1510-1520. Ferenc DÁVID s-a născut la Cluj. Nu cunoaştem precis anul naşterii sale. Tatăl lui era sasul David HERTEL, mama sa a fost probabil unguroaică. După obiceiul umanist al epocii şi-a latinizat numele în Franciscus Davidis, apoi a preluat numele de familie Dávid.

1545-1551. După absolvirea şcolilor din Cluj, Alba Iulia şi Braşov a făcut studii la universităţiile din Wittenberg şi Frankfurt am Oder. Dobândeşte cunoştinţe bogate în teologie şi filozofie, cunoscând ideile Reformei.

1551-1555. După întoarcere în ţară devine director de şcoală la Bistriţa, preot la Petreşti, apoi director de şcoală la Cluj din1553 (rector al primei şcoli superioare din Transilvania; şi-l alege ca ajutor pe István BASILIUS). În 1555 devine prin alegere paroh al Clujului. De atunci el va fi unul din conducătorii Reformei care se desfăşoară în Ardeal.

1555. La sinodul din Sic Ferenc DÁVID discută ca teolog recunoscut al Reformei din Transilvania cu liber cugetătorul italian STANCARO despre dogma răscumpărării. Îşi scrie şi-şi publică prima lucrare în limba latină întitulată Dialysis pentru apărarea hotărîrilor sinodului.

1563. Medicul italian antitrinitarian Giorgio BLANDRATA se mută în Transilvania. Ca medic şi consilier al domnitorului, îşi asumă un rol conducător în luptele pentru reforma credinţei din Ardeal.

1566. La 20 ianuarie Ferenc DÁVID îşi ţine prima predică de spirit unitarian pe amvonul bisericii principale din Cluj.

1566; 24-27 aprilie. La prima dispută din Alba Iulia Ferenc DÁVID şi Péter MÉLIUSZ JUHÁSZ discută despre problema expresiilor privind unitatea şi trinitatea lui Dumnezeu. Este prezent şi domnitorul Ioan Sigismund.

1567. Ioan Sigismund predă lui Ferenc DÁVID tipografia din Alba Iulia, promovând astfel răspândirea Reformei. Apar încă în acest an două lucrări ale lui Ferenc DÁVID în limba maghiară (Scurtă explicaţie din care aflăm că Antihristul a întunecat ştiinţa despre Dumnezeu cel adevărat; Scurtă îndrumare în sensul adevărat al cuvântului lui Dumnezeu)şi una de limbă latină (Refutati scripti Petri Melii), dintre acestea cea mai importantă este “Scurta explicaţie“. În această lucrare autorul dezvoltă principiile reformei unitariene in baza Bibliei.

1568; 6-13 ianuarie. Rezultatul cel mai semnificativ al răspândirii ideilor progresiste unitariene este acela că Dieta din Turda declară libertatea religiei şi a conştiinţei în Transilvania. Hotărîrea fără pereche în Europa contemporană înseamnă şi recunoaşterea de către stat a unitarianismului şi întemeierea Bisericii Unitariene.
Textul hotărârii: “Măria-Sa, Domnul Nostru, precum a hotărât în adunările precedente împreună cu ţara şi obştea în privinţa religiei, aşa şi în adunarea de faţă reafirmă cum ca predicatorii să propovăduiască evanghelia pretutindeni, fiecare după credinţa lui, şi obştea dacă-l vrea, bine, dacă nu, nimeni să nu-l oblige, căci ar tulbura liniştea sufletului său, dar să ţină predicator a cărui învăţătură îi place. Şi pentru aceasta nimeni dintre superintendenţi, nici alţii, să nu încerce a-i vătăma pe predicatori, nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni, aşa cum am hotărât în constituţiile precedente. Nu i se permite nimănui, ca pentru învăţătură să ameninţe pe cineva cu privarea de libertate sau funcţie, căci credinţa e darul lui Dumnezeu, ce vine în urma auzirii, iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu.”

