Dezbinarea creştinilor favorizează persecuţiile contemporane
Recent, un cuplu creştin britanic a primit interdicţie de luare în custodie a unui copil, ca urmare a convingerilor religioase ale acestora, considerate dăunătoare unei educaţii sănătoase, în spiritul pluralismului valoric.
Foto: Dan Marinescu/ Intact images
Trăim într-un stat laic, iar convingerile religioase ale lui Owen şi Eunice Johns (cuplul respectiv, n.r.) îi descalifică de la misiunea de a creşte cetăţeni buni ai societăţii”, au spus judecătorii, conform ziarului britanic „The Telegraph”. „Ne bucurăm de statutul de naţiune multiculturală, binecuvântată cu o pluralitate de credinţe. Creştinismul a fost depăşit!”, au culminat tribunii. Cu toate acestea, în tribunalele britanice martorii încă jură pe Biblie şi invocă ajutorul lui Dumnezeu în declararea adevărului.
Tot în Marea Britanie unele autorităţi interzic adopţia pentru cuplurile de fumători, de persoane supraponderale sau chiar de persoane heterosexuale, dar încurajează, în schimb, adopţia pentru cuplurile de homosexuali. Este notoriu cazul relatat de „Daily Mail” în 2009, al celor doi băieţei din Edinburgh adoptaţi de un cuplu de homosexuali, în defavoarea bunicilor acestora şi a altor familii de heterosexuali care doreau să îi adopte. Mama micuţilor avea 26 de ani şi se afla într-o clinică pentru reabilitarea dependenţilor de droguri. Bunicilor le-a fost respinsă cererea de custodie, pe motiv de vârstă înaintată, aceştia având 46 şi 59 de ani.
Creştinismul nu este fundamentalist
Fie şi numai din aceste două cazuri este evident că religia creştină este tratată, în mod profund nedrept ca o mişcare fundamentalistă, ermetică, nedeschisă dialogului, intolerantă şi, deci, dăunătoare societăţii pluraliste. Or, regula de aur a creştinismului este chiar cea care stă la baza legilor şi a multiculturalismului: Fă celuilalt numai ceea ce doreşti să ţi se facă ţie. Învăţăturile creştine inspiră pe majoritatea creştinilor la respect faţă de valorile şi credinţele „străinului”, fie acesta evreu, musulman, hindus sau ateu.
Iubirea faţă de străin (filoxenia) este chiar una din virtuţile fără de care nu ne putem mântui. Intoleranţa şi radicalismul creştin există, dar acestea nu se manifestă în atitudinea agresivă faţă de celălalt, ci în rigoare, adică în păstrarea exactă şi completă a învăţăturii de credinţă revelată de Mântuitorul. Dialogăm cu celălalt pentru a-l înţelege şi a-l iubi în diferenţa lui, dar nu pentru a face prozelitism şi nici pentru a ne pierde specificul, în numele unei uniformizări culturale new-ageiste. Urâm erezia, dar iubim ereticul. Suntem intoleranţi, dar în luptă cu patimile proprii, nu cu semenii noştri, nu cu cei diferiţi. Creştinii sunt singurul „popor” care îşi propune să îşi iubească duşmanii.
Este nevoie de alianţe între creştini
În schimb, societatea occidentală, lumea musulmană şi cea arabă sunt din ce în ce mai necruţătoare cu creştinii. Potrivit estimărilor Centrului pentru Libertate Religioasă al Institutului Hudson, „peste 200 de milioane de creştini se află sub ameninţarea violenţei din cauza credinţei lor” şi „aproximativ 350 de milioane sunt discriminaţi în mod legal în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă, locuinţe şi condiţii de viaţă”. Papa Benedict al XVI-lea se referea şi el la începutul anului 2011 la faptul că guvernele trebuie să facă un angajament concret şi constant pentru a pune capăt violenţei antireligioase. Alianţa Evanghelică Mondială constata şi ea, într-un raport înaintat Comisiei ONU pentru Drepturile Omului: „Creştinii sunt cel mai mare grup din lume căruia îi sunt refuzate drepturi fundamentale din cauza credinţei”.
