World Evangelical Alliance Confirms Dates for 2014 General Assembly
NEW YORK – The World Evangelical Alliance together with the Christian Council of Korea (CCK) have confirmed the dates for the WEA General Assembly, which will be held in Seoul, South Korea in 2014.
A delegation of top leaders from the Christian Council of Korea, the largest alliance of churches in South Korea, visited WEA’s world HQ in New York from September 9 to 10, 2011 to discuss, as hosts, the preparations and to confirm the date of the global gathering.
The WEA GA has been confirmed to take place October 27 to 31, 2014 at the Asem Hall Coex Convention Center in Seoul.
The WEA, the largest body of evangelicals worldwide representing over 600 million members, holds its general assembly every six years to conduct its business, train its leaders, promote mutual learning and partnerships, build synergy, and cast a vision for impacting the world.
The last WEA GA was held October 2008 in Pattaya, Thailand.
CCK President Ja Yeon Kiel led a delegation from South Korea which included former CCK President Rev. Kwang Seon Rhee, as well as Rev. Jae Cheol Hong and Rev. Joong Seon Park.
Partajează asta:
Biblia și Dumnezeu la comemorarea 9/11
Deși în cadrul serviciile comemorative nu au luat cuvântul reprezentanții religiei, Dumnezeu și Cuvântul Său nu au lipsit. În timp ce fostul președinte Bush a invocat Divinitatea într-o rugăciune a lui Abraham Lincoln, fostul primar al metropolei New York și actualul președinte al SUA au citit fiecare din Biblie.
Președintele american Barack Obama a citit Psalmul 46 în cadrul ceremoniei de comemorare a victimelor atacurilor. Psalmul 46 este cunoscut pentru fraze precum „Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru”, „Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi” sau „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu”. Obama nu a adăugat niciun cuvânt personal în cadrul discursului său ci s-a limitat doar la lectura Scripturii.
Fostul președinte George W. Bush a citit dintr-o scrisoare trimisă de Abraham Lincoln în 1864 unei văduve care-și pierduse cinci fii în războiul civil. Fără a-i putea aduce altă consolare decât conștiența faptului că o țară întreagă îi era recunoscătoare pentru jertfa fiilor ei, Lincoln a încredințat-o lui Dumnezeu: „Mă rog ca Tatăl nostru din ceruri să șteargă durerea suferinței tale și să-ți păstreze numai amintirea plăcută a celor iubiți pe care i-ai pierdut, a mândriei solemne pe care trebuie să o ai de a fi făcut un sacrificiu atât de scump pe altarul libertății.”
Partajează asta:
„Rascumpararea memoriei” – Interviu – un an de la lansare – Partea I
Cu un an în urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc găzduia un eveniment cu adevărat excepțional pentru comunitatea credincioșilor evanghelici din România, anume lansarea cărții „Răscumpărarea memoriei” scrisă de pastorul Vasilică Croitor, carte care a provocat dezbateri aprinse și a schimbat perspectiva multora în ceea ce privește coabitarea stat-biserică în regimul totalitarist dinainte de 1989. Având în vedere această aniversare, Mihai Ciucă, l-a provocat la dialog pe autorul cărții pentru a discuta impactul acesteia în timpul scurs de la lansare.
Pentru a citi interviul apăsați pe imagine
http://rascumparareamemoriei.wordpress.com
Partajează asta:
Ciprian Siulea despre avansul secularizarii in Romania via Persona
Ciprian Siulea este unul dintre personajele cele mai interesante in peisajul jurnalistic (altminteri extrem de saracacios, chiar penibil adesea) de la noi.
Iata cum se prezinta el insusi pe platforma virtuala Vox Publica, pe care scrie din cind in cind:
Pînă acum m-am ocupat cu: un semestru de politehnică înainte de Revoluţie (deprimant), facultate de filosofie după Revoluţie (plăcut, uşor inutil), 4 ani de predat socio-umane la liceu (masochist, abject), cîţiva ani de cvasişomaj (interesant, mai degrabă plăcut), un an şi jumătate de copywriting/consiliere ideologică pe lîngă un mic partid fără succes (interesant, revelator), cîţiva ani de presă (derizoriu).
Între timp am scris o carte împotriva establishmentului cultural românesc din mai multe zone, enervînd o grămadă de oameni (deosebit de plăcut), iar acum traduc din engleză (masochist, inutil) şi îmi mai dau cu părerea despre cum merge treaba (whateva).
