Sorin Bădrăgan – Care ar trebui să fie relația dintre Biserică și Stat?
În cadrul acestei scurte prezentări a unui subiect destul de disputat, cel al relației dintre Biserică și Stat, Conf. Univ. Sorin Bădrăgan, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pornește de la apariția și dezvoltarea creștinismului care se realizează în cadrul unui imperiu păgân, Imperiul Roman, și continuă apoi incursiunea istorică. De la individ se trece la instituție, context în care face o incursiune istorică succintă a relației dintre Biserică – Stat și militează pentru o biserică liberă într-un stat liber. Interesant este și menționarea celor două modele medievale: ale relației dintre Biserică și Stat: cezaro – papismul care duce și la lupta pentru învestitură în Occident între Biserică și autoritatea politică și simfonia bizantină în Est. Alte modele ale relației dintre Biserică și Stat la care face referire profesorul și pastorul Sorin Bădrăgan sunt cele anabaptiste și baptiste.
În ceea ce privește ideea unei biserici libere într-un stat liber putem spune că este idealul multor credincioși, inclusiv al celor din generația actuală, dar realitatea a demonstrat și demonstrează că nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Din nefericire nici măcar în societățile democratice lucrurile nu stau întotdeauna așa, fapt pentru care apar impuneri din partea statului, iar relația dintre cei doi poli de putere, eclesiastică și politică, este de multe ori una sinuoasă. Consecința fiind aceea că, de cele mai multe ori, Biserica ca instituție este nevoită să lupte pentru principiile sale, să se supună uneori statului renunțând la unele dintre principiile sale, sau, în cazuri extreme, aceasta ajunge să fie scoasă în afara legii, să-și piardă recunoașterea din partea autorităților, adică a Statului. Spun aceasta pentru că Biserica ca instituție este sub autoritatea Statului, a legii, situație valabilă și în România. Un exemplu fiind situația din China unde avem o biserică oficială recunoscută de autorități, dar și una clandestină care își ține serviciile religioase pe ascuns tocmai datorită faptului că normele de funcționare impuse de stat reprezintă o intruziune în viața internă a bisericii. În țările democratice funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică, model baptist de biserică liberă într-un stat liber. Acest lucru presupune că statul nu intervine în viața internă a bisericii, nu-i impune alte reguli, iar Biserica nu intervine în chestiunile politice. Acest model permite credincioșilor să se implice în politică ca și cetățeni ai statului.
Incursiunea în istoria Bisericii pe care o face Sorin Bădrăgan este interesantă și de folos pentru a înțelege, măcar în parte, cum s-a ajuns la relațiile actuale dintre Biserică și Stat.
Salut pe această cale inițiativa Prodocens Media și faptul că mai fac și astfel de emisiuni.
Biserica Baptistă „Sfânta Treime” din București la 90 de ani (1932-2022) – (video)
Un scurt montaj video despre principalele momente din istoria de 90 de ani a bisericii via Alin Cristea în Monografia Cultului Baptist din România. 100 de chestiuni (10-12)
Biserica și-a început lucrarea în anul 1932 cu 11 membri, iar 5 ani mai târziu, în 1937 ajunge la 200 membri, pastor fiind fratele Gheorghe Pop.
În anul 1938 biserica se mută într-un alt spațiu, iar adunarea a fost frecventată și de Richard Wurmbrand până la arestarea sa.
În anul 1956, când în Polonia și Ungaria au loc revolte anticomuniste, biserica se mută într-un nou lăcaș de închinare amenajat în clădirea achiziționată în strada (în prezent Șoseaua) Mihai Bravu, Nr. 106 unde va rămâne până în anul 1983.
În perioada cât biserica s-a întâlnit în lăcașul din Șoseaua Mihai Bravu, aceasta a avut aproximativ 400 membri, un număr important nu numai pentru perioada comunistă, cât și pentru cea postcomunistă. În istoric se menționează faptul că în această perioadă, posibil 1974, s-a organizat prima evanghelizare liberă din țară în urma căreia se pocăiesc 163 de persoane și are loc primul botez liber din țară. Ca și istoric cred că se impun niște clarificări aici. În primul rând cred că cei care au furnizat datele se referă la perioada comunistă, pentru că altfel avem o dilemă foarte mare. Nu a existat o evanghelizare liberă organizată de baptiști de la 1856-1974? Ce înseamnă evanghelizare liberă știut fiind faptul că anul 1974 este un moment în care regimul virează din ce în ce mai mult către național comunism, o accentuare a ideologizării și exacerbare a cultului personalității conducătorului, respectiv Nicolae Ceaușescu. Aceleași observații se aplică și afirmației că în anul 1974 a avut loc primul botez liber din țară. Care sunt caracteristicile unui botez liber? Ce îl diferențiază de unul controlat? Departamentul Cultelor nu a mai fost informat de ținerea unui botez nou testamental? Nu s-a mai cerut liste cu candidații? Discuția este mai complexă aici și trebuie luate în considerare acțiunile de contestare și răspuns, un rol important avându-l Iosif Țon, dar și acțiunile Uniunii Baptiste, aspecte despre care am scris în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România : între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, precum și în Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă 1975 scrisă împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț.
Pastor principal al bisericii este Vasile Alexandru Taloș care rămâne pastor până în anii ‘90 când plecă și pune bazele Bisericii Baptiste Buna Vestire din București.
În anul 1980 predică în Biserica din Mihai Bravu, cum era cunoscută Biserica Baptistă Sfânta Treime în epocă, evanghelistul Samuel Kemaleson de la World Vision International.
În anul 1983 în contextul sistematizării urbane impusă de Ceaușescu și a demolărilor din zonă pentru lărgirea străzii Mihai Bravu, clădirea Bisericii Baptiste Sfânta Treime este demolată. Tot în același an, 1983, după mai multe intervenții la Departamentul Cultelor, la Guvern și alte autorități, intervenții menționate de pastorul de arunci al bisericii, Vasile Taloș, se obține un imobil pe strada Profesor Iuliu Valaori, Nr. 20.
În anul 1984 se încep lucrările de amenajare a clădirii din strada Iuliu Valaori, care a fost proprietatea unui grec, confiscată de regimul comunist. La momentul respectiv biserica avea 770 membri.
Sfârșitul anilor ‘80 a dus la prăbușirea regimului comunist, la schimbări în societate și în cultul baptist, mai mici decât în primul caz. Biserica a trecut prin perioade de glorie și de frământări. În prezent se pregătește de centenarul pe care îl va celebra în anul 2032.
Soli Deo Gloria!
Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989
După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.
În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.
Cărți publicate:
Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).
Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).
Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)
Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).
Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).
Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com
Mesajul pastorului Sorin Bădrăgan după alegerea sa în funcția de președinte al Cultului Creștin Baptist din România
După ce sunt anunțați câștigătorii alegerilor pentru funcțiile de conducere în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, noul președinte este invitat să se adreseze congresului.
În cadrul scurtului mesaj sau discurs acesta a militat pentru unitate și implicare. De asemenea, dat fiind faptul că avem o istorie și o identitate confesională care ne aduce împreună, președintele cultului a propus înființarea unui „Centru de istorie și identitate baptistă” la nivelul Uniunii Baptiste.
În cadrul Institutului Teologic Baptist din București (ITBB) a fost înființat în anul 2012 Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice şi Teologice Baptiste din cadrul institutului Teologic Baptist din Bucureşti (CCSITB). Acesta administrează muzeul baptist din Capela Institutului. Mai multe informații despre CCSITB găsiți aici: https://itb.ro/centrul-de-cercetare-itbb/
În plan local un astfel de centru funcționează deja de câțiva ani la Arad. Este vorba despre Centrul de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (IGSB) care editează Revista Arhiva Baptistă, a organizat mai multe sesiuni de comunicări științifice, precum și un muzeu de istorie baptistă la Arad. Mai multe informații despre IGSB găsiți aici: https://arhivabaptista.ro
Ca și istoric consider că astfel de inițiative sunt de dorit a deschide inima și mintea oamenilor spre istorie baptistă.
Pastorul Sorin Bădrăgan a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România (27.05.2023)