Mai mult ca oricând se reclamă o unitate a creştinilor de pretutindeni, pentru apărarea valorilor creştine comune. Astfel, într-un interviu publicat la 28 februarie, în revista „Pravda Komsomolskaya”, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, şeful Departamentului Sinodal pentru Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, declara: „Astăzi este o mare nevoie de o „alianţă strategică” între creştinii ortodocşi şi catolici, membrii vechilor biserici răsăritene şi protestanţii tradiţionalişti, adică cu toţi cei care apără adevăratele valori creştine – familia, creşterea copiilor, indisolubilitatea căsătoriei, valoarea vieţii umane de la începuturile ei şi până la moarte”.
Arhiepiscopul grec Hristodoulos sublinia în conferinţa „A treia întâlnire mondială a religiilor” că este nevoie nu doar de unitate între creştini, ci şi de dialog între civilizaţii: „Dacă nu recunoşti şi nu respecţi identitatea şi unicitatea fiecărei civilizaţii, nu eşti în măsură să înţelegi şi ce oferă valoros fiecare civilizaţie” (în Dimitris Rizoulis, „Comoară de cuvântări…”, trad. prof. Ion Diaconescu şi drd. Dorin-Demostene Iancu, Editura Omonia). Arhiepiscopul pleda pentru împrumutarea elementelor valoroase de la alte civilizaţii, dar şi pentru prelucrarea acestora şi punerea lor în acord cu specificul civilizaţiei noastre creştine. „Ar fi important să constituim o reţea de comunicare culturală, organizată astfel încât să promoveze pacea, să limiteze agresivitatea naţionalismelor, să elibereze civilizaţia de politicile instigatoare şi să cultive respectul tuturor faţă de moştenirea culturală, monumentele, dar şi creaţiile materiale ale fiecărei civilizaţii”.
Eşecul tentativelor de solidarizare a creştinilor
Cu toate acestea, pe plan mondial, nu există încă o reţea de comunicare efectivă între creştinii de confesiuni divergente. Dialogul cu alte civilizaţii şi culturi înaintează cu viteza melcului, persecuţiile nu sunt decât ocazional mediatizate, liderii religioşi nu sunt obişnuiţi să facă front comun împotriva acestor agresiuni. Iubirea trebuie să învingă însă orgoliile omeneşti. Iar noi, creştinii, să renunţăm la atitudinea de băşcălie şi lehamite faţă de propria noastră credinţă şi de reprezentanţii clerului, cum se întâmplă mai ales în presa laică.
Constantin Ghiță, Dezbinarea creştinilor favorizează persecuţiile contemporane, articol în ziarul Lumina, Joi 10 martie 2011, Nr.57(1861) Anul VII Serie Națională, p.16
Disponibil si on-line pe site-ul ZiarulLumina.ro (http://www.ziarullumina.ro/articole;1540;1;53587;0;Dezbinarea-crestinilor-favorizeaza-persecutiile-contemporane.html)
Centrul pentru Libertate Religioasa al Institutului Hudson: „peste 200 de milioane de crestini se afla sub amenintarea violentei din cauza credintei lor”
Potrivit estimărilor Centrului pentru Libertate Religioasă al Institutului Hudson, „Potrivit estimărilor Centrului pentru Libertate Religioasă al Institutului Hudson, „peste 200 de milioane de creştini se află sub ameninţarea violenţei din cauza credinţei lor” şi „aproximativ 350 de milioane sunt discriminaţi în mod legal în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă, locuinţe şi condiţii de viaţă”.l în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă, locuinţe şi condiţii de viaţă”.
Constantin Ghiță, Dezbinarea creştinilor favorizează persecuţiile contemporane disponibil pe site-ul ZiarulLumina.ro
Crestinii sunt cel mai mare grup din lume caruia ii sunt refuzate drepturi fundamentale din cauza credintei
Alianța Evanghelică Mondială constata (…), într-un raport înaintat Comisiei ONU pentru Drepturile Omului: „Creștinii sunt cel mai mare grup din lume căruia îi sunt refuzate drepturi fundamentale din cauza credinței”.