Recent el a publicat un text interesant in Vox publica, in care discuta rezultatele unui studiu sociologic recentfacut de Fundatia Soros cu privire la chestiunea atitudinii publice fata de obligativitatea studierii religie in scoala .
Citiți AICI extrase din articolul domnului Siulea, insotite de citeva comentarii personale ale lui Dănuț Mănăstireanu .
Partajează asta:
British MP urges government to force churches into same-sex unions
Photo via pewforum.org
|
A member of U.K. Prime Minister David Cameron’s government is calling for a ban on marriages at Christian churches if they refuse to also perform same-sex unions, reports LifeSiteNews.com.
“As long as religious groups can refuse to preside over ceremonies for same-sex couples, there will be inequality,” wrote Mike Weatherley, the Conservative MP for Hove and Portslade, in an August 21 letter to Cameron.
While Weatherley’s proposal is currently a “minority view,” it “could quickly become a main stream point of view,” warned Neil Addison, national director of the U.K.‘s Thomas More Legal Centre.
To read the full story, click here.
PS: Discutăm cu un prieten de la teologie, fost coleg de facultate despre acest aspect. Ajunsesem atunci la concluzia că nu va trece mult timp, și bisericile vor fi obligate să oficieze cununii religioase pentru persoanele de același sex împotriva voinței lor.
Partajează asta:
Ce am învățat despre religie la 9/11?
La împlinirea a 10 ani de la evenimentele din 11 septembrie 2001, pe blogul publicației Washington Post au fost prezentate răspunsurile multor personalități la două întrebări „Ce am învățat despre religie în ultimii 10 ani?” și „Care a fost impactul spiritual al 9/11?”
Rick Warren (pastorul megabisericii Saddleback): „Sunt 3 lecții de învățat de la 9/11. Unu, viața este un dar, este fragilă și scurtă. Orice ai vrea să faci cu viața ta, fă-o repede. Doi, fiecare avem nevoie de o comunitate. Trei, fiecare are un gol spiritual pe care numai Dumnezeu îl poate umple.”
Dalai Lama: „Trebuie să învățăm din amintirile dureroase de la 11 septembrie și să fim și mai conștienți de consecințele distructive ce apar atunci când cedăm în fața sentimentelor de ură.”
Deepak Chopra: „Catastrofele nu sunt o formă de pedeapsă divină, un test la care suntem supuși de Dumnezeu, o dovadă a păcatului sau mesaje secrete venite de dincolo. Ele sunt o parte a lumii noastre împărțite, iar o astfel de lume reflectă inima noastră împărțită.”
Tony Blair: „Am avut o serie de succese împotriva celor ce au plănuit aceste atacuri, dar ideologia extremistă care le-a alimentat acțiunile încă există.”
Imamul Feisal Abdul Rauf (promotor al moscheii din apropierea Ground Zero): „Americanii ar trebui să treacă în noul deceniu înțelegând că Islamul radical este redus și își pierde constant forța.”
Karen Armstrong (profesoară de religie): „După 10 ani lumea este mai polarizată iar religia – din motive evidente – este văzută mai degrabă ca o parte a problemei decât una a soluției.”
Rev. Katharine Jefferts Schori: „Cel mai măreț memorial pentru cei ce au murit acum 10 ani ar fi o lume înclinată mai mult spre pace.”
Cardinalul Donald Wuerl: „Iisus Christos ne oferă antidotul nu numai în fața acestui uriaș act de violență – de acum numit simplu 9/11 – ci tocmai rădăcinii și sursei tuturor acestor manifestări de ură.”
Rabinul David Wolpe: „Credința se poate transforma în răutate atunci când oamenii ajung să creadă cuvântul lui Dumnezeu este tot atât de limitat cât este o inimă nemulțumită. Credința poate fi tot atât de mare cât cerul și poate fi vindecătoare ca atingerea persoanei iubite atunci când înțelegem că Dumnezeu vrea bunătate.”
Daniel Dennett (filosof, ateu): „Nu cred că 9/11 ne-a învățat ceva nou despre religie, ceva ce nu știam. A fost evident de multă vreme – chiar și pentru cei ce sunt foarte religioși – că fanatismul religios este un factor extrem de periculos care duce la deraierea unor oameni care altfel sunt normali și binevoitori.”