1568; 8-18 martie. După cea de a doua dispută din Alba Iulia Biserica maghiară din Transilvania îşi pierde caracterul helvetic, devenind în marea majoritate adeptă religiei recent acceptate. Rezultatele disputei facilitează victoria unitarienilor. Potrivit tradiţiei Ferenc DÁVID întorcându-se din Alba Iulia s-a urcat pe piatra rotundă din colţul străzii Turzii de atunci, şi a rostit o cuvântare în urma căreia populaţia Clujului a trecut la religia unitariană. (Această  piatră rotundă care ne aminteşte de tradiţii se află acum în biserica centrală unitariană din oraş).
În acest an la tipografia din Alba Iulia a lui Hoffhalter au apărut mai multe lucrări ale lui Ferenc DÁVID. Cele mai importante dintre acestea sunt: De falsa et vera unius Dei şi Explicaţie luată din temelia Sfinţei Scripturi.
La Cluj unitarienii maghiari şi germani (saşi) au un servici divin şi o parohie comună, bilingvă. Consiliul orăşenesc este compus de asemenea din membri unitarieni.

1569. La începutul anului predicatorul luteran sas, scriitorul maghiar, traducătorul de Biblie şi tipograful Gáspár HELTAI devine discipol şi colaborator al lui Ferenc DÁVID.

1569. Între 20-25 octombrie are loc o dispută la Oradea în limba maghiară ca să poată fi înţeleasă de popor. Procesul-verbal al disputei va fi publicat  de Ferenc DÁVID în tipografia clujeană a lui Gáspár HELTAI. Conform tradiţiei în urma disputei au trecut la religia lui Ferenc DAVID nu mai puţin de trei mii de credincioşi.

1570. În acest an numeroşi liber cugetători şi antitrinitarieni din străinătate găsesc adăpost în Transilvania: Johannes SOMMER, Adam NEUSER, Christian FRANCKEN, Jacob PALEOLOGUS, Mathias GLIRIUS-VEHE  şi alţii. János GERENDI şi cercul său patronează refugiaţii, găzduindu-i aproape pe toţi şi integrează învăţăturile acestora în lumea lor de idei.

1571; 6-14 ianuarie. Dieta din Târgu Mureş confirmă hotărîrea din 1568 a dietei din Turda privind declararea libertăţii religiei şi a conştiinţei. Începând din acest an religia unitariană devine religio recepta în Transilvania.
La 14 martie moare Ioan Sigismund, protectorul şi marele binefăcător al reformei unitariene. După moartea lui Ioan Sigismund, Ferenc DAVID va publica două lucrări importante: Despre Dumnezeul unic, maiestuos care-şi are esenţa de la El însuşi şi despre fiul său drept, Isus din Nazaret şi Adevărată mărturisire de credinţă despre divinitatea unicului Dumnezeu Tatăl şi a fiului său sfânt şi binecuvântat, Isus Hristos. 
István BÁTHORY, noul principe al Transilvaniei introduce o politică confesioală îndreptată spre restaurarea Bisericii Catolice şi reprimarea unitarianismului. Le ia unitarienilor tipografia din Alba Iulia şi în septembrie 1571 introduce cenzura. În acest sens principele interzice publicarea şi răspândirea fără autorizaţie a lucrărilor religioase scrise de autori vechi sau noi. În anul următor va intra în vigoare legea inovării conform căreia vor fi interzise toate reformele religioase noi, inovatorii urmănd a fi pedepsiţi de însuşi principele.

1574. Moartea primului martir unitarian: predicatorul unitarian György ALVINCZI , participant la disputa din Nagyharsány (Ungaria, judeţul Baranya) care la insistenţa adversarilor săi confesionali va fi condamnat la moarte şi executat. Ideile credinţei unitariene se răspândesc şi în Ungaria.

1576; 28 ianuarie. La dieta din Mediaş se recunoaşte în mod oficial funcţia de episcop unitarian a lui Ferenc DAVID, întărându-se astfel dreptul Bisericii Unitariene de a-şi alege episcopul.