Conf. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan, Prodecan al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București și pastor al Bisericii Creștine Baptiste Providența din București, a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Alegerea sa a avut loc în data de 27 mai 2023 în cadrul celui de-al 38 congres al Cultului Baptist desfășurat la Oradea în lăcașul de închinare al Bisericii Creștine Baptiste Emanuel din Oradea.
Iată și câteva informații biografice
Sorin Bădrăgan s-a născut la data de 17 februarie 1978 în Suceava și este căsătorit cu Cristina Monica și împreună au două fete: Sara și Bianca.
În cadrul prezentării sale ca și candidat la funcția de președinte al cultului menționa:
„Am fost botezat în 1993 în Biserica Creștină Baptistă ‘Maranatha’, Suceava. Sunt căsătorit cu Cristina Monica și Domnul ne-a binecuvântat cu două fiice: Sara și Bianca.
În perioada 1996-2000 am urmat cursurile Institutului Teologic Baptist București, apoi am obținut Masterul în Teologie la Colegiul Baptist Regent’s Park, Universitatea din Oxford. În anul 2010 am terminat programul de doctorat în teologie la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București cu teza Eclezia între dogmă și praxis. O paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică.
În februarie 2003 am început slujirea pastorală în Biserica Creștină Baptistă ‘Providența’, București, precum și predarea în cadrul Facultății și apoi al Institutului. (…)
În perioada 2011-2019 am slujit ca secretar al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste București, iar din 2019 până în prezent slujesc ca președinte al acestei Comunități”.
Propunere de viziune pentru Uniunea Baptistă din România…
Pastorul Sorin Bădrăgan este cel de-al treilea pastor baptist din București ales președinte al cultului baptist după 1990.
Ceilalți doi au fost pastorii Vasile Alexandru Taloș și Otniel Ioan Bunaciu, și doar unul dintre cei trei s-a născut în București, pastorul Otniel Ioan Bunaciu, însă toți au reprezentat Capitala.
De remarcat un fapt inedit în istoria Uniunii Baptiste din România, cel puțin în perioada postdecembristă, este acela că Biserica Creștină Baptistă Providența din București situată în cartierul Ferentari are doi păstori în același timp în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Baptiste. Un alt fapt inedit este acela că Biserica Baptistă Providența a dat doi președinți ai Cultului Baptist, pastorul Otniel Ioan Bunaciu și pastorul Sorin Bădrăgan. O altă asemănare este aceea că ambii erau la momentul alegerii profesori universitari (profesor și conferențiar) în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. De asemenea, ambii dețineau la momentul alegerii în funcția de președinte al Cultului Baptist, poziții de conducere în cadrul Facultății de Teologie Baptistă (FTB). Otniel Bunaciu era decan, iar Sorin Bădrăgan prodecan.
Domnul să-i dea har în slujire pastorului Sorin Bădrăgan în ceea ce va face și ceea ce va face să fie spre slava lui Dumnezeu și binele comunității. Este nevoie de înțelepciune și discernământ în exprimarea opiniilor și luarea deciziilor.
Pastorii Comunității Baptiste din București – anii ‘70

