Basilica : 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, simbol al curajului, credinței și al iubirii de țară

În data de 29 octombrie 2025 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României, una dintre cele mai puternice și iubite personalități din istoria națională.
Regina Maria s-a născut în data de 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în Anglia, ca Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, fiind nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. La doar 17 ani, s-a căsătorit cu Principele Ferdinand, moștenitorul tronului României, devenind mai târziu regină, mamă și simbol național.
Într-una din numeroasele sale scrieri memorialistice, Majestatea Sa mărturisea că nu-și poate închipui lumea fără copii și că aceștia au fost „punctul central” al vieții ei. A fost scriitoare, promotoare a portului popular românesc și prima femeie membră a Academiei Franceze de Arte Frumoase.
Regina soldat
Regina Maria şi regele Ferdinand I decorând soldaţii distinși în luptele de la Mărăşeşti, 28 august 1917. Sursă foto: Arhivele Naționale ale României
În timpul Primului Război Mondial, Regina Maria s-a aflat pe front, alături de soldați, în spitalele de campanie, purtând uniforma de soră medicală.
„Toată viața am fost puternic înzestrată cu darul milei”, scria Regina Maria în autobiografia Sa.
Era supranumită „Regina soldat” sau „Mama răniților” pentru prezența ei pe front, în timp ce Contele Charles de Saint-Aulaire, ambasadorul Franței în România, scria: „Există un singur bărbat în România și acela este Regina”.
România în gând inimă și suflet
Regina Maria împreună cu sătenii din Bran. Sursă foto: Arhivele Naționale ale României
După război, Regina Maria a reprezentat România la Conferința de Pace de la Paris din 1919, pledând cu fermitate pentru recunoașterea internațională a României Mari. Suverana a fost primită cu onoruri la Paris, Londra și Washington, fiind considerată una dintre cele mai influente femei ale epocii.
Cunoscută pentru dragostea sa față de popor, artă și frumos, Regina Maria a fost autoare de scrieri memorialistice și a promovat portul popular românesc.
„Am România în gând, inimă și suflet”, mărturisea Majestatea Sa.
Regina Maria a trecut la Domnul în data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor, lăsând prin testament dorința ca trupul să-i fie înmormântat la Curtea de Argeș, iar inima să-i fie păstrată la capela Stella Maris din Balcic – „pentru că acolo am lăsat o parte din sufletul meu
Ligia Deca, Ministrul Educație, despre disciplina „Istoria comunismului din România”
Discursul Ministrul Educație, doamna Ligia Deca, cu prilejul evenimentului de informare privind aprobarea programei școlare pentru disciplina „Istoria comunismului din România” la 35 de ani de la Revoluția Română din 1989.
Biblioteca Facultății de Litere, Bucureşti, 16 decembrie 2024.
35 de ani de când l-a Timișoara s-a aprins flacăra Revoluției Române din 1989.
31 octombrie 1922 – Mussolini este numit prim-ministru al Italiei
La 31 octombrie 1922, Benito Mussolini, liderul Partidului Național Fascist (PNF), devine prim ministru al Italiei fiind numit în această funcție de către regele Victor Emanuel al III – lea. Regele a luat această decizie ca urmare a “Marșului asupra Romei”, care a avut loc între 22-29 octombrie 1922.