1578; martie. Ferenc DAVID convoacă un sinod la Turda. Vor participa 322 preoţi. Aici se acceptă principiul cercetării libere (communis profetia), potrivit căruia nimeni nu poate fi acuzat şi condamnat pentru încălcarea legii inovării dacă cercetează probleme în care o decizie sinodală nu avusese încă loc.

1579; 1-2 iunie. Dieta din Alba Iulia îl acuză pe Ferenc DAVID de încălcarea legii inovării. Ferenc DAVID împreună cu majoritatea covârşitoare a preoţilor învaţă că omul Isus nu trebuie adorat. Această învăţătură nu este o inovaţie, este concluzia firească a concepţiei despre unicitatea lui Dumnezeu. Giorgio BLANDRATA însă îl acuză ca inovator la principe, iar acesta îi interzice să predice şi-l pune sub pază la domiciliu. Ferenc DAVID pe atunci grav bolnav este condamnat de dietă pentru inovare: ”Maiestatea sa principele a înţeles toată această cauză; a înţeles că tu [Ferenc DAVID] condus de creierul tău, nesocotind opinia Bisericii, te-ai dedat ateismului, blasfemiei blestemate şi ne mai auzite, şi ai manifestat împotriva hotărîrilor ţării şi ai inovat; Înălţimea Sa deci va stabili împotriva ta pedeapsa exemplară pe care o meriţi, pentru că trebuie să-i ferim şi pe alţii de asemenea inovaţii excesive. Până ce maiestatea sa principele nu va hotărî altfel, te ţine sub pază”. Ferenc DAVID va fi închis în cetatea Devei unde moare după o suferinţă de patru luni şi jumătate la 7 noiembrie

1579. Îmrejurările decesului sale sunt tot atât de necunoscute, ca şi locul unde a fost înmormântat.

1582-1587. Preotul Miklós BOGÁTI FAZEKAS publică traduceri în versuri din fragmentele poetice ale Vechiului Testament. Autorul cunoscut şi în urma cântecelor sale istorice este socotit drept primul poet modern maghiar dinaintea lui Bálint BALASSI.

1592. György ENYEDI unul din cărturarii, prozatorii şi teologii excelenţi ai secolului XVI. este ales episcop unitarian. Capodopera sa întitulată Explicationes locorum veteris et novi testamenti, ex quibus trinitaris dogma stabiliri soletapare în 1598 (Máté TOROCZKAI o va publica în traducerea maghiară în 1619). În urma intoleranţei confesionale din ţară vor fi arse multe exemplare ale cărţii, dar interesul european faţă de ea va fi atât de mare, încât la Groningen se va publica din nou în 1670. În istoria literaturii maghiare ENYEDI şi-a înscris numele în primul rând prin traducerea în versuri a povestirii despre Gismundaşi Gisquardus.

1600. Într-o hotărîre adusă la dieta din Leţ întâlnim pentru prima oară denumirea Bisericii noastre. Din 1638 o folosim în mod consecvent pentru exprimarea identităţii. Iar din 1700 – conform regulilor gramaticale ale limbii maghiare – nu mai folosim diferenţierea latinească de genuri (unitárius – unitaria).

1618; 11 noiembrie. La sinodul din Sângeorgiu de Pădure Biserica Unitariană se delimitează de mişcarea sâmbătistă. Aceasta a apărut în Transilvania la sfârşitul secolului XVI. Potrivit tradiţiei, fondatorul ei a fost András EÖSSI. Conducătorul spiritual era Mátyás GLIRIUS-VEHE. La începutul secolului XVII. organizatorul şi cel care a dezvoltat mişcarea era Simon PÉCHI. Principii Ardealului au persecutat sâmbătismul ca fiind o inovaţie confesională interzisă de legi.