Sursa foto: https://romaniaev.wordpress.com/2023/04/10/romania-evanghelica-imagini-cu-explicatii-227/
Această imagine pare a reprezenta pastorii Comunității Baptiste București la sfârșitul anilor ‘70, începutul anilor ‘80. Poza este realizată la Biserica Baptistă din Popa Rusu
Pe randul din spate de la stanga la dreapta primul este Samuel Chibici, al doilea este Vasile Taloș, iar langă el este Elisei Pecheanu. Ultimii trei pe randul din spate spre dreapta sunt Iosif Ștefănuți, Paul Negruț și lângă el Vasile Brânzei.
În fata lui Brânzei pe primul rand jos este Pascu Geabou. Tot pe primul rând al doilea de la stânga la dreapta este Ioan Duduică.
În centru cu sacou deschis la culoare este Iosif Sărac.
Interviu cu pastorul Pavel Nicolescu (2007), unul dintre liderii ALRC
Interviu cu pastorul Pavel realizat în anul 2007 de Ioan Panican pentru Forumul Civic Creștin
Pavel Nicolescu este unul dintre liderii ALRC (ComiteComitetul Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (pe scurt, ALRC).
În cadrul acestui interviu Pavel Nicolescu, pe care am avut onoarea să-l întâlnesc și personal, vorbește despre perioada comunistă și relația Bisericii cu Statul.
Deși în unele aspecte văd lucrurile puțin diferit aspectele prezentate aici, în fapt ideile pentru că nu prezintă date istorice, sunt interesante și valoroase pentru modul în care este abordată problema.
Interviu cu pastorul Otniel Ioan Bunaciu
Un interviu cu pastorul și profesorul universitar Otniel Ioan Bunaciu realizat de pastorul Vasile Bel în luna ianuarie a anului de grație 2023.
RVE București – Daniel Alexandrescu în dialog cu Marius Silveșan despre cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
RVE București mi-a făcut onoarea să difuzeze un dialog pe care l-am avut cu Daniel Alexandrescu pentru emisiunea Realitatea în obiectiv despre cea mai recentă apariție editorială Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021)
Audiție cu folos
Apariții editoriale (60) – Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)

Sunt bucuros să anunț apariția celei mai noi cărți la care am lucrat. Intitulată Istoria unei secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), această lucrare se concentrează pe evoluția istorică a educației teologice baptiste din România pe parcursul perioadei 1921-2021. Lucrarea a apărut la Editura Carmel Print, Arad. Prețul unui exemplar este de 35 de lei, iar pentru un pachet de 3 cărți prețul este de 100 de lei.
Cei care sunteți din Arad sau zona apropiată puteți lua legătura zilele acestea cu Emanuel Jurcoi.
De asemnea, țin să mulțumesc tuturor celor care și-au adus contribuția într-un fel sau altul la apariția acestei lucrări.
Mulțumiri deosebite domnului Mircea Bulatov care mi-a realizat coperta cărții.
Postez mai jos cuprinsul cărții.



Iosif Țon – 88 de ani
Iosif Țon, unul dintre liderii proieminenți ai evanghelicilor români ai secolului XX a împlinit 88 de ani.

