24 ianuarie în istoria României
La 24 ianuarie 1859 la București a fost ales ca domn al Țării Românești colonelul Alexandru Ioan Cuza după ce la 5 Ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei. În felul acesta s-a realizat unirea Moldovei cu Țării Românești formându-se Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, iar din 1862 România.
Partajează asta:
19 ianuarie în istorie
La data de 19 ianuarie 1915 a avut loc primul atac aerian major asupra unor ținte civile; în Primul Război Mondial (1914-1918) germanii au bombardat prin intermediul a două zepeline orașele Great Yarmouth și King’s Lynn de pe coasta de est a Angliei.
Sursa imaginii: https://www.edp24.co.uk/lifestyle/heritage/anniversary-of-first-air-raids-in-norfolk-1150450
Alte date importante din această zi
19 ianuarie 1544 – S-a născut regele Francisc al II-lea al Franței.
19 ianuarie 1736 – Se naște James Watt, inginer mecanic, cel care va crea motorul cu aburi, ceea ce a constituit o etapa importanta a revoluției industriale. A murit la 25 august 1819.
19 ianuarie 1737 – S-a născut Jacques–Henri Bernardin de Saint–Pierre, scriitor francez, precursor al romantismului; a scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia”.
19 ianuarie 1798 – S-a născut Auguste Comte, filosof şi sociolog francez (“Curs de filosofie pozitivă”).
19 ianuarie 1806 – Marea Britanie ocupă Capul Bunei Speranțe în sudul Africii. Termenul Capul Bunei Speranțe a fost utilizat și pentru a numi Colonia Capului, înființată în 1652 în apropierea Peninsulei Capului. Puțin înainte de formarea Uniunii Africii de Sud, termenul se referea la întreaga regiune care avea să devină în 1910 Provincia Capului.
19 ianuarie 1809 – S-a născut marele scriitor, poet si publicist american, Edgar Allan Poe.
19 ianuarie 1821 – S-a constituit Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Țării Românești până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Șuțu, decedat cu o zi înainte.
19 ianuarie 1834 – S-a deschis, la București, Școala de muzică vocală, declamație și literatură a Societății Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director și profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu.
19 ianuarie 1840 – Căpitanul american Charles Wilkes a observat în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarcticii și a cerut ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite.
19 ianuarie 1853 – La Roma a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, Trubadurul (Il Trovatore).
19 ianuarie 1857 – La Chişinău, în Basarabia țaristă, este încheiat protocolul conform căruia a fost trasată noua frontieră în partea de sud, urmare a înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii. Unul din rezultatele acestui război pierdut de Imperiul Rus, a fost acela că județele Cahul, Bolgrad şi Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României, între anii 1856 şi 1878.
19 ianuarie 1872 – S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană. Era fiul sculptorului Karl Storck și fratele sculptorului Carol Storck şi soțul pictoriței Cecilia Cuţescu Storck. A studiat la Școala de arte frumoase din București, avându-l profesor pe Ion Georgescu, apoi la München. A fost profesor la Școala de arte frumoase din București şi membru fondator al societății Tinerimea artistică.
19 ianuarie 1920 – Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor.
19 ianuarie 1945
19 ianuarie 1945 – Armata sovietică eliberează ghetoul din Łódź. Din cei 200.000 de oameni care locuiau în acest ghetou în 1940, mai puțini 900 erau încă în viață
19 ianuarie 1946 – La Tokio a luat ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
19 ianuarie 1966 – Indira Gandhi a devenit prim-ministru al Indiei.
19 ianuarie 2006 – NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons, a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter pentru a accelera până la 75.000 km/h. A ajuns la Pluto la 14 iulie 2015.
https://stiri.md/article/social/recurs-la-istorie-evenimentele-importante-marcate-pe-19-ianuarie
Partajează asta:
18 ianuarie în istorie
La 18 ianuarie 1725 a murit țarul Rusiei, Petru cel Mare (Petriu I al Rusiei). El a fost țar al Rusiei între 1682-1725 fiind un monarh absolut. Totodată el a deschis societatea rusă spre Europa, a reorganizat armata şi a creat o administraţie centralizată, a trimis la şcoală pe fiii boierilor şi a promovat o politică economică mercantilistă şi protecţionistă.
În ceea ce privește politica externă Petru dorea ca Rusia să obțină ieșire la Marea Baltică și Marea Neagră. Având în vedere că ne aflăm în plină Croiză Orientală merită amintit și tratatul de alianță semnat cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710-1711) în anul 1711 la Luțck. Tratatul avea un caracter antiotoman și a fost pus în aplicarea în același an, dar după pierderea confruntării cu turcii, Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea țarului Petru I și a rămas în Rusia pentru tot restul vieţii. În 1714, Cantemir a devenit membru al Academiei din Berlin. Enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor, fostul domnitor şi-a adus o importantă contribuţie la cultura universală.
Iată aici și monarhii dinastiei Romanov, dinastie care avea să fie suprimată în mod dramatic de către bolșevici în anul 1918.