Thomas Monson (liderul mormonilor): „Se pare că cea mai mare parte a renașterii credinței de după 9/11 s-a risipit în anii care i-au urmat. Nu ar trebui să vină o tragedie ca să ne aducem aminte de Dumnezeu.”
Partajează asta:
Despre vectorii de apărare împotriva extremismului religios
Mai întâi, o întâmplare. Eram pentru prima oară în Anvers (Belgia) în această vară când mi-am propus, într-o după-amiază, după ce am vizitat oraşul şi două muzee, să ajung într-un cartier şi să caut o anume biserică. Cum nu-mi place să mă uit pe hartă din cinci în cinci minute în timp ce merg pe jos, m-am lăsat dus de intuiţie şi de simţul orientării. Numai că de această dată am ajuns în cu totul altă parte. Am descoperit o biserică, era, desigur, închisă, cum sunt majoritatea în zona flamandă. Mai exact, cu excepţia marilor catedrale, sunt deschise (unele) doar trei (!) ore pe zi. În faţă era o mică piaţetă unde toate băncile erau ocupate numai de arabi îmbrăcaţi în binecunoscutul costum tradiţional. Unii jucau table, alţii vorbeau zgomotos etc. Ceea ce m-a frapat însă a fost faptul că la uşa bisericii (catolică, cel mai probabil) erau 3-4 copii care jucau mingea trimiţând-o în uşa edificiului religios. Am scos aparatul de fotografiat ca să reţin momentul. Unul dintre tineri, mai măricel, de vreo 15-16 ani, îmbrăcat la rândul său în costumul tradiţional, a zbughit-o din cadru astfel încât să nu-l prind. Nu ştiu dacă se simţea cu musca pe căciulă, dar i-am mulţumit amical (în realitate, am apucat să-l prind la marginea pozei). Şi, vorbind în engleză, l-am chemat mai aproape. Unde este moscheea voastră, l-am întrebat? Uite-acolo, la vreo 300 de metri, mi-a răspuns tânărul încântat de întrebare. OK, să ştii că fiul meu nu va juca niciodată mingea cu uşa moscheii tale, i-am spus zâmbind. Încredinţat că tânărul a înţeles ceea ce i-am zis, după figura pe care a făcut-o, m-am îndepărtat, înconjurând biserica, ca să mai fac câteva fotografii, chiar dacă, aveam să descopăr, nu era cea pe care o căutam. După doar două-trei minute tânărul a apărut însoţit de un altul, cam de aceeaşi vârstă, şi, de pe celălalt trotuar, a strigat arţăgos către mine, ca şi cum ar vrea să mă înjure, într-o engleză aproximativă: “You are American or Great Britain?”. I-am dat un răspuns parţial greşit: i-am spus că sunt român.
Puteți citi continuarea articolului pe http://www.contributors.ro/
Post Scriptum: Articolul exprimă punctul de vedere al autorului cu care editorul site-ului istorieevanghelica.ro nu este întru totul de acord (referire la partea a doua a articolului pe care nu am preluat-o).
Partajează asta:
Omenirea îl vede pe Dumnezeu în 4.300 de moduri
Religia cu cea mai mare creştere a numărului de adepţi este Islamul
V-aţi întrebat vreodată câte religii există în acest moment pe Terra?
Ei bine, numai în prezent există peste 4.300 de religii, prereligii, biserici, culte sau organizaţii care îi împart pe cei aproape şapte miliarde de locuitori ai planetei. Probabil că nu vom şti niciodată câte credinţe au fost răspândite pe Pământ, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele au dispărut înainte de a fi consemnate în datele oficiale sau înainte măcar ca oamenii care le urmau învăţăturile să apuce să le propovăduiască printre semenii lor.
Şi pentru că religia este un aspect extrem de important al societăţii globale vă propunem o scurtă trecere în revistă a celor mai importante date legate de credinţele de pe Terra.
Creştinii, o treime din populaţie
Creştinismul este religia care adună cei mai mulţi adepţi la ora actuală. Un raport ONU pe anul 2011 ne arată că pe Terra există nu mai puţin de 2.262.448.731 de creştini declaraţi, mai precis 33,32% din totalul populaţiei globale.