Acesta a fost pastor baptist, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București și la Institutul Biblic Emanuel din Oradea, realizator la Radio Europa Liberă, președinte al Societății Misionare Române.
Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977
Despre rolul său în promovarea libertății religioase în perioada comunistă am scris, atât eu cât și Bogdan Emanuel Răduţ în cărțile noastre, dar și în alte studii și articole științifice.

În anul 2015, profesorul Iosif Țon ne-a acordat un interviu, mie și colegului de slujire pe tărâmul istoriei, Emanuel Răduţ, în care a vorbit despre modul în care familia sa a cunoscut credința baptistă, dar și despre perioada interbelică și cea a celui de-al doilea război mondial.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2022) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 63 de ani de căsnicie.
Cu acest prilej am realizat și poza următoare, în care alături de Prof. dr. Iosif Țon sunt doi istorici : Bogdan Emanuel Răduţ și Marius Silveșan
Arad, 10 septembrie 2022 – lansarea Muzeului de Istorie Baptistă

Astăzi, 10 septembrie 2022, se lansează la Arad, Muzeul de Istorie Baptistă sub egida Centrului de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (CIGSB), centru care editează și Revista Arhiva Baptistă.
Mai multe detalii pot fi obținute de la istoricul Emanuel Jurcoi
Telefon: 0751 994 515
E-mail: emanuel_jurcoi@yahoo.com
Mai jos o aveți o prezentare a muzeului.
28 iulie în istorie
La 28 iulie 1914 s a declanșat Primul Război Mondial, Războiul cel Mare, cum a mai fost numit. Această conflagrației mondială a fost una diferită față de conflictele de până atunci atât ca forțe participante, dar și ca resurse militare, economice și sociale implicate. Cei patru ani de conflict 1914-1918 au avut printre consecințe bulversarea valorilor existente în societățile statelor participante.

Baptiștii români au participat la război fie de partea Puterilor Centrale, respectiv Austro-Ungaria, dacă ne referim la cei din Transilvania sau de partea Antantei, situație valabilă cu precădere pentru baptiștii români din Vechiul Regat.
Aceste aspecte și altele referitoare la baptiștii romani și Primul Război Mondial sunt prezentate în numărul 2/2019 al Revistei Arhiva Baptistă editată de Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. Numărul dedicat Primului Război Mondial pot fi achiziționate și de pe site-ul Librăriei Grama. Pentru alte informații accesați pagina Arhiva Baptistă

Întâlnire cu Iosif Țon p I + p II – Centrul Creștin Caleb
Partea I este cea în care Iosif Țon și Elisabeta Țon vorbesc despre viața lor.
Elementul de noutate este mărturia Elisabetei Țon
Partea a II reprezintă sesiunea de întrebări și răspunsuri
Celebrarea întrupării Domnului și lansare album istoric la Institutul Teologic Baptist din București (14.12.2021)
Institutul Teologic Baptist din București a celebrat astăzi, 14 decembrie 2021, întruparea Domnului Isus Cristos, sărbătoare cunoscută popular sub numele de Crăciun. Cu acest prilej Corul studenților Institutului Teologic Baptist din Bucuresti dirijat de profesorul Cristian Caraman au susținut un concert de colinde.

Tot cu acest prilej profesorii Daniel Mariș, Otniel Bunaciu, Sorin Bădrăgan, Teodor Ioan Colda și Daniel Fodorean au avut mesaje prin intermediul cărora am fost îndemnați să reflectăm la semnificația întrupării Domnului Isus.

Totodată a fost prezentat și albumul istoric Institutul Teologic Baptist din București : 100 de ani de formare pentru slujire coordonat de Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul ITBB și Lect. univ. dr. Teodor Ioan Colda cu contribuții din partea unor profesori, dar și studenți.

