Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Sâmbătă 4 iunie 2011
Sâmbătă 4 iunie
A treia secțiune de comunicări (9.00-13.30)
Moderator Cristian Bădiliță
Orele 9.00-9.30
Didier Rance
Persecuții împotriva creștinilor în lumea de azi
Articole similare:
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
Programul colocviului „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Vineri 3 iunie 2011
Partajează asta:
Colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”.
În perioada 2-5 iunie 2011, Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Asociaţia Culturală Oglindanet şi cu sprijinul Institutului Cultural Român din Chişinău organizează colocviul „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”. Lucrările propriu-zise se vor desfăşura în Sala de conferinţe a Memorialului Sighet (pentru detalii: http://www.memorialsighet.ro/).
Colocviul îşi propune să precizeze noţiunea de „martiriu” în spaţiul şi istoria religiei creştine, în contextul persecuţiilor totalitare, traversând literatura primelor secole (Ciprian, Origen, Actele martirilor, etc.) şi recompunând o panoramă, cât se poate de amplă, a martiriului în secolul XX, cu accent pe totalitarismul comunist. Mai multe confesiuni/tradiţii creştine moderne vor face obiectul cercetărilor noastre (ortodoxă, catolică, greco-catolică, baptistă, penticostală). Invitat special va fi Didier Rance, director al institutului Aide à l’Eglise en Détresse şi autor al unui număr impresionant de volume dedicate martirilor creştini din secolul XX.
Organizatorii:
Ana Blandiana (Academia Civică)
Romulus Rusan (Academia Civică)
Cristian Bădiliţă (Oglindanet)
Articole similare:
Partajează asta:
17 Piramide descoperite in Egipt de un staletit NASA
O adevărată comoară arheologică, de aproximativ 17 piramide şi mii de morminte şi case din Egiptul antic au fost descoperite de arheologul american Sarah Parcak, prin folosirea revoluţionarelor imagini prin satelit, puse la dispozitie de NASA, informeaza LONews – un serviciu al Agentiei de Stiri Lacasuri Ortodoxe.
Săpăturile au confirmat deja prezenţa unora dintre aceste relicve, inclusiv existenţa a două piramide, conform dezvăluirilor legate de aceste lucrări, făcute ieri, 25 mai 2011, de BBC, care a finanţat excavările.
Arheologul american Sarah Parcak şi echipa sa din Universitatea Alabamei, pioniera în arheologia aşa-zis spaţială, este cunoscuta pentru săpăturile efectuate pe durata unui întreg an, prin utilizarea imaginilor din satelit pe sit-urile necropolei din Saqqara şi Tanis, în nord-estul Egiptului.
Satelitul NASA orbitează la o altitudine de 700 de km şi a produs o multitudine de imagini de înaltă definiţie, şi în infraroşu.
Puterea camerelor sale a permis distingerea unor obiecte cu mai puţin de un metru diametru, pe teren. Imaginile în infraroşu produse astfel arată forma caselor, a mormintelor şi templelor.
Această descoperire, care schimbă graniţele arheologiei tradiţionale, a fost „o validare reală a tehnologiei”, a declarat Sarah Parcak, informeaza LONews.
http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro
Partajează asta:
Filmul „Demascarea” – despre reeducarea din penitenciarul comunist Pitesti, la Buzau
Partajează asta:
Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente
Partajează asta:
Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania – LARRY L.WATTS
FERESTE-MA, DOAMNE, DE PRIETENI – LARRY L.WATTS: Lansare, dezbarere si conferinta de presa in prezenta autorului
JOI, 12 MAI, ORA 16.00, IN AMFITEATRUL BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE
FAPTE SI ÎNTAMPLARI CUTREMURATOARE DIN ISTORIA
ROMANIEI DEZVALUITE ACUM PENTRU PRIMA DATA
O CARTE CARE VA SCHIMBA SPECTACULOS
ÎNTREAGA VIZIUNE ASUPRA ISTORIEI NATIUNII ROMANE
Va asteptam la evenimentul din 12 MAI 2011 pentru a participa la o dezbatere asupra noii teze revolutionare privind istoria recenta a României, in prezenta unor istorici, sociologi, politologi si alte personalitati de marca, printre care se vor numara:
– Acad. DINU C. GIURESCU
– Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN
– Acad. FLORIN CONSTANTINIU
– Prof. univ. dr. IOAN CHIPIR
– Acad. DAN BERINDEI
– Prof. univ. dr. IOAN SCURTU
– Europarlamentarul IOAN MIRCEA PASCU
– Istoricul ALEX MIHAI STOENESCU
Moderator: Monica Ghiurco
In avanpremiera, vor fi prezentate secvente din documentarul de 3 ore „Mostenirea clandestina“ realizat de Monica Ghiurco pentru TVR, ce va fi difuzat in 3 episoade in decursul lunii mai.
