma [Cosman] Gheorghe – inginer
Dan Ioan – medic la Liceul nr. 6 Cluj-Napoca
Rodilă Constantin – profesor, dar lucrează ca tehnician la Uzina de cazane mici Cluj-Napoca
Mureşan Ion – profesor muzică, Şcoala generală Apahida
Cultul penticostal
Lupu Maria – educatoare, Şcoala generală Orman
Cultul adventist
Szentagotai Lorand – medic, Comuna Panticeu
Cazan Doina – profesor muzică, Şcoala generală nr. 14 Cluj-Napoca
Judeţul Hunedoara
Cultul baptist
Fişcă Gheorghe – medic stomatolog, Dobra
Judeţul Iaşi
Cultul baptist
Stan Mihai – inginer, „Nicolina” Iaşi
Mănăstirean [Mănăstireanu] Dan [Dănuţ]– economist la “Mase plastice” Iaşi
Ioanid Ghiocel – cercetător, Institutul de fizică-chimie „Petru Poni”
Notă: De fapt, Ghiocel, care era nepot al poetului Costache Ioanid, n-a fost niciodată prea activ sub raport religios. Avem de-a face aici cu un soi de „vinovăţie prin proximitate”.
Sfătcu [Sfatcu] Teodor – medic, comuna Popeşti
Cultul penticostal
Afloarei Nicolae [de fapt era creştin după Evanghelie] – inginer agronom, CAP Miroslăveşti [de fapt avea doar pregătire medie]
Romaniuc Victor [de fapt era creştin după Evanghelie] – inginer, Baza de aprovizionare agricolă
Cultul creştin după Evanghelie
Vasilache Mihai – subinginer, „Tehnoton” Iaşi
Ursache Valentin – subinginer, IMAMUS Iaşi
Ghiţescu [Chiţescu] Ioan – inginer, TILIB Iaşi
Judeţul Mureş
Cultul adventist
Cazan Vasile – profesor de muzică, dar lucrează la PTT Tg. Mureş
Cultul creştin după Evanghelie
Burghele [Burghelea] Ioan – avocat, Tg. Mureş
Judeţul Neamţ
Cultul adventist
Prisecaru Ion – inginer, Trustul de construcţii-montaj P. Neamţ
Arcuş Paulina – medic, Spitalul Roman
Judeţul Olt
Cultul adventist
Istrate Petru – medic, Spitalul de copii Caracal
Judeţul Prahova
Cultul baptist
Seiceanu Emanoil – inginer la Institutul de proiectări, Ploieşti
Cultul adventist
Gheorghe Paul – medic, Policlinica Filipeşti de Pădure
Cultul creştin după Evanghelie
Cioată Silviu – medic, Ploieşti
Cioată Mircea – inginer, Ploieşti
Cioată Nausica – studentă la Institutul de petrol [de fapt, studentă la medicină], Ploieşti
Notă: Nausica era fiica lui Mircea Cioată. Şi aici avem de-a face mai degrabă cu o „vinovăţie prin proximitate”.
Judeţul Sălaj
Cultul baptist
Molnar Iosif – inginer agronom, Pericei
Joldiş Constantin – informatician, Oficiul de calcul al Întreprinderii de prelucrare a lemnului Zalău
Joldiş Letiţia – farmacistă
Tamaş Valer – inginer, IRE Jibou
Cultul penticostal
Talpoş Grigore – inginer viticol, CAP Borşa
Cultul adventist
Mureşan Aron – avocat Şimleu Silvaniei
Judeţul Teleorman
Cultul baptist
Ologeanu Cornelia – învăţătoare, Şcoala generală Ţigăneşti; scoasă din învăţământ pentru propagandă religioasă
Cultul creştin după Evanghelie
Bălan Olga – asistentă medicală, Spitalul Alexandria
Nuţă Ionel – asistent medical, Spitalul Alexandria
Judeţul Timiş
Cultul baptist
Dronca Nelu – inginer, Timişoara
Coţ Teofil – subinginer, Timişoara
Cultul penticostal
Caraşovan Cornel – inginer constructor, Timişoara
Luca Teodor – subinginer, Timişoara
Frînc Iosif – economist, Timişoara
Daminescu Doru – Timişoara
Judeţul Tulcea
Cultul Baptist
Cristodoru Nicolae – inginer, Tulcea
Cultul adventist
Anghezini Pavel – profesor, Centrul de calcul Tulcea
Boţocan Valeriu -medic, Direcţia sanitară judeţeană
NOTĂ: Documentul reprezintă o sinteză întocmită în noiembrie 1986 de George Cîrstoiu, ispector principal de specialitate (responsabil cu cultele neoprotestante) la Departamentul Cultelor şi provine din Arhiva CNSAS fond Documentar, vol. 5, ff. 169-174, Anexa 3. A fost publicat în Denisa Bodeanu, Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, pp. 317-323. (Corecturile dintre [ ] ne aparţin, la fel ca şi notele separate incluse după anumite nume.)
Analiză
- Documentul de mai sus este unul destul de eclectic. Mai întâi, eticheta „intelectual” este folosită destul de flexibil, ea incluzând şi persoane fără educaţie universitară.
- Este evident faptul că lista include doar laici. Oare pentru că Departamentul cultelor nu-i considera pe pastori ca fiind intelectuali? Deşi este posibil să fie aşa, adesea pe bună dreptate, probabil că nu aceasta este explicaţia. Cel mai plauzibil este faptul că s-a dorit listarea laicilor activi sub raport religios în cadrul bisericilor neoprotestante.
- Apoi, lista este în mod evident incompletă, din ea lipsind o serie de intelectuali veritabili care erau foarte activi în biserici. De asemenea, ea cuprinde câteva nume care nu aveau ce căuta acolo, deoarece este vorba de persoane care n-au fost niciodată creștini foarte activi.
- Mulţi dintre cei enumeraţi mai sus au avut enorme dificultăţi cu Securitatea şi cu Departamentul cultelor în diverse perioade sub regimul comunist. Lista însă conţine şi persoane care au fost suspectate sau dovedite deja ca fiind informatori ai Securităţii.
Articol preluat de pe Blogul lui Danut, Persona
Istorie Evanghelica 