O contribuție consistentă a avut-o și istoricul Marius Silveșan

Albumul a fost realiat în contextul celebrării a 100 de ani de „formare pentru slujire”, respectiv a unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021).
Astfel că istoria trăită atunci este făcută acum cunoscută și celor care sunt acum studenți, dar și celorlalți care trăiesc astăzi, dar și generațiilor viitoare.
Pastorul Handra Sima a trecut la Domnul (1926-2021)
În această zi, 2 decembrie 2021, pastorul Handra Sima (16 ianuarie 1926 – 2 decembrie 2021) din Arad a trecut la domnul la venerabila vârstă de 95 de ani.
Iată și o prezentare făcută de pastorul Ionel Tuțac
“Pastorul Sima Handra s-a născut în localitatea Dud, din județul Arad, în data de 16 ianuarie 1926, într-o familie de credincioși baptiști.
A fost botezat în data de 25 august 1945, actul botezului fiind oficiat în Biserica Baptistă din Chier de către pastorul Alexa Popovici.
A urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1946-1949 și 1956-1957. Între anii 1946-1951 a slujit ca misionar pe raza Comunității Baptiste Arad.
A fost ordinat ca păstor în data de 14 noiembrie 1954 în Biserica Baptistă din Valcani. Din comisia de ordinare au făcut parte păstorii Gheorghe Berar, Avram Gheorghe și Nicolae Gruicin.
Între anii 1954-1971 a slujit bisericile baptiste din Valcani, Sânnicolau Mare, Gottlob, Cenad, Saravale, Variaș, Igriș, Biled și Uihei, iar între anii 1971-1974 a păstorit bisericile din Gurahonț, Secaș, Iosaș, Iosășel, Bonțești, Brazii și Zimbru.
Între anii 1973-1977 a slujit bisericile din Pâncota, Șagu și Moroda, iar între 1974-1989 a fost păstor la Covăsânț, Șiria, Galșa și Mâsca.
De nenumărate ori a fost amendat și anchetat de autoritățile comuniste.
A slujit ca membru în comitetul Comunității Baptiste Arad (1954-1967), contabil (1968-1998), vicepreședinte (1971-1990) și președinte girant (1985).
A avut o contribuție importantă, timp de mai mulți ani, la realizarea revistei Farul Creştin.”
https://www.facebook.com/602836930/posts/10158531822621931/?d=n
Dumnezeu să mângâie familia ca urmare a trecerii la Domnul a fratelui Handra Sima!
Am avut onoarea să-l întâlnesc personal la Arad în anul 2019 când am purtat alături de Emanuel Jurcoi un dialog despre care găsiți informații AICI.
De asemenea, ne-am bucurat să-l avem alături de noi ca și contribuitor la Revista Arhiva Baptistă. În numărul din decembrie 2021 al revistei veți putea citi amintirile pastorului Handra Sima despre Congresul Tineretului Baptist de la Reșița din august 1946 în cadrul unui număr dedicat Uniunii Tineretului Baptist din România.

Handra Sima, Marius Silveșan
Iată și dialogul înregistrat cu pastorul Handra Sima la Arad când acesta avea 93 de ani
Vasile Tritean – Serviciu comemorativ Pastor Prof Vasile Talpoș (7.1.10.2021)
Vasile Tritean, în prezent prezbiteriul BCB Nădejdea București, a colaborat cu Vasile Talpoș la Turda unde acesta a fost pastor din 1974-1987 și apoi la BCB Nădejdea București 1987-2014. De asemenea, aceștia au colaborat și la Institutul Teologic Baptist din București 1987/1988-2014.
Vasile Talpoș (1942-2021) a trecut la Domnul
În noaptea de 23 spre 24 octombrie 2021 pastorul și profesorul universitar Vasile Talpoș a trecut la Domnul. Acesta se afla în spital cu Covid.
Dumnezeu să mângâie familia îndoliată!
L-am cunoscut personal atât în calitate de pastor al Bisericii Creștine Nădejdea din București unde acesta a slujit 30 de ani, dar și în calitate de martor la evenimentele istorice pe care le-a trăit și la care a participat. În anul 2003 mi-a acordat un interviu, publicat parțial în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență: 1948-1965.
Prezint mai jos o schiță biografică a celui care a fost tată, soț, bunic, pastor și profesor.

Prof. Dr. Vasile Talpoş (23.07.1942-23.10.2021), s-a născut pe data de 23 iulie 1942 în comuna Bocşa, judeţul Sălaj. A studiat în comuna natală (şcoala elementară, 1949-1956) apoi în Cluj (şcoala de meserii şi liceul 1956-1964), la Bucureşti (Seminarul Teologic Baptist, 1965-1969), din nou la Cluj (Facultatea de Teologie la Institutul Teologic Protestant Unic de Grad Universitar – obţinând licenţa în teologie, 1975-1979), şi în Louisville, Kentucky, USA (Southern Baptist Theological Seminary – unde a obţinut doctoratul Ph.D, 1980- 1983.). A fost căsătorit cu Lidia Talpoș (1947-2020) și au împreună trei copii: Cristina, căsătorită cu pastorul Samuiel Bâlc, Cristian Emanuel și Lidia Emanuela.
De asemenea, Dr. Vasile Talpoş a slujit ca păstor la Biserica Creştină Baptistă nr 3. Cluj-Iris, între anii 1969-1974 şi în orașul Turda între 1975-1980.
Din anul 1987 şi până în anul 2014 a fost păstor și păstor coordonator al Bisericii Creştine Baptiste“Nădejdea” din București, cartierul Giuleşti.
Între anii 1984-1988, Prof. Dr. Vasile Talpoş a lucrat ca Secretar General al Uniunii Baptiste din România şi ca vicepreşedinte, preşedinte şi apoi ca past-president al Federaţiei Baptiste Europene. În anul 1988 a fost ales ca director al Seminarului Teologic Bapstist Bucureşti, iar în anul 1990 a organizat transformarea Seminarului Teologic Baptist București în Institutul Teologic Baptist de Grad Universitar din București îndeplinind până în anul 2011 funcția de rector al acestui Institut, slujind în continuare ca profesor universitar în cadrul aceleiași instituții.