Constantin Ghiță, Dezbinarea creştinilor favorizează persecuţiile contemporane disponibil pe site-ul ZiarulLumina.ro
Simbolurile religioase, din nou în pericol
Un proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei albanez i-ar putea obliga pe tineri să nu mai afişeze simbolurile religioase în cadrul şcolii, precum crucea şi hijabul. După cei cincizeci de ani de deşertificare spirituală, timp în care religia a fost interzisă sub orice manifestare a sa, Albania se află din nou în pericolul de a atenta la propria sa memorie religioasă, recuperată firav după 1992, citim într-un articol publicat astăzi în Ziarul Lumina.
Pentru prima dată, creştinii şi musulmanii sunt puşi acum în postura de a-şi apăra împreună credinţa. În comunism, preoţii au lipsit cu desăvârşire, fiind închişi sau, în unele cazuri, executaţi, iar bisericile, distruse sau transformate în cazemate şi magazii. Oamenii se rugau în gând şi pe ascuns şi tot pe furiş înroşeau ouăle de Paşti, se rugau sau îşi făceau semnul crucii. Instaurarea democraţiei în 1992 a prins Albania doar cu 20 de preoţi ortodocşi care puteau exercita ritualul bisericesc, restul căzând pradă martiriului anticomunist. România însăşi a fost cea care şi-a ajutat sora mai mică din Balcani, construind prima biserică nouă ortodoxă, la Korcea, şi şcolind primii preoţi.
Acum, noul proiect de lege a educaţiei susţine învăţământul laic, independent faţă de confesiunile religioase. Dacă va fi adoptată, legea va interzice purtarea de simboluri religioase în licee, inclusiv a crucii şi a vălului musulman (hijabul). În sens mai general, susţin iniţiatorii actului normativ, această măsură vizează eliminarea oricărei îndoctrinări ideologice sau religioase din şcoli, inclusiv organizarea de partide politice sau activităţi religioase în rândul personalului din şcoli. Afişarea simbolurilor va fi interzisă, se spune, cu excepţia şcolilor în care se predau subiecte religioase. Desigur, atât comunitatea musulmană din Albania, cât şi Biserica Ortodoxă sunt împotriva acestei măsuri.
Este în joc libertatea religiei, au declarat reprezentanţii a peste 70 de moschei din ţară la o conferinţă de presă organizată recent la Tirana, acuzând că legea propusă este discriminatorie. Biserica Ortodoxă a emis un comunicat separat în care declară că articolul 36 – clauza care interzice simbolurile religioase – este o încălcare a constituţiei, precum şi a convenţiilor şi rezoluţiilor internaţionale, recunoscute şi ratificate de statul albanez.
Sursa: Catholica.ro (23.02.2011)
UE condamnă actele teroriste anticreştine
Miniştrii de externe ai Consiliului Uniunii Europene au dat o declaraţie prin care condamnă atacurile teroriste îndreptate împotriva creştinilor şi a altor grupuri religioase. Declaraţia, publicată luni, după încheierea reunirii consiliului pentru afacerile externe, la Bruxelles, afirmă “angajamentul puternic al Uniunii Europene pentru promovarea şi protejarea libertăţii religioase, a oricărei credinţe, fără discriminare”. Consiliul îşi exprimă “profunda îngrijorare vizavi de creşterea numărului de acte de intoleranţă şi discriminare religioasă, arătate de recentele violenţe şi acte teroriste din diferite ţări, ce i-au vizat pe creştini şi locurile lor de cult, pe musulmani şi pe alte comunităţi religioase”.
De asemenea se oferă “condoleanţe şi solidaritate ţărilor şi victimelor acestor acte”. “Libertatea de religie sau de credinţă este un drept uman universal ce trebuie protejat pretutindeni şi pentru oricine”, se mai spune în declaraţie. “Toate persoanele aparţinând comunităţilor şi minorităţilor religioase trebuie să îşi poată practica religia şi cultul în mod liber, individual sau comunitar, fără teama de intoleranţă şi de atacuri.” Consiliul cheamă comunitatea internaţională “să îşi consolideze răspunsul colectiv faţă de toţi aceia care doresc să folosească religia ca instrument de divizare, de alimentare a extremismului şi violenţei”. Şi se cere înaltului reprezentant, Catherine Ashton, să “informeze despre măsurile luate şi despre propunerile concrete pentru întărirea acţiunii Uniunii Europene în acest sens”.