1638. Unitarienii sunt constrânşi să se supună aşa numitei înţelegeri de la Dej care îi obligă să-l adore pe Isus cu veneraţie cuvenită lui Dumnezeu, să-şi boteze copiii în numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, să-şi pună cărţile la dispoziţia cenzurii domnitorului. Sub pretextul oprimării sâmbătismului începe convertirea cu forţa şi confiscarea bisericilor.
Recensământul populaţiei câte unui sat, făcut de trei ori pe zi are ca urmare ca până seara majoritatea locuitorilor să treacă la religia reformată. Astfel multe biserici unitariene vor fi luate şi date noii majorităţi.

1660. Este anul de doliu al unitarienilor polonezi. Dieta din 1658 la sugestia contrareformatorilor hotărăşte ca unitarienii până la data de 10 iulie 1660 să treacă la religia catolică, sau să părăsească ţara. Mulţi se convertesc, alţii însă părăsindu-şi patria găsesc un adăpost în Prusia, Elveţia, Ţările de Jos şi Anglia. Un grup mai mare se refugiază în Transilvania, aici sunt primiţi cu dragoste frăţească de unitarieni. Cei mai mulţi se stabilesc la Cluj, organizează o parohie unitariană proprie poloneză care se menţine până în 1793, apoi se contopeşte cu parohia unitariană maghiară.

1691. După proclamarea Diplomei Leopoldine începe contrareforma sprijinită în mod oficial de Habsburgi, având printre scopuri şi nimicirea Bisericii Unitariene. Lupta inegală sprijinită şi prin forţa militară durează peste 150 de ani, aducând Bisericii noastre grele încercări. Va fi confiscată o parte din bisericile şi şcolile noastre, protestanţii vor fi excluşi din oficii publice şi vor avea parte de mai multe discriminări.

1696. Din donaţia Cristinei WILHELM – soţia lui András KMITA – se înfiinţează o nouă tipografie la Cluj; cu ocazia reocupării bisericii centrale din 1716 ea va fi confiscată împreună cu alte bunuri bisericeşti.

1697. Într-un incendiu din 6 mai arde cea mai mare parte a Clujului, inclusiv biserica centrală şi şcoala superioară din centru. Reconstruirea devine posibilă prin ajutorul protestanţilor din Ţările de Jos. Meritul iniţierii colectei îi revine rectorului Pál KOLOZSVÁRI DIMÉNY.

1716. Habsburgii ocupă cu forţă militară bisericile  noastre din Cluj, Turda, Dej şi alte localităţi. Astfel de ocupări au loc în tot Ardealul.Timp de aproape 80 de ani unitarienii din Cluj nu-şi pot ţine serviciile divine decât la case particulare. În 1718 ne sunt confiscate şi încăperile şcolii din centru.

1737. În perioada dintre 1716 şi 1737 Biserica îşi concentrează  forţele lăuntrice, se reorganizează material şi administrativ. Laicii se unesc pentru salvarea Bisericii, aleg doi primcuratori şi organizează un consiliu comun cu clerici. În acest an este ales episcop Mihály SZENTÁBRAHÁMI LOMBÁRD care va depune o activitate providenţială pentru salvarea Bisericii. El va scrie în limba latină prima lucrare ştiinţifică despre credinţa unitariană: Sistemul teologiei creştine. Cartea este apreciată chiar şi de către curtea împărătească pentru caracterul ei deschis şi modest.

1767. János KÉNOSI TŐZSÉR începe să-şi scrie lucrarea cuprinzătoare intitulată Istoria Bisericii Unitariane din Transilvania, după decesul autorului cartea va fi continuată de István UZONI FOSZTÓ, iar după moartea acestuia de Mihály KOZMA şi fiul său. Opera cunoscută sub numele lui István UZONI FOSZTÓ, este un izvor indispensabil al istoriografiei unitariene.

1773. Episcopul István ÁGH şi vicarul Tamás KOVÁCSI se prezintă în audienţă la prinţul moştenitor Joseph care se află la Cluj. Episcopul face cunoscute prejudiciile şi maltratările de care au parte unitarienii. Potrivit tradiţiei împăratul de mai târziu făcea următoarea declaraţie în timpul audienţei: ”Noi spunem că nimeni nu se poate mântui decât trăind în credinţa romană, dar n-ar fi rău să îngăduim fiecăruia să-şi aleagă calea spre cer care-i place.”