Între anii 1991-2000 a deţinut şi funcţia de decan al Facultăţii de Teologie Baptistă din cadrul Universităţii Bucureşti. Totodată, Prof Dr. Talpoş este şi autor a mai multor cărţi, cursuri, monografii şi articole, slujind în continuare ca profesor la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București la master și doctorat.

În anul 2012 Prof. univ. dr. Vasile Talpoș a primit titlul de profesor emerit din partea Universității din București, precum și din partea Institutului Teologic Baptist din București.
Centenarul Institutului Teologic Baptist din București – Biserica Baptistă „Golgota“ București (10.10.2021)

În această dimineață la Biserica Creștină Baptistă „Golgota” din București, Institutul Teologic Baptist Bucuresti a dorit să marcheze într-un mod deosebit 100 de ani de educație teologică baptistă în România. Acest eveniment se încadrează între manifestările dedicate aniversării a 100 de ani de la fondarea Seminarului Teologic Baptist la Buteni în toamna anului 1921. După cum remarca pastorul Ioan Ceuță, în mod providențial astăzi suntem în ziua a 10 din luna a 10, iar 10X10=100.
La acest eveniment, care a dorit să marcheze și deschiderea festivă a noului an universitar, 2021-2022, au fost prezenți, fizic sau prin intermediul mesajelor transmise prin scrisori sau mesaje video, reprezentanți din Parlamentul României, Ministerului Educației, Academia Română, ai unor universități din România, cultelor evanghelice, mediului universitar, dar și de către absolvenți ai Seminarului Teologic Baptist din Bucuresti din perioada comunistă. Toți cei prezenți au punctat prin intervențiile lor providența Creatorului în acești 100 de ani.
De asemenea, cu acest prilej a fost semnat și un document cu rol comemorativ, document care conține discursul și viziunea pastorului și profesorului Constantin Adorian privind viitorul educației teologice baptiste în România.

Ca istoric, profesor de istorie și cercetător al istoriei baptiste m-am simțit onorat să ma reîntâlnesc și sa fiu alături de membri ai corpului academic, implicați în diferite proiecte de cercetare și având poziții de conducere în cadrul unor instituții academice sau ecleziastice, oameni care prețuiesc educația. Evoc aici numele unora dintre cei care au participat fizic la eveniment: Daniel Mariș, Otniel Bunaciu, Sorin Badragan, Octavian Baban, Teodor Colda, Caius Obeada, Viorel Achim, Daniel Fodorean, Cristian Caraman, Cătălin Vasile, Ioan Ceuță, Titus Corlățean, Romeo Moșoiu, Ioana Mânea, Daniel Gherman, Amiel Drimbe, Preston Pearce, Valer Monafu, Ioan Cocârțeu, Moise Vrăjitor, Daniel Stoica, Timotei Rusu, Ioan Străinescu.

Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 2/ septembrie 2019 – Baptiștii români în Primul Răzbi Mondial 1914-1918
Cel de-al doilea număr al Revistei Arhiva Baptistă tratează implicarea baptiștilor români în cadrul Primul Război Mondial (1914-1918), un eveniment cu implicații majore, din punct de vedere politic, social, cultural și chiar religios.

De ce este important pentru noi să cunoaștem ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani? Pentru că face parte din trecutul nostru, pentru că este o istorie pe care trebuie să ne-o asumăm și înțelegând trecutul să putem construi viitorul. Deși a fost un conflict devastator care a produs multă suferință, mai multă decât s-ar fi așteptat orice conducător politic, Dumnezeu s-a folosit de răul și suferința produse pentru a-și zidi biserica Sa, a folosit tranșeele, lagărele și spitalele ca laboratoare pentru a-și căli și forma noua generație de pionieri care să fie motivată să lupte în războiul spiritual. Mai apoi, aceștia au luptat pentru drepturile lor, au suferit pentru credința lor, au fost antrenați fizic să depună orice efort pentru a transmite Evanghelia.
Prin urmare, este dificil să înțelegem secolul XX fără să cunoaștem Primul Război Mondial, un eveniment cu un impact uriaș nu numai în plan politic și social, ci și în cel religios, inclusiv pentru România. Acesta aduce cu sine schimbări de natură politică și socială care vor permite răspândirea credinței baptiste printre cei de pe front și cei de acasă. Soldații români vor intra pe front în contact cu învățăturile Scripturii, vor fi confruntați cu pericolul morții și își vor pune întrebări referitoare la scopul vieții pe pământ. Astfel se explică numărul relativ mare de convertiri la credința baptistă și avântul de a împărtăși această veste bună și altora. Totodată, războiul îi aduce împreună pe românii din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Ardeal, Banat care se vor uni în cadrul aceluiași stat formând România Mare în 1918. Dar mai mult decât atât, îi aduce împreună pe credincioșii baptiști care se vor întâlni în anul 1919 pentru a pune bazele unei organizații comune, Uniunea Comunităților Creștine Baptiste cunoscută astăzi sub denumirea de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Aspectele menționate mai sus cuprind doar câteva din aspectele multiple surprinse în cadrul acestui număr al Revistei Arhiva Baptistă, unde vorbim și de implicarea baptiștilor germani grație documentării realizate de Mihai Ciucă, de implicarea socială, despre eroi, dar și despre modul în care acest conflict a fost reflectat în presa baptiștilor români din America.
Mai jos aveți cuprinsul numărului curent.