Sursa: Catholica.ro (23.02.2011)Observatie persoanală: UE condamnă actele anticreștine dar nu susține creștinismul. Prin măsurile adoptate de către instituțiile europene se promovează mai degrabă umanismul înțeles ca un concept prin intermediul căruia omul devine centrul universului în detrimentul lui Dumnezeu. Ar fi interesant de văzut ce poziție va adopta UE față de Legea educației din Albania care vizează scoaterea simbolurilor religioase în afara școlii. Personal, nu sunt adeptul simbolurilor religioase însă eu văd în astfel de acțiuni o încercare de laicizare a spațiului public cu consecințe grave asupra libertății religioase.
Vasilica Croitor: Regimul comunist a generat schimbări profunde în viața bisericilor din România
După instaurarea comunismului în România, aparatul de propagandă al Statului a supervizat planurile de transformare a fiecărui segment din societate. Colectivizarea și naționalizarea au lăsat urme adânci în mentalul colectiv al țărănimii și al micilor proprietari. Dar patronajul cvasi-cuprinzător al Statului nu a ocolit Biserica, o fortăreață care trebuia supusă cu orice preț. Vreme de 45 de ani brațul armat al Securității, precum și mănușa de catifea a Departamentului Cultelor au generat schimbări profunde în viața bisericilor din România.
(2) Proiectul RM după întâlnirea cu Executivul from Răscumpărarea memoriei by Vasilică Croitor (21.02.2011)
Reclama cu Ioan 3:16 refuzată pentru Super Bowl
Refuzarea de către Compania Fox Broadcasting a unei reclame în timpul celebrului Super Bowl, reclamă ce încuraja citirea versetului Ioan 3,16 din Biblie, este o “cenzură” adusă lui Isus Cristos, în timp ce au fost acceptate reclame problematice, afirmă preşedintele Centrului de Cercetări Media, L. Brent Bozell III. “Orice cenzură împotriva creştinismului este analogă intoleranţei anti-creştine”, a declarat Bozell într-un interviu pentru CNA. “Când refuză să arate ceva atât de simplu şi de inocent ca acest (clip), este cu adevărat intoleranţa la mijloc. Nu ar cenzura niciodată un musulman şi nu ar cenzura niciodată un evreu. Dar Isus Cristos este cenzurat. Şi nu pot nega aceasta.”
“Pentru Fox Entertainment nu a fost nimic greşit să difuzeze reclame ce promovau deschis sexul premarital, dar găsesc ofensatoare citarea din Biblie. Este uimitor.” (Trebuie precizat că Fox nu a invocat termenul “ofensator” ci a explicat scurt: “politica noastră nu acceptă reclame de la organizaţii religioase care promovează anumite credinţe sau practici; reclama propusă spre difuzare în mod clar transmite un mesaj religios şi drept urmare a fost respinsă.”) Reclama, produsă de Fundaţia Fixed Point, îi încurajează pe telespectatori să viziteze situl LookUp316.com, care oferă o interpretare pentru versetul Ioan 3,16 (“Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică”). Bozell a amintit de reclama de anul trecut de la Super Bowl, cu vedeta de fotbal american Tim Tebow. Oponenţii reclamei finanţată de Focus on the Family pretindeau că aceasta condamnă explicit avortul. În schimb reclama o arăta pe mama lui Tebow vorbind despre ea şi îndemnând spectatorii să “celebreze viaţa”.
Wikipedia în română explică: “Super Bowl-ul, în fotbalul american profesionist, este meciul pentru campionat a National Football League (NFL). Meciul, împreună cu festivităţile alcătuiesc duminica Super Bowl (Super Bowl Sunday). Dealungul anilor a devenit cel mai urmărit program de televiziune din Statele Unite ale Americii şi este ca o sărbătoare naţională. […] Drepturile de televizare ale Super Bowl-ului sunt deţinute în fiecare an de o singură televiziune importantă (în curent, NBC) în S.U.A. , iar difuzarea anuală este faimoasă datorită celei mai scumpe publicităţi din an. Ca rezultat, publicitatea urmarită în timpul Super Bowl-ului a devenit un obicei a acestui eveniment anual.”