La final, jurnalistii vor avea ocazia sa puna intrebari autorului si invitatilor la acest eveniment.
http://www.comunicatedepresa.com
Prezentarea cărții se găsește aici.
Partajează asta:
Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania – prezentare carte
Desi Romania era bine-cunoscuta pentru politica sa neconformista din cadrul Blocului Sovietic, doar cativa observatori din afara si-au dat seama de gradul de animozitate pe care aceasta il starnea in cadrul URSS si al altor aliati din cadrul Pactului de la Varsovia sau de cauzele punctuale ale acestei animozitati. In anii 1980, multi analisti occidentali incepusera sa puna la indoiala faptul ca aparentele conflicte cu Moscova si loialistii sovietici erau reale. “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” examineaza interesele strategice aflate in spatele relatiilor antagoniste ale Romaniei cu “aliatii” din Rasarit, motivatiile incredibilei sfidari a tarii noastre la adresa Moscovei, metodele de “eliberare” militara si de securitate din jugul sovietic, scopurile opozitiei fata de politicile de la Kremlin si, mai ales, reactia sovieticilor si a loialistilor din randul membrilor Pactului de la Varsovia in cele mai inalte consilii ale acestora, asa cum au fost acestea consemnate de lideri ai Partidului Comunist, de comandanti militari si de organe ale securitatii statului.
Sursa: http://www.newbooks.ro
Partajează asta:
Invitaţie de colaborare la ANUARUL IICCMER cu tema Represiune şi control social în România comunistă
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă pregătirea următorului număr al Anuarului IICCMER care va avea tema Represiune şi control social în România comunistă. Cercetătorii interesaţi de istoria comunismului sunt invitaţi să contribuie cu studii şi recenzii.
Până acum, Institutul a editat patru anuare, cu temetici diverse: De ce trebuie condamnat comunismul (volumul I, 2006), Elite comuniste înainte şi după 1989 (volumul II, 2007), Structuri de partid şi de stat în timpul regimului comunist (volumul III, 2008), Intelectualii şi regimul comunist: istoriile unei relaţii (volumul IV, 2009). Anul trecut, Institutul a publicat primul număr al unei reviste în limba engleză, History of Communism in Europe, având tema Politics of Memory in Post-Communist Europe.
Acest număr din Anuar va fi structurat urmărind următoarele subiecte: dimensiunea instituţională a represiunii comuniste (instituţii implicate, organizare, metode, mecanisme decizionale, relaţiile PCR cu Securitatea şi celelalte instituţii din aparatul represiv etc); responsabili din aparatul represiv (profiluri de decidenţi şi torţionari); controlul social (mecanisme de cooptare, condiţionare şi impunere a conformismului politic, controlarea vieţii publice şi private); experienţe ale victimelor (reconstituiri ale vieţii în spaţiul concentraţionar, destine afectate, relaţia victimelor cu restul societăţii etc).
Materialele trebuie trimise în formă finală până la data de 1 august 2011, pe adresa de email a redactorului şef, Adrian Cioflâncă (adrian_cioflanca@yahoo.com) şi a secretarului de redacţie, Luciana Jinga (mia.jinga@gmail.com). În prealabil îi rugăm pe cei interesaţi să-şi anunţe intenţia de a colabora, trimiţând pe aceleaşi adrese titlul şi un rezumat de 250 de cuvinte.
INDICAŢII EDITORIALE
TERMENUL LIMITĂ de trimitere a studiilor este 1 august 2011.