entru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Fă-ți un abonament la Revista Arhiva Baptistă
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
În primăvara anului 2019 ieșea pe piață prima revista de istorie baptistă în limba română purtând numele de Arhiva Baptistă. Revista este editată de către Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. Dintre obiectivele publicației le menționăm pe acelea de a aduce în actualitate istoria baptiștilor din România și nu numai, precum și familiarizarea fiecărui baptist cu istoria sa.
Revista apare o dată la 4 luni având o apariție de 3 numere pe an. Prețul unei reviste este de 14 lei, iar un abonament costă 35 de lei și cuprinde cele trei numere ale revistei Arhiva Baptistă care apar într-un an împreună cu taxele poștale.
Este de menționat și faptul că prin intermediul abonamentelor este susținută activitatea Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care cuprinde: sesiunile de comunicări lunare, muzeul, biblioteca și desigur revista.

Revenind la primul număr este de menționat faptul că el a fost tipărit în luna mai 2019 fiind un număr tematic dedicat personalității și activității lui dascălului, pastorului și evanghelistului Georgiu Slăvu cunoscut și ca Gheorghe Slăv sau Gheorghe Slev.
Georgiu Slavu a fost originar din comuna Ciuci, care este astăzi cunoscută sub numele Vârfurile, din județul Arad, unde s-a născut în anul 1869. Părinții săi au fost țărani sau „părinți plugari”, după cum îi descrie Alexa Popovici. Cu toate acestea, el a avut parte de o educație buna, urmând cursurile la Școala Normala Preparandia din Arad și a devenit
învățător sau „dascăl confesional” la școala confesionala greco-orientala din Aciuța, județul Arad, aceasta fiind „școala confesionala a Bisericii Ortodoxe” din localitate.
Georgiu Slavu a rămas un model despre cum sa faci misiune, atât în orașe dar și în sate izolate. El a rămas un model în căutarea și găsirea surselor de calitate pentru pregătirea predicilor deschizând drumul spre mesajele rostite de prințul predicatorilor – C. H. Spurgeon. Munca sa de traducere din limba germana a predicilor lui Spurgeon reprezinta un trigăt către generația noastră pentru a ne educa un simț acut în ascultarea și pregătirea predicilor.
De asemenea, el a fost un evanghelist al epocii sale prin scrierea de cărți și editarea de reviste, astfel că mulți oameni au găsit adevarul Evangheliei prin scrierile sale. A știut ce înseamna să jertfești din buzunarul propriu, dar și bucuria de a găsi oameni care să creadă atât de mult într-o astfel de lucrare încât să o sponsorizeze financiar. El rămâne o pildă și o încurajare pentru toți cei care trec prin amenințări și suferințe pentru credința lor. Dincolo de toate aspectele menționate mai sus, preluate din informațiile furnizate în revistă de istoricul Emanuel Jurcoi, Georgiu Slavu a fost un om care și-a pus la dispoziție toate darurile și talentele sale pentru a sluji cât mai bine comunitatea, dar mai presus de toate pe Dumnezeu.
Atașez mai jos și o imagine cu cuprinsul acestei reviste care a avut o contribuție importantă și din partea lui Mihai Ciucă care a scris despre James Memorial Training School din București, numele sub care era cunoscută în America Școala Baptistă de Fete.