1781. Este anul apariţiei Edictului de Toleranţă. Joseph al II-lea a vrut să slujească prin acest ordin limitarea samavolniciei contrareformei, a dictaturii Bisericii Catolice; pacea între confesiuni.

1785. Este anul publicării legii bisericeşti referitoare la constituirea consiliului parohial (presbiteriu). Legea integrează laicii în conducerea parohiilor în interesul unei cârmuiri mai eficiente. Legile parohiale vor fi formulate în acel an.

1786. Rectorul István LÁZÁR este ales episcop. În timpul slujirii sale se construiesc aproape 50 de biserici, turnuri, şcoli unitariene noi, în mare parte din donaţiile credincioşilor. În multe localităţi însă construirea bisericii unitariene se permite numai în afara teritoriului locuit.

1791. László SUKI, primul curator al şcolii superioare din Cluj îşi lasă prin testament toată averea Bisericii Unitariene şi şcolii superioare. Această fundaţie face posibilă construirea noii clădiri a şcolii superioare. În persoana lui László SUKI îl respectăm pe cel mai mare binefăcător al Bisericii noastre din secolul al XVIII-lea.

1793. Sinodul din Mereşti la propunerea primcuratorului Ferenc P. HORVÁTH hotărăşte înfiinţarea unei şcoli bisericeşti de grad mediu (care “va învăţa până la retorică“) la Cristuru Secuiesc. Şcoala se construieşte din donaţii şi-şi începe activitatea în 1804. Sufletul construirii şi organizării era Sámuel SZABÓ, primul director al colegiului.

1792-1796. Se construieşte după proiectul lui Antal TÜRK biserica unitariană din Cluj existentă şi azi şi considerată drept model din mai multe puncte de vedere.

1801-1806. Se construieşte clădirea mai veche cu două etaje a Colegiului Unitarian din Cluj.

1821. Luarea legăturii în mod oficial cu unitarienii englezi. Confraţii noştri din Insulele Britanice ne trimit o scrisoare în care vorbesc despre religia, istoria şi situaţia lor. Biserica noastră răspunde prezentându-şi principiile de credinţă, organizaţia şi istoria. Relaţiile dintre cele două Biserici devin sistematice din 1858.

1831. Încep relaţiile cu Biserica Unitariană din America de Nord. Datorită călătoriei şi mijlocirii lui Sándor BÖLÖNI  FARKAS începe o corespondenţă între cele două Biserici. Sándor BÖLÖNI FARKAS în lucrarea Călătorie în America de Nord publicată în 1834 vorbeşte şi despre întâlnirea sa cu unitarienii americani. Datorită Bisericii Unitariene Americane preoţii noştri talentaţi pot face de atunci studii în institutele teologice unitariene din America.

1837. Sámuel BRASSAI este ales profesor al şcolii superioare din Cluj, apoi peste un an rector al acesteia. Alegerea sa este “victoria liberalilor asupra curtenilor”. Prin activitatea sa profesorală începe o eră nouă în viaţa academiei. În acest an apare noua carte de cântări – “Preamăriri şi rugăciuni spre lauda lui Dumnezeu” – în redactarea lui Sándor ARANYOSRÁKOSI SZÉKELY, aceasta este la baza actualei cărţi de cântări.

1839. Apare prima istorie bisericească unitariană. Autorul este Sándor ARANYOSRÁKOSI SZÉKELY, iar titlul “Istoriile religiei unitariene din Transilvania”.

1841. Scriitorul iluminist cu spirit progresist, unitarianul conştiincios Sándor BÖLÖNI FARKAS îşi donează prin testament biblioteca Colegiului Unitarian.