Partajează asta:
18 ianuarie în istoria României
La 18 ianuarie 1941, în Transilvania de Nord-Est ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
Partajează asta:
14 ianuarie în istoria României
În data de 14 ianuarie 1950 a fost emis Decretul 6 privind înființarea lagărelor de muncă forțată în România numite oficial „unități de muncă” destinate celor ce „primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară”.
Partajează asta:
1881, anul asasinării conducătorilor Rusiei și Americii
Anul 1881 este cel al asasinării conducătorilor SUA și Rusiei. În acel an, când România era proclamată regat, în Rusia și apoi în America erau asasinații conducătorii acestor state. Este vorba de țarul Alexandru al II – lea al Rusiei și de președintele SUA James Garfield. Această stare de lucruri dovedește faptul că extremiști și nemulțumiți au existat dintotdeauna.
Primul caz la care vrea să mă refer aici este cel al țarului Rusiei, Alexandru al II le-a (țar din 3 martie 1885-1/13 martie 1881), fiul țarului Nicolae I (1825-1855). Alexandru al II – lea a fost victima unui atentat cu bombă aruncată de un membru al societății secrete „Narodnaia volia” (Voința poporului).
Pe continentul american murea în același an James Garfield (martie – septembrie 1881), cel de al 20 președinte american care a fost împușcat în Iulie 1881 și a murit în septembrie datorită infecțiilor apărute în urma împușcăturii care nu au fost tratate corespunzător.
Interesant este faptul că ambii conducători a fost asasinați în anul 1881 când România a fost proclamată regat, iar Carol și Elisabeta au fost încoronați ca rege și regină ai României.
O altă asemănare este aceea că ambii conducători și au început conducerea în luna martie a anului 1881. Un alt aspect interesant este acela că Alexandru al II – lea a venit la conducerea Rusiei în martie 1855 ca urmare a morții tată lui său Nicolae I și și-a sfârșit domnia în urma asasinării tot în luna martie, respectiv 1/13 martie 1881.
Alexandru al II lea a murit în urma unui atac cu bombă, iar James Garfield moare ca urmare a inferctării rănilor netratate corespunzător ca urmare a împușcării sale.
Despre James Garfield am scris în cadrul articolului Președinți americani asasinați
Partajează asta:
Video: Ce este secularizarea? cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Partajează asta:
Colecționarul de istorie: Cum a înfruntat România tifosul în 1917. Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări.
Semnale fuseseră, și încă destule: epidemia de tifos care făcuse praf vecina Serbia în 1915-1016, tentativa de epidemie de holeră din Dobrogea în toamna lui 1916 – curajos stăpânită din timp de eroicul doctor Ioan Cantacuzino.
Dar statul român n-avusese ochi să vadă și urechi să audă. Politizate și corupte până-n vârful degetelor, instituțiile erau paralizate.
Iar când, în iarna 1916-1917, în Moldova a izbucnit tifosul, peste poporul român s-a abătut Iadul.
În ultima provincie încă neocupată de invadatorii germano-austro-ungaro-bulgaro-turci se înghesuiseră rămășițele armatei române, administrația și valurile de refugiați.
După dezastruoasele înfrângeri din Dobrogea, Transilvania și Țara Românească, situația era oricum la limită. În țară intraseră și un milion de soldați ruși, care preluaseră frontul. Hrana era puțină, oamenii luptau la propriu pentru o scândură deasupra capului, spitalele gemeau de răniți, mizeria era de nedescris.
Peste toate, iarna venise cu zăpezi și geruri cumplite.
Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări, antivacciniști avant la lettre. Cum a înfruntat România tifosul în 1917
Metehnele României din timpul Primului Război Mondial sunt încă prezente și astăzi. Și astăzi sunt numiți oameni în funcții publice pe criterii politice fără competențe profesionale, iar sistemul sanitar a fost surprins nepregătit la provocările epidemiei de Covid 19.
Partajează asta:
RVE București – Repere din viața pastorului Vasile Alexandru Taloș (1944-2020)R
RVE București prin vocea lui Cristi Pavel prezintă în cadrul acestui scurt montaj repere din viața și activitatea pastorului Vasile Alexandru Taloș (1944-2020).
Partajează asta:
Ioan Alexandru Lăpugean (1948-2020)
Astăzi am aflat încă o veste tristă, aceea a plecării în veșnicii a pastorului Ioan Alexandru Lăpugean. Am avut onoarea să-l cunosc personal și amabilitatea de a filma o serie de interviuri/ dialoguri având ca temă Biserica sub comunism și în libertate.
Dialogurile cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean pot fi urmărite aici:
Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului
Voi reveni cu detalii biografice. Până atunci postez aici o autobiografie preluată din postarea pastorului Ionel Tuțac.
Pastorul Vasile Bel a scris o biografie succintă pe care o puteți citi pe blogul Istorie baptistă.
Dumnezeu să mângâie familia!
Istorie Evanghelica 