Citește și
https://dilemaveche.ro/amp/sectiune/editoriale-si-opinii/tilc-show/un-secol-de-la-mars-2210279.html
Ca urmare a accederii în poziția de prim-ministru, unde va rămâne aproape 21 ani (31 octombrie 1922- 25 iulie 1943), Mussolini va instaura în Italia un regim totalitar fascist.
Ca un fapt divers, ginerele lui Mussolini, Galeazzo Ciano, care a fost ministru de externe al Italiei este cel care împreună cu Hitler au impus României la 30 august 1940 Acordul de la Viena, cunoscut și ca Cel de-al doilea dictat de la Viena prin care România era obligată de arbitrajul Germaniei și Italiei să cedeze Ungariei partea de NV a Transilvaniei. Reîntregirea Transilvaniei s-a putut realiza după 1945 și numai cu acordul lui Stalin.
Istoricul Sorin Cristescu despre August negru (23 august 1939, 30 august 1940)
În această primă parte Sorin Cristescu vorbește despre Pactul Ribbentrop – Molotov, cunoscut în istoriografia occidentală ca Pactul Hitler- Stalin, crearea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către URSS la 28 iunie 1940 și parțial despre cedarea de către România a NV Transilvaniei în urma celui de-al doilea Dictat de la Viena din 30 august 1940.
11 februarie 1866 – abdicarea forțată a domnitorului României, Alexandru Ioan Cuza: „Să dee Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine…”
„Să dee Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine…” 11 februarie 1866 – abdicarea forțată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza, domnitor (1859-1866) al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, România din 1862, este forțat să abdice de către Monstruoasa Coaliție, o coaliție formată din liberali radicali și conservatori. Cuza, cel care a realizat Unirea Principatelor, nu doar prin dubla sa alegere din 5 si 24 ianuarie 1859, ci mai ales prin reformele inițiate (unificarea administrativă, guvern unic, Parlament unic, Legea secularizării averilor mănăstirești, Reforma agrară, Legea instrucțiunii publice) a fost determinat să semneze actul de abdicare într-o zi de februarie. Se punea astfel capăt celor 7 ani de când acesta se afla la conducerea Principatelor Unite în urma alegerilor din ianuarie 1859. Motivele erau multiple: nemulțumirea conservatorilor față de Reforma agrară, domnia autoritară a acestuia din ultimii doi ani de domniei (1864-1866), dar şi faptul că ritmul reformelor nu a fost accelerat, un reproş venit din partea liberalilor.
După un scurt interludiu cu Locotenența domnească, la 10 mai 1866 principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul în calitate de domn al Principatelor Unite şi va domni 48 de ani sub numele de Carol I (1866-1914).
Ca o ironie a istoriei, monarhia constituțională din România începe cu o abdicare forțată, cea de la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, şi se încheie tot cu o abdicare forțată, cea a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947.
Europa

Europa este un continent frumos cu locuri care pot fi vizitate și admirate. Una dintre țările acestui continent este România, cea care pentru mine înseamnă casă, acasă și a te bucura de pace, natură, prietenie și iubirea celor din jur. Din punct de vedere politic, țările de pe continent s-au asociat în cadrul unor structuri suprastatale ce au dat naștere la ceea ce începând cu anul 1992 numim Uniunea Europeană (UE), fapt care permite instituțiilor statelor membre să coopereze între ele, iar cetățenilor le oferă posibilitatea de a primi un loc de muncă mai bine plătit în altă țară, chiar dacă acest fapt poate avea uneori și consecințe negative. Totodată, a fi parte din Europa înseamnă a-ți face cunoștințe noi, a avea posibilitatea de a călători și a descoperi tradiții noi referitoare la muzică, dans, mâncare, haine, dar și altele. Totodată, este de menționat și faptul că acestea au ajuns și la noi și ne-au influențat. Sistemul medical pe de altă parte este mai diversificat, oferind posibilitatea pacienților români de a se trata în străinătate, dar și multor pacienți străini de a beneficia de serviciile medicale din România, mai ales în domeniul stomatologic, la prețuri mult mai mici față de țările din Occident. Privind în ansamblu, putem spune și faptul că cetățenii beneficiază de produse diverse la prețuri mai mici. A fi român în Europa secolului XXI înseamnă a te ridica la un anumit nivel de învățătură, dar și a studia la școli de renume în țară sau străinătate cu mențiunea că unii dintre românii care au plecat la studii nu au mai revenit. Așadar, în acest caz vorbim și de un exod al tinerilor și implicit al intelectualilor.
Astfel dar, dragi români, să nu uităm că Europa înseamnă un tot unitar în cadrul căruia fiecare stat și fiecare cetățean își aduce aportul. Așadar, fii mândru că ești român!
Ce este sovietizarea
Cele două conflagrații mondiale din secolul XX au avut consecințe multiple și de durată asupra spațiului european. Printre acestea se regăsește și apariția totalitarismelor și intrarea Europei de Sud-Est și a unei părți a Europei Centrale sub dominația lui Stalin și a Uniunii Sovietice care va exporta și în România postbelică propriul sistem politic, economic și cultural. Vorbim în fapt despre sovietizarea țării noastre cu acceptul tacit al Marii Britanii și SUA.

„Dacă ar fi să dăm o definiție cuvântului sovietizare, am spune că reprezintă „preluarea mimetică” a unui model politic, economic și cultural specific Uniunii Sovietice”.
În ceea ce privește sovietizare României o încadrăm cronologic începând cu anul 1945 „foind o componentă a sovietizării întregului spațiu est-european intrat sub dominația politică a Moscovei”.
Mihai Vlădia, Sovietizarea României 1955-1948: cauze și consecințe politice, Editura Hoffman, Caracal, 2015, p. 6.