1841-1847. Învăţământul general şi mediu, respectiv cel academic va fi modernizat după proiectele lui Sámuel BRASSAI. Se introduce instruirea în limba maternă în locul celei latine; sistemul de clase se înlocuieşte cu sistemul disciplinelor. Reforma face posibilă ridicarea nivelului instruirii şi educării.

1848. Primul punct al articolului de lege XX. din 1848 care rezolvă problema confesională într-un mod modern, declară că “religia unitariană se consideră religie acceptată în mod legal”. Situaţia Bisericii noastre a fost grea în timpul revoluţiei; programul şcolar s-a întrerupt; elevii, dascălii, credincioşii au participat într-un număr mare la război; parohiile din zone cu naţionalităţi au avut mult de suferit.

1860. Candidatul la preoţie Domokos SIMÉN este trimis de către Consiliul Reprezentanţilor Bisericii la New College din Manchester penru continuarea studiilor.
Domokos SIMÉN devine profesor al colegiului din Cristuru Secuiesc, apoi al academiei din Cluj. Îşi găseşte misiunea în instruire şi în cultivarea ştiinţei. Moartea sa prematură (1878) îl împiedică în continuarea activităţii. Lucrările Minuni în evanghelii şi Istoricul originii şi dezvoltării sfântei treimi sunt valori perene ale literaturii noastre teologice.

1861. Apare în redactarea lui János KRIZA şi Lajos NAGY revista teologică unitariană Keresztény Magvető (Semănătorul Creştin), având ca scop “semănarea şi dezvoltarea ideilor creştine şi în general a seminţelor binelui şi frumosului etic”. Keresztény Magvető este prima revistă teologică din Transilvania.

1864. Apare prima ediţie a catehismului scris de preotul clujean, apoi episcop József FERENCZ. Acesta a fost publicată de 20 de ori: ultima oară în 1991. Ediţiile diferite oglindesc dezvoltarea principiilor noastre de credinţă.

1865. Balázs ORBÁN, “cel mai mare secui” trece la religia unitariană. Opera sa principală, Descrierea Secuimii apare între anii 1868-1873. În 1876 şi 1890 face două fundaţii pentru ajutorarea elevilor liceului unitarian din Cristuru Secuiesc fără deosebire de naţionalitate şi confesiune.

1868. Cea de a 300-a aniversare a existenţei Bisericii noastre. Sunt prezenţi la comemorare şi reprezentanţii confraţilor englezi. Este prima aniversare istorică după moartea lui Ferenc DAVID pe care unitarienii o pot sărbători în mod public.

1870. Apare în limba maghiară primul volum al operelor alese ale teologului unitarian american William CHANNING. Traducerea a fost iniţiată de episcopul János KRIZA cu colaborarea profesorilor academici şi a preoţilor. Lucrările lui CHANNING au contribuit la dezvoltarea teologiei noastre.

1875. Apare lucrarea lui József FERENCZ întitulată Unitárius kis tükör (Mică oglindă unitariană). Cartea cuprinde pe scurt istoria, principiile de credinţă, liturghia şi organizarea Bisericii noastre. În 1930 a apărut în prelucrarea lui Albert VÁRI.

1885; 29 august. La propunerea lui György BOROS ia fiinţă Liga Dávid Ferenc, organizaţia socială bisericească cu scopul îngrijirii vieţii religioase şi morale. Ca primul preşedinte va fi ales Sámuel BRASSAI.

1888. În ediţia Ligii Dávid Ferenc apare revista Unitárius Közlöny (Buletinul Unitarian) care devine mai târziu o revistă de specialitate a Bisericii noastre. Primii ei redactori sunt Lajos NAGY şi György BOROS.

1890; 26 octombrie. Se inaugurează la Budapesta prima biserică unitariană a capitalei ungare construită pe terenul donat de municipalitate. Clădirea monumentală din colţul străzilor Koháry şi Alkotmány este realizarea proiectului lui Samu PETZ.

1898-1901. Se construieşte noua clădire a Colegiului Unitarian, proiectată de Lajos PÁKEI. Aici vor găsi loc colegiul, institutul teologic, episcopia şi alte instituţii bisericeşti.