LUNGIMEA dezirabilă a articolelor este de maxim 8.000 de cuvinte (cu tot cu note) sau aproximativ 23-25 de pagini redactate la 1,5 rânduri, font Times New Roman, mărime 12 puncte, cu margini standard (foaie A4, 4cm stânga şi 2cm celelalte margini).
REZUMAT: Articolul trebuie precedat de un rezumat în limbă străină (engleză, franceză) de maximum 250 de cuvinte. Vă rugăm sa trimiteţi de asemenea şi o prezentare biografică (afiliere instituţională, poziţie academică, studii, domenii de cercetare/interes, lucrări importante – ultimele 3 cărţi şi/sau studii) de 150 de cuvinte, care va fi inclusă la sfârşitul volumului.
TABELE ŞI GRAFICE: Pot fi incluse în text tabele sau grafice. Ele trebuie numerotate şi să aibă un titlu lămuritor. Spre exemplu:
Tabel 1. Situaţia naşterilor în România, 1968
Sursa informaţiilor trebuie indicată imediat după tabel.
ILUSTRAŢII: Dacă doriţi să utilizaţi ilustraţii – fotografii, documente în facsimil – vă rugăm să ni le trimeţi şi ca fişiere separate, în format .tif scanate la 300DPI.
ANEXE: Datorită spaţiului limitat, nu vom putea include anexe la studii (documente sau transcrieri ale interviurilor de istorie orală) mai mari de cinci pagini.
APARATUL CRITIC
Note de subsol: Vă rugăm să folosiţi note de subsol şi NU note de sfârşit.
Indicele numeric pentru notele de subsol se trece înainte de semnele de punctuaţie – punct, virgulă, etc – ex: gdssdsd[1]. – fără spaţii, şi în afara citatelor de sine stătătoare, când se pun după punct – ex. „dgdsfsddf sgdsdsg.”[2]
Stilul de citare: Pentru a limita intervenţiile editorilor în text, vă rugăm să folosiţi următorul stil standard de citare:
Pentru cărţi:
Henri H. Stahl, Probleme confuze din istoria socială a României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992, pp…
Atenţie: potrivit practicii Editurii Polirom, se scrie întâi numele editurii şi apoi numele oraşului, urmat de an.
Pentru prescurtarea lucrărilor cu mai mulţi autori, la a doua citare în aparatul critic se apelează la formula et. al.: Dan Petrescu et. al., op. cit., p. 35.
În cazul traducerilor, menţionaţi numele traducătorilor.
Pentru cărţi editate:
Daniel Chirot (editor), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, University of California Press, Berkeley, 1989, pp. 230-233.
Pentru capitole în cărţi:
Smaranda Vultur, „New topics, new tendencies and new generations of historians in Romanian historiography” in Ulf Brunnbauer (ed.) (Re)writing history: historiography in Southeastern Europe after socialism, Munster: Lit Verlag, 2004, pp. 236-276.
Pentru studii:
Janet S. Schwartz, „Women under Socialism: Role Definitions of Soviet Women” în Social Forces, Vol. 58, No.1 (Sep., 1979), pp. 70-73.
Pentru lucrări nepublicate:
Luciana Jinga, A party for all: Collective biography, identity and symbolic representation of women during the Romanian communist regimelucrare prezentată la Conferinţa Public Lives, Private Lives. New Research Across the Disciplines, organizată deCentre for Research in Memory, Narrative and Histories, University of Brighton şi de Centre for Life History and Life Writing, University of Sussex, Brighton, UK, 2 iunie 2010.
În cazul în care cartea/capitolul/studiul/articolul are mai mulţi autori, indicaţi-i pe toţi. Folosiţi întotdeauna titlul în limba originală. Nu se traduc titlurile din limbi străine de circulaţie internaţională, însă este recomandabil să se facă acest lucru pentru limbile regionale/locale.
Ziarele, documentele guvernamentale şi lucrările nepublicate trebuie să fie identificate cât mai precis cu putinţă.
„Drumul Femeii”, nr. 4-5, octombrie-noiembrie, 1945, pp. 4-5.
Pentru materiale de arhivă indicaţi locaţia şi titlul arhivelor, sursa în funcţie de sistemul de catalogare, respectiv (fondul arhivistic), dosarul şi fila, după modelul următor:
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (prescurtare ANIC), fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dosar 249/1989, f. 1.
Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (prescurtat ACNSAS), fond Documentar, dosar 1778, vol. 1, ff. 93-95.
Arhiva Ministerului Sănătăţii (prescurtat AMS), fond Cabinetul Ministrului Sănătății, dosar 37/1989, nenumerotat.
Pentru interviuri se vor indica: numele complet sau iniţialele sursei care oferă interviul, vârsta, sexul, religia/confesiunea (dacă se impune), ocupaţia/profesia, localitatea de domiciliu, data realizării interviului.
Interviu realizat de … cu Eugenia Popescu (sau E.P.), 61 de ani, femeie, ortodoxă, profesoară, Bucureşti, 3 august 2009.
Pentru sursele citate de pe internet se vor reda: prenumele şi numele autorului, titlul documentului sau al lucrării, urmat de adresa de internet, apoi data accesării.
Exemplu: Deborah R. McFarlane, “Reproductive Health Policies in President Bush’s Second Term: Old Battles and New Fronts inthe United States and Internationally “ în Journal of Public Health Policy, Vol. 27, No. 4 (2006), pp. 405-426, accesibil la adresa http://www.jstor.org/stable/4125182, 20.10.2010.
Pentru menţionări succesive ale unei cărţi folosiţi op. cit., Ibidem sau Idem, după modelul următor:
Vladimir Tismăneanu, O istorie politică a comunismului românesc, traducere Cristina Petrescu, Dragoş Petrescu, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Ibidem, p. 17
Ioan Stanomir, Apărarea libertăţii (1938-1947), Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010.
Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 23.
Idem, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, ediţia a II-a, traducere Alexandru Vlad, Editura Polirom, Iaşi, pp. 29-30.
Intrări bibliografice cu oraşe multiple: se redau toate.
Ex.: Budapesta, New York.
Oraşul în care a apărut revista se menţionează numai pentru revistele necunoscute (sau puţin cunoscute).
Pentru citate preluate de la alţi autori se foloseşte apud.
Pentru omisiuni într-un citat se folosesc paranteze drepte:
[…]
Sublinieri, note:
[subl. D. D.]
[nota O. B.]
[nota editorului]
Pentru ghilimele se vor folosi: la deschidere „ iar la închidere ” ; pentru ghilimelele din interiorul citatelor se vor folosi: « iar la închidere » .
Se foloseşte cratima pentru data sau numărul paginilor şi semnul EnDash – (liniuţa medie, mai mică decât cea de dialog, numită EmDash — ) ca alternativă pentru paranteze inserate în text:
„Între anii 1918-1989…”
Sistemul ortografic: Pentru a utiliza un sistem ortografic unitar, pentru acest volum va fi folosită ortografia Academiei Române: cu “ â “ în loc de “ î ” (în interiorul cuvintelor) şi “sunt” în loc de “sînt”. Toate textele vor fi redactate cu diacritice.
RECENZIILE: Vor fi recenzate lucrări apărute în ultimii 2 ani, în România sau în afara ţării, relevante pentru istoria comunismului. Recenziile vor avea circa 5.000 de semne.
Sursa: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
Partajează asta:
Citadela cartilor
80 de mii de cărţi, manuscrise şi documente despre România!
Unde credeţi că se găsesc toate acestea? La Biblioteca Naţională sau la Academia Română? Locul lor este în arhivele Bibiliotecii Naţionale a Congresului SUA! Un spaţiu greu accesibil camerelor de luat vederi.
După un an de aşteptare, o echipă a ştirilor TVR a reuşit să pătrundă în acest sanctuar.
Un material de Nicolae Melinescu
80 de mii de cărţi, manuscrise şi documente despre România!
Unde credeţi că se găsesc toate acestea? La Biblioteca Naţională sau la Academia Română? Locul lor este în arhivele Bibiliotecii Naţionale a Congresului SUA! Un spaţiu greu accesibil camerelor de luat vederi.
După un an de aşteptare, o echipă a ştirilor TVR a reuşit să pătrundă în acest sanctuar.
Un material de Nicolae Melinescu
Sursa TVR
Istorie Evanghelica 