Pentru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române (1925-prezent)

Pe pagina de Facebook a Agenției de știri Basilica am găsit această prezentare imagistică cu toți patriarhii BOR. Plecând de la acest fapt este de remarcat că în timpul primilor doi patriarhi, Miron Cristea și Nicodim Munteanu, cu precădere în timpul lui Miron Cristea, baptiștii, dar și ceilalți creștini evanghelici din România, au avut de înfruntat multe persecuții din partea clerului Bisericii Ortodoxe Române. O dovedesc cu prisosință documentele de arhivă, lucrările științifice (vezi aici și aici ca exemplu), dar și cele memorialistice. Este un lucru trist, dar real. După 1948 situația se schimbă pentru că avem alte raporturi între stat și culte, dar și între diferitele culte religioase din România comunistă, cu mențiunea că au fost aprobate să funcționeze doar 14 culte.
Apariții editoriale (58) – Vasile Filat, Istoria mișcărilor evanghelice din Basarabia în perioada țaristă 1812-1918

Mișcările evanghelice din Basarabia au acum istoria lor grație cercetării realizate de pastorul Vasile Filat. Cunoscător al realităților zonei, beneficiind și de accesul la sursele scrise în limba rusă, aplicându-se cu competență asupra documentației de specialitate Vasile Filat tratează perioada țaristă a Basarabiei cuprinsă între anul 1812 când partea Moldovei cuprinsă între Prut și Nistru a intrat în componența Imperiului Țarist, teritoriu numit ulterior Basarabia, și anul 1918 când Basarabia se unește cu România.
Iată și cuprinsul lucrării.




Aniversarea a 100 de ani de la fondarea Seminarului – decernare medalii și semnare document
Cu prilejul evenimentului Buteni 100, care face referire la aniversarea a 100 de ani de la fondarea Seminarului Baptist, care a început la Buteni, au fost decernate diplome și medalii de onoare fraților Stoica Dumitru și Handra Sima, care au făcut parte din primele promoții de absolvenți de după război. În formularea pastorului Vasile Bel ne referim la „doi seniori importanți: fratele Sima Handra, născut în anul 1926, care a început Seminarul la Buteni în anul 1946 și fratele Dumitru Stoica, născut în 1931, care a început Seminarul în anul 1947 la București, fost păstor al Bisericii din Buteni în toată perioada comunistă”.
Conform informațiilor oferite de pastorul Vasile Bel, motivele care au dus la finalizarea studiilor după 8, respectiv 7 ani, despre care puteți citi mai multe aici, au fost că Stoica Dumitru a întrerupt pentru practica pastorală, iar Handra Sima din motive personale. Cu acest prilej a fost semnat și un document aniversar, o rememorare a acelui act fondator pus de Constantin Adorian la temelia clădirii Seminarului de la București.
Vezi și
Discurs Văle David – șeful promoției 2021 a ITBB
Grup Speranța& Corul ITBB, Ne vom aduce mereu aminte
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog)
Apariții editoriale (57) – Daniel Marius Mariș, Teodor-Ioan Colda – Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării
În atmosfera caldă și primitoare a Bisericii Baptiste din Buteni a fost lansată cartea Începuturile Seminarului Baptist. Datele de identificare bibliografică ale acestei lucrări sunt următoarele: Daniel Marius Mariș, Teodor Ioan Colda, Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării, Carmel Print, Arad, 2021.

Bogat ilustrată cu imagini relevante și inedite lucrarea prezintă informații despre începuturile Seminarului Baptist la Buteni în anul 1921 și „călătoria” spre București, Capitala țării.

Cartea este structurată în 11 capitole care prezintă succint informații istorice despre Seminarul Baptist, cu o introducere despre începuturile credinței baptiste în Europa și în România, iar de la general autorii merg către situația din România la începutul secolului XX. Aici se cuvine menționat faptul că baptiștii din Transilvania erau recunoscuți în cadrul Imperiului Austro-Ungar din anul 1905, iar după unirea din 1918 situația acestora se înrăutățește din punct de vedere legislativ și nu numai. Acesta este și contextul care duce la această călătorie de la Buteni la Arad, iar de la Arad către București.

Contextul istoric și motivațiile deciziilor din anul 1921 sunt mai complexe, iar autorii și-au propus să prezinte mutarea de la Arad la București ca pe o „călătorie inițiatică” am spune noi. Lucrarea a apărut în contextul anului 1921 când Institutul Teologic Baptist din București celebrează 100 de ani de educație teologică în România. Cu siguranță mai sunt și alte inițiative editoriale aflate în diferite stadii de realizare care sperăm să fie finalizate cu bine pe parcursul acestui an.
Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții. Mai multe informații despre carte pot fi obținute de la autorii acesteia, Conf. univ. dr. Daniel Mariș și Lect. univ. dr. Teodor Colda.



Vezi și
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog)
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog Marius Silveșan cu Emanuel Jurcoi)
Prin intermediul acestui dialog doi istorici care s-au aplecat asupra istoriei baptiștilor din România realizează o incursiune prin unele dintre evenimentele care au jalonat istoria Seminarului Teologic Baptist pe parcursul perioadei 1921-2021 Acest material este realizat sub forma unui dialog între Drd. Emanuel Jurcoi de la Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad și Dr. Marius Silveșan, profesor de istorie și istoric. Acest dialog realizat la Arad, leagănul instituțional al baptiștilor din România a fost realizat cu ocazia celebrării a 100 de ani a Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent Institutul Teologic Baptist din București.