1900. Se înfiinţează la Boston Asociaţia Mondială a Religiilor şi Bisericilor Unitariene şi Liberale (International Association for Religious Freedom).
La Cluj ia fiinţă prima organizaţie unitariană de tineret care este precursoarea de drept al asociaţiilor de mai târziu: Organizaţia Universală a Cercurilor de Tineret ale Ligii Dávid Ferenc (1928) şi Asociaţia Naţională de Tineret Dávid Ferenc (1991).

1905. Din însărcinarea cercului de preoţi din Cristuru Secuiesc apare sub redacţia lui István LŐRINCZI prima revista de opoziţie din cadrul Bisericii având ca titlu Unitárius Egyház (Biserica Unitariană).

1907. Apare cel de al doilea volum al revistei Unitárius Szószék (Amvonul Unitarian). (Primul volum a apărut în cinstea comemorării a o mie de ani a existenţei poporului maghiar în Bazinul Carpatic, în 1896 sub redactarea lui János SIMÓ.) Scopul acestei reviste era sprijinirea slujirii de pe amvon a preoţilor şi dezvoltarea literaturii de predici. Redactorii au fost solicitaţi pentru munca plină de răspundere din partea Cercului Premanent al Preoţilor. Regimul comunist a interzis şi această revistă.

1910. Ia fiinţă Liga Femeilor Unitariene.
Se inaugurează prima placă comemorative în cetatea Devei în amintirea lui Ferenc DÁVID. Placa de atunci a trebuit să fie restaurată de mai multe ori din cauza distrugerilor vandale. Potrivit tradiţiei închisoarea lui Ferenc DÁVID nu era lângă placa actuală, ci la bastionul porţii interioare, scobită în stâncă.

1915. Consiliul Suprem Bisericesc reorganizează în interesul dezvoltării pregătirii preoţilor institutul de Pregătire a Preoţilor în Academia Teologică Unitariană. Noul regulament de organizare şi de studii al pregătirii preoţilor va rămâne în vigoare cu mici modificări până în 1948.

1919. Îşi începe activitatea căminul unitarian de fete. La colţul din nord-vest al clădirii colegiului, în căminul amenajat la parter vor fi găzduite unsprezece eleve.

1920. Tratatul de pace de la Trianon adjudecă Transilvania României, apoi Arbitrajul din 1940 de la Viena împarte Ardealul în două. Până la cel de al doilea Arbitraj de la Viena autorităţiile statului au silit populaţia satelor de majoritatea unitariană să-i construiască biserici români, a forţat românizarea prin analizarea numelor şi cu alte metode. Învăţământul este românizat în urma legilor de stat care serveau asuprirea naţionalităţilor, limba maghiară se menţine ca limbă de învăţământ doar în educaţia religioasă. Drept apărare parohiile noastre înfiinţează noi şcoli confesionale.
Ia fiinţă Asociaţia Literară Unitariană. Scopul organizaţiei este popularizarea istoriei şi principiilor de credinţă ale religiei unitariene, oglindirea în literatură a principalelor momente ale vieţii bisericeşti, promovarea culturii unitarienilor. Primul preşedinte ales al Asociaţiei Literare este episcopul József FERENCZ.
1924. Apare o nouă carte de cântări redactată de profesorul Márton PÁLFI. Aceasta este prima ediţie a cărţii folosite în prezent.

1928. Prima conferinţă a tineretului unitarian la Cristuru Secuiesc. Preşedintele conferinţei este preotul clujean Sándor SZENT-IVÁNYI, colaboratorii lui sunt Ferenc BALÁZS, Samu SZABÓ, Imre MIKÓ şi alţii.

1930. Începutul activităţii de slujire preoţească la Cheia, de muncă socială şi de dezvoltarea regiunii (de exemplu: organizarea cooperativei) a lui Ferenc BALÁZS. Şi-a lăsat documentele muncii pline de sacrificii în primul rând în opereleKözérthető evangélium (Evanghelia pe înţelesul tuturor) şi Rög alatt (Sub ţărână). Nu a mai fost în acest secol preot unitarian care a fi putut stârni atât interes, dragoste şi critică faţă de el ca Ferenc BALÁZS.