Iată reclama interzisă:
Martiriul creştin şi persecuţiile anticreştine în Antichitate şi în secolul XX: teme, dezbateri, personaje
În perioada 2-5 iunie 2011, Academia Civică din România împreună cu Fundaţia Civitas Dei organizează colocviul
Martiriul creştin şi persecuţiile anticreştine
în Antichitate şi în secolul XX:
teme, dezbateri, personaje

Lucrările propriu-zise se vor desfăşura în zilele de vineri şi sâmbătă, 3 şi 4 iunie 2011 în Sala de conferinţe a Memorialului Sighet (pentru detalii: http://www.memorialsighet.ro/).
Acest colocviu îşi propune să precizeze noţiunea de „martiriu” în spaţiul şi istoria religiei creştine, în contextul persecuţiilor totalitare, traversând literatura primelor secole creştine (Ciprian, Origen, Actele martirilor, etc.) şi recompunând o panoramă, cât se poate de amplă, a martiriului în secolul XX, cu accent pe totalitarismul comunist.
Sursa: Oglindanet.ro prezentat și de Marius Cruceru
Rascumpararea memoriei determina cultul penticostal sa ia in considerare realitatea din dosarele Securitatii
Evenimentele recente din istoria cultului penticostal confruntat cu realitatea din dosare nu puteau trece neobservate. Cartea Rascumpararea memoriei a avut un impact dincolo de asteptari. Blogurile evanghelice au inceput sa fiarba. Reactia principala a venit din partea familiei si bisericii pe care Nicky Pop o pastoreste in Portland, Oregon. Desi a negat cu vehementa colaborarea cu Securitatea, pastorul Pop a fost pus in fata documentelor pe care nu le-a putut contesta. In ciuda acestor dovezi, si in pofida recunoasterii colaborarii in fata colegilor pastori din diaspora americana, pastorul Pop a fost reconfirmat la biserica din Portland.
Intre timp, Rascumpararea memoriei este nominalizata si primeste premiul european pentru cartea crestina a anului 2010, si apoi este prezentata in cadrul targului de carte de la Frankfurt.
Interesant este ca Diaspora este cea care initiaza procesul de clarificare istorica a perioadei comunismului in cultul penticostal. In cadrul Conventiei de la Atlanta, pastorii din America semneaza public un document prin care isi afirma necolaborarea cu Securitatea comunista. La semnare, nu-mi amintesc sa-l fi vazut si pe pastorul Pop (clipurile sunt si pe Youtube).
Apoi urmeaza intalnirile de la Brasov si Bistrita, unde au loc alegerile in cultul penticostal din Romania. Desi grupul bisericilor din Dobrogea a revenit cu o noua rezolutie pentru Congres, aceasta nu a avut rezultate datorita “bunei” organizari. Si totusi . . . se propune semnarea unui document.
In urma acestei comotii, se descopera ca la Suceava, unul din cei alesi a colaborat cu Securitatea. Apoi chiar unul din vicepresedintii proaspat re-alesi ai cultului se afla in aceeasi situatie. Cazurile acestea au obligat conducerea centrala sa alcatuiasca o comisie care sa verifice realitatea din dosare vis-a-vis de declaratiile date de pastori.
Adventistii si modelul penticostal from Re-membering by remembering7



Un proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei albanez i-ar putea obliga pe tineri să nu mai afişeze simbolurile religioase în cadrul şcolii, precum crucea şi hijabul. După cei cincizeci de ani de deşertificare spirituală, timp în care religia a fost interzisă sub orice manifestare a sa, Albania se află din nou în pericolul de a atenta la propria sa memorie religioasă, recuperată firav după 1992, citim într-un articol publicat astăzi în Ziarul Lumina.