Locul doi în topul celor mai influente credinţe este ocupat de Islam, cu 1.426.592.072 credincioşi (21,01 %). Hinduismul ocupă locul al treilea cu 900.362.250 de adepţi, şi asta în timp ce pe locul patru se situează agnosticismul, cu aproape 800.000.000 de persoane (11,77%). Agnosticismul nu apare în multe dintre datele oficiale. El nu poate fi considerat o religie, motiv pentru care cei care susţin că nu pot proba existenţa divinităţii, deşi nici nu o neagă (ateism), nici nu o afirmă (deism), nu sunt trecuţi în statistici.
Budismul, religiile populare chineze şi credinţele tribale ocupă locurile următoare în topul celor mai practicate culte. Ateismul a adunat tot mai mulţi adepţi în ultimele decade, ajungând la circa 158 de milioane de locuitori din totalul populaţiei globului, cei mai mulţi dintre ei regăsindu-se în Japonia şi Europa.
Creştinismul este religia cu cei mai mulţi credincioşi
6,2 miliarde de locuitori s-au declarat adepţi ai unei anumite religii.
158 de milioane de oameni sunt atei, cei mai mulţi fiind în Japonia şi în Europa.
Ascensiunea Islamului
Situaţia se poate schimba dramatic în viitorul apropiat. Pe fondul creşterii numărului de locuitori la nivel global, creştinismul pare să piardă tot mai mult teren în faţa Islamului, religia cu cea mai puternică ascensiune din ultimii ani.
Dacă în ţările non-musulmane, rata creşterii populaţiei este de doar 1,12%, în ţările musulmane aceeaşi rată creşte până la 1,8%. În plus, Islamul este religia cu cea mai mare rată de creştere a numărului de adepţi, 1,84% pe an, urmată de religia Baha cu 1,7%. Creştinismul se află doar pe locul al şaselea în lume, cu o rată de creştere a numărului de credincioşi de doar 1,32% pe an.
Conform unui raport dat publicităţii de Carnegie Endowment for International Peace, dintre cei aproximativ 8 miliarde de locuitori ai planetei care vor exista peste aproximativ 20 de ani, peste 25% vor fi musulmani. Paradoxal, după atacurile de la World Trade Center, numărul persoanelor care şi-au schimbat religia adoptând Islamul a crescut simţitor. Numai în Marea Britanie, aproximativ 20.000 de persoane se convertesc la Islam în fiecare an. Acelaşi raport indică faptul că în anul 2050, pe Terra vor exista nu mai puţin de 2,63 miliarde de musulmani, faţă de 3,6 miliarde de creştini.
Mai mulţi atei
Ateismul pare să adune mai mulţi adepţi în rândul populaţiei. Dacă în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, doar 4% din populaţie a declarat că nu crede în Divinitate (categorie care îi include pe atei şi pe agnostici), în Suedia procentul este de nu mai puţin de 85%. 80% din cetăţenii danezi afirmă că nu au nicio religie, în timp ce 60% din finlandezi susţin acelaşi lucru. 65% din japonezi s-au declarat atei sau agnostici.
98,9% din români spun că sunt creştini
În topul ţărilor în care domină creştinismul conduce detaşat Vaticanul, cu 100% de romano-catolici în rândul populaţiei (500 de locuitori), situaţie întâlnită şi în Panama şi Samoa.
Pe locul următor se situează România, cu 98,9% creştini (86,8% ortodocşi, 6,5% protestanţi, 4,7% romano-catolici şi 0,9% greco-catolici). Cu 18.817.975 de credincioşi, la care putem adăuga şi circa 720.000 din Republica Moldova, Biserica Ortodoxă Română este cea de-a doua din lume ca mărime, după Biserica Ortodoxă Rusă.
100% dintre locuitorii Arabiei Saudite s-au declarat islamici. În Afganistan, 99,99% dintre cetăţenii acestei ţări sunt musulmani. Budismul predomină în Cambodgia (96%) şi în Thailanda (94,6%), iar hinduismul este majoritar în Nepal (86,5%) şi în India (82%).
Partajează asta:
Nu lăsaţi rutina să răpească timpul de rugăciune
“Dragi tineri, întorcându-vă după vacanţă la activităţile obişnuite, vă invit să găsiţi în fiecare zi timpul pentru a conversa cu Dumnezeu”
Papa Benedict al XVI-lea
http://www.catholica.ro/2011/09/08/nu-lasati-rutina-sa-rapeasca-timpul-de-rugaciune/
Partajează asta:
Este legitima discriminarea si persecutarea protestantilor pe motiv ca nu au vechime istorica?