1933. Apare revista Unitárius Evangélium (Evanghelia Unitariană) redactată de profesorul de teologie şi episcopul de mai târziu dr. Elek KISS. Scopul revistei este propovăduirea evangheliei lui Isus, slujirea vieţii unitariene cu misiune, edificarea Împărăţiei lui Dumnezeu.

1948. Este anul reformei învăţământului. Toate şcolile confesionale se etatizează. Pregătirea teologică va fi organizată de cele patru Biserici Protestante în comun, în cadrul Institutului Teologic Protestant Unic de grad Universitar, cu respectarea specificului confesional şi al deosebirilor de limbă. Autoritatea de stat va numi un “director de studii” superior rectorului, asigurându-i o catedră specială pentru predarea marxismului. Clădirile bisericeşti vor fi etatizate, rămân în posesia Bisericilor doar cele care deservesc în mod direct cultul. Este oprită şi activitatea organizaţiilor sociale bisericeşti.

1950-1962. Între aceşti ani se organizează întovărăşirile şi gospodăriile colective. Parohiile trebuiau să-şi predea pământurile statului fără drept de despăgubire. Se confiscă tot pământul Bisericii, dar şi multe din arhivele, obiectele de cult, documentele vechi. Credincioşii ajung să trăiască din minimum de venituri posibile. Tinerii sunt nevoiţi să părăsească parohiile rurale. Parohiile cele mai vechi rămânând fără tineri îşi pierd puterea, se reduce numărul credincioşilor. Morala decade. Se reorganizează susţinerea Bisericii.

1956. După revoluţia şi lupta pentru libertate din Ungaria, drept intimidare, o parte considerabilă a preoţilor şi studenţilor teologi ai Bisericii noastre vor fi condamnaţi la închisoare şi muncă silnică. Iată lista celor care au suferit nevinovat pentru convingerea lor: profesorii Dr. János ERDŐ, Dr. Mihály LŐRINCZI, Dr. Dániel SIMÉN, preoţii Mihály VÉGH, Mózes NYITRAI, Berta DEÁK, Imre GELLÉRD, László SZÉKELY, Dezső SZABÓ, Albert PÁLFI, Imre KELEMEN, Ferenc BÁLINT şi teologii Áron LÉTA, Balázs SÁNDOR, Ágoston BENEDEK, Levente NYITRAI, Csongor KELEMEN. Partidul comunist îşi infiltrează oamenii în cler, din cauza lor slăbeşte încrederea, frica frânează acţiunile comune. Organele securităţii statului controlează preoţii şi slujirile într-un mod mai mult sau mai puţin evident. Fiecare preot activează la locul lui şi pe răspunderea sa personală. Renovarea bisericilor, construirea caselor parohiale, cumpărarea clopotelor rămâne la ordinea de zi în ciuda oprimării şi sărăciei generale.

1970-1989. Biserica îşi îndreaptă atenţia asupra credincioşilor dispersaţi, mutaţi la oraş. Se înfiinţează parohii noi la Cluj, Miercurea Ciuc, Rupea, Homorod, Braşov şi Odorheiu Secuiesc.

1989-1990. După aceşti ani, ca urmare a eliberării de sub oprimarea comunistă reînvie relaţiile internaţionale, construirea bisericilor şi caselor parohiale ia avânt, porneşte procesul retrocedării terenurilor şi clădirilor, se reorganizează asociaţiile de tineret şi de femei la parohii, în 1993 reîncepe activitatea colegiilor unitariene din Cluj şi Cristuru Secuiesc; în funcţie de relaţiile schimbate şi statutul nostru bisericesc are o modificare fundamentală (1996). Se deschid perspective absolut noi în activitatea funcţională a Bisericii.

http://www.unitarius.com/roman/ist-aman.html