Întrebarea care dă titlul acestui articol este în opinia noastră una legitimă, care se naște în urma comentariului primit de la George Enache, la articolul ONU: Monopol ortodox în religia Republicii Moldova.
Măcar prioritate are tot o religie crestina …si nu altceva. Dati slava lui Dumnezeu pentru asta, ca altfel poate ingaduie ceva mai rau si stiti la ce ma refer.
2. Ar fi chiar culmea ca sa nu fie ortodoxia religia cu prioritate în Moldova, doar cine a aparat tara asta? Toti domnitorii cu ostile lor care si-au varsat sangele pentru tara asta, pentru credinta lor ortodoxa, si acum veniti voi protestantii sa va cereti partea, voi care nu ati facut nimic pentru ea. Eu sunt din Romania, dar daca ar fi sa piara ortodoxia vreodata, în Moldova va fi ultimul loc unde ar pieri. Insa nu o sa piara, pentru ca ea este biserica lui Hristos pe care nici portile iadului nu o vor birui, precum zice în Scriptura. Ea a fost, este si va fi, in schimb toate miile astea de religii pe care voi le-ai inventat dezvoltat si dus mai departe prin alte ramificatii nu au fost ci au apărut, si nu au continuitatea de care se zice în Biblie ca nu vor pierii. (?) Doar o religie poate sa duca sprea adevărata cale, si aici vorbim ori de ortodoxie, ori de catolicism, doar aceastea au avut continuitate de cand a venit Hristos si pana acum. Restul au apărut în mintea unor oameni care nu au avut nici o treaba cu Dumnezeu, ci doar s-au revoltat pentru anumite probleme si dintr-o data s-au trezit cu un numar mare de adepți.
Studiati istoria ca stiu ca nu va place, pentru ca nu va avantajeaza pe voi deloc, pentru ca nu aveti istorie si nu sunteti in istorie. Aveti istorie de două trei sute de ani, pe cand ortodoxia are de 2000 de ani.
După cum se observă, mesajul acreditează ideea că persecuția protestanților de către ortodocși este ceva normal și că ei ar trebui să accepte acest lucru, dat fiind faptul că nu au vechime istorică. Pe de altă parte a afirma că protestantismul nu are istorie deoarece a apărut în istorie acum cinci sute de ani; este un fapt neadevărat și neștiințific. În ceea ce privește originea ortodoxiei, pe ce bază putem afirmă că ea este de origine divină? Putem afirma cu certitudine ca la rândul ei ortodoxia a apărut ca urmare a unei decizii omenești, motiv care nu justifică absolut deloc acțiunile pe care aceasta le-a inițiat împotriva altor biserici creștine. Dacă tot vorbim de vechime amintim aici afirmația Mântuitorului: „Cei din urmă vor fi cei dintâi” care demonstrează faptul că Împărăția Cerurilor se ia cu năvală și că nu vechimea contează ci faptele dovedite de smerenia inimii.
În ceea ce privește faptele pe care raportorul ONU le aduce în discuție, în urma lecturării articolului se constată faptul că acesta nu aduce în discuție vechimea Bisericii Ortodoxe, ci discriminările la care aceasta supune celelalte culte.
În Moldova s-a constatat monopolul bisericii ortodoxe în detrimentul celorlalte culte religioase.
Bielefeldt recunoaște libertatea religioasă din Moldova și faptul că este un stat laic, dar atrage atenția asupra unei concepții ce poate duce la situații periculoase – aceea că „doar o singură tradiție religioasă trebuie să servească drept element constitutiv sau stâlp al societății.”
Oficialul ONU a dat exemple în care credincioșii baptiști nu au putut fi îngropați în cimitirele comunitare ortodoxe, sau în care simboluri sau așezăminte ale altor religii au fost profanate.
Suntem în secolul XXI și vorbim de libertate religioasă. În ceea ce privește vechimea, după cum se știe, și protestanții au o genealogie care merge până în vremea Domnului Isus, nu numai ortodocșii. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere problema nu constă în vechime ci în valori, și schimbările pe care le-au promovat ortodoxia, catolicismul și protestantismul, valori care au modelat diferit spațiul occidental de cel răsăritean. Există o serie de discuții și studii referitoare la rolul ortodoxiei în viața Țărilor Române, care reliefează faptul că noi nu suntem ortodocși de 2000 de ani, precum și faptul că alegerea religiei s-a datorat unor considerente politice. Dacă Vaticanul ar fi oferit domnitorilor români recunoașterea statutului pe care ei îl doreau împreună cu privilegiile care ar fi decurs din acest fapt, domnitorii români ar fi îmbrățișat religia catolică. Alegerea și menținerea ortodoxiei s-a datorat, dincolo de considerentele personale, considerentelor politice. În ceea ce privește protestantismul, acesta a fost perceput ca pe ceva străin datorită originii occidentale, dar și a faptului că era religia îmbrățișată de către unguri, sași, secui. Atunci când se amintește de rolul domnitorilor români în apărarea ortodoxiei, George Enache, are în vedere cu precădere pericolul otoman, însă consider că și acest aspect trebuie nuanțat. Spun acest lucru deoarece în facultate m-am ocupat la un moment dat de un aspect similar, anume de ce nu ne-au transformat otomanii în pașalâc. Ca urmare a studierii mai multor surse am ajuns la concluzia că acest lucru s-a datorat unei conjuncturi internaționale, situației interne din Imperiul Otoman, precum și a intereselor strategice ale Imperiului care aveau mai multe avantaje din exploatarea teritoriului nostru prin intermediul unor obligații în natură sau bani, decât prin ocuparea teritoriului și impunerea statutului de pașalâc(după cum istoricii au demonstrat, Bulgaria, deși a fost integrată în Imperiul Otoman, a avut un regim economic -de exploatare- mai blând decât noi.) Prin aceasta am vrut doar să aduc în discuție mitul independenței. Nu am studiat evoluția culturală și religioasă a Bulgariei în timpul ocupației otomane, însă consider că dincolo de dezavantajele de ordin economic, au existat indubitabil și avantaje ale statutului de „independență controlată” a Țărilor Române pe parcursul Evului Mediu.
Un alt aspect care merită adus în discuție este rolul protestantismului în viața culturală a românilor. Iată că deși nu „au istorie”, protestanții au făcut istorie. Când mă refer la rolul cultural am în vedere celebrarea slujbelor religioase și traducerea Bibliei și a celorlalte cărți de cult în limbile naționale, respectiv limba română.
Un aspect foarte important în acest context este acela al reciprocității. Astfel, în Occident, Biserica Ortodoxă se bucură de libertate religioasă, de recunoaștere, aspecte care includ și libertatea prozelitismului. A face prozelitism în Occident pe teritoriul protestant(vezi spre exemplu America) este ceva normal pentru ortodoxie, însă nu este de acord să acorde aceeași libertate religioasă și protestantismului în spațiul răsăritean, acolo unde este religie majoritară.
Pentru completarea informațiilor prezentate în cadrul acestui articol, precum și pentru a înțelege evoluția din punct de vedere religios a românilor, recomand o serie de articole și cărți, referințe care pot fi completate și cu alte resurse identificate de către cititori.
Cele 6 ipostaze ale creștinului din România
Razvan Theodorescu: E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi
De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Interviu cu Neagu Djuvara
Baptisti sunt protestanti sau neoprotestanti?
Cine sunt creştinii după Evanghelie?
John Stott, Esența creștinismului în 10 cuvinte
Dorin Dobrincu, Legea cultelor: text, subtext si context
Intoleranţă religioasă reciprocă – lumea creştină vs. lumea musulmană
BOR și atitudinea fata de societatea civila via Contributors
Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona
Cine sunt baptistii? Preambul al Statutului Cultului Creștin Baptist
Cum înțeleg baptiștii notiunea de traditie
Marius Cruceru despre elementele distinctive și definitorii ale Bisericii baptiste
Biserica Creștin Baptistă ”apără Omul și demnitatea umană”
Cărți
George Hancocock-Ștefan, Impactul Reformei asupra Românilor între 1517-1645
Paul Negruț, Biserica și Statul
Giovani Filoramo (coord.), Istoria religiilor
Earle E. Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor. O istorie a Bisericii Creștine
Daniel Barbu, „Etica ortodoxă și „spiritul” românesc„, în Daniel Barbu (coord. ), Firea românilor
Iosif Țon, Credința adevărată
William R. Estep, Istoria anabaptiștilor
Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalist
