Arhive categorie: Baptişti

Cătălin Dupu despre cartea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”


Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Prin lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”, Dr. Marius Silveșan se înscrie în seria de istorici hăruiți să aducă în atenția tuturor aspecte deosebit de interesante din viata  Bisericii Creștine Baptiste romanești. Alături de Alexa Popovici și Dr Ioan Bunaciu, autorul, istoric de profesie, dovedește capacitate în a reliefa acele pagini de istorie baptistă care merita din plin atenție și analiza.
Continuând munca deloc ușoară, istoricul Silvesan, nu îmi este teama sa o mărturisesc va ajuta cu discernământ generațiile viitoare sa înțeleagă corect Adevarul și mărturisirea Lui prin Biserica Creștină Baptistă din Romania.
Succes, Marius Silveșan!

Catalin Dupu

Articole pe aceeași temă

APARIȚII EDITORIALE (8) – MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)

Conferința pentru învățătorii de scoală duminicală – Sucevița 18-20 Aprilie 2013


Conferinta cu invatatorii de scoala duminicala Sucevita 2013

În perioada 18-20 Aprilie 2013 la Pensiunea Dagida – Sucevița, se organizează a treia  ediție a conferinței pentru Învățătorii de Școală Duminicală organizată de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste intitulată  Modelează mlădițe pentru viitor

În mijlocul frumuseților Bucovinei vom avea parte de o împrospătare a sufletului și a pasiunii pentru lucrarea cu copiii, fiind ajutați de vorbitori români și străini să dăm direcție mlădițelor plăpânde din inima copiilor.
După cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viță,
tot așa nici voi nu puteți aduce rod, dacă  nu rămâneți în Mine.”
(Ioan 15:4b)

Mai multe detalii AICI

Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013


Destine individuale și colective in comunism coperta1
Cosmin Budeancă a anunțat pe blogul său, dar și pe mine personal, apariția la Editura Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste – Țara Făgărașului, volumul Destine individuale și colective în comunism. Acesta cuprinde lucrările ediției a V-a Simpozionului internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus, care s-a desfășurat între 22-25 iulie 2010.
Volumul prezintă destinele unor personalități urmărite de organele de represiune comuniste (Constantin Titel Petrescu, Augustin Pacha, N. Steinhardt, Adrian Marino etc.), dar și ale unor întregi colectivități (evrei, chiaburi, pastori baptiști, istorici). Relatările despre victimele regimului sunt completate cu date referitoare la torționari, oferind o imagine de ansamblu a mecanismelor de urmărire și control ale acestuia. Cadre universitare, cercetători și doctoranzi de la universități și institute de cercetare din țară și străinătate, autorii abordează o tematică variată, de la rezistența armata anticomunistă la cazurile în care cei persecutați pentru convingerile politice au devenit colaboratori ai Securității, evidențiind complexitatea regimurilor comuniste și demonstrând importanța cunoașterii acestora.
Volumul poate fi achiziționat de cei interesați și de pe site-ul Editurii Polirom.
În cadrul acestui volum se regăsește și articolul meu despre pastorii baptiști. Menționez faptul că documentarea este la nivelul anului 2010. Pentru informații mai noi a se vedea cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență (1948-1965). Cei care doresc să o comande pot face acest lucru de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun. Cei care sunt interesați de problematica abordată în carte pot participa la lansarea oficială a cărții, eveniment ce va avea loc la Institutul Teologic Baptist din București, vineri, 5 aprilie 2013, 0ra 11.
Cuprinsul volumului este redat mai jos.
Cuvânt înainte……………………………………………………………………7
Destine individuale
Adrian Mihuţ Lider al grupului de rezistenţă de pe Valea Crişului Alb (1948-1956) (Gabriel Moisa)……………………….……………………13
Radiografia unor destine. „Bandiţi” în Grupul Arsenescu (Constantin Vasilescu) ……………………………22
Constantin-Titel Petrescu în vizorul organelor represive (1945-1957) (Cristina Roman)…………………..……47
Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989), erou marinar şi luptător anticomunist (Olimpiu Manuel Glodarenco)……………..……………56
Camil Demetrescu sau puterea de a spune „nu” (Elena Gherman)………………………………………………….65
Despre învinşi… Zaharia Boilă în dosarele Securităţii (Andrea Dobeş)… 74
De la rezistenţă la colaborare. Părintele Ioan Deliman şi Securitatea (Robert Fürtös)……………………………………………..93
Procesul Episcopului Augustin Pacha şi al membrilor Aulei Episcopale Romano-Catolice de Timişoara – Portrete şi destine din Arhivele Episcopiei timişorene (Claudiu Călin)……………..………………….111
Elite ale Bisericii Greco-Catolice din Banat, 1944-1965: prepozitul capitular Nicolae Brînzeu din perspectiva dosarelor Securităţii (Sergiu Soica)…130
Experienţe anticomuniste. Mărturii ale unor foste deţinute politice din România (Claudia-Florentina Dobre)…………………140
Destine sioniste în comunism. Avram Leiba Zissu şi Mişu Benvenisti în dosarele de anchetă din anii ’50 (Liviu Carare)………………52
Destin de scriitor, destin de roman. Dinu Pillat, Nicu Steinhardt (Clara Mareş)…………………………….160
Ion Negoițescu: „Simt că mi s-a rupt viaţa în două…” (Crina Bud)… 171
A fost Adrian Marino un informator „incomod” al Securităţii? (Simona-Maria Pop)…………177
Supravegherea din spatele cortinei. Mari actori români şi Securitatea. Ştefan Ciobotăraşu (Leontin Negru)…………………192
Iosif Constantin Drăgan – dosarul de Securitate (Iuliu Crăcană)… 210
Avram Bunaciu – Un personaj uitat al regimului comunist (Liviu Ţăranu)… 228
Dosarul de cadre al unui torţionar: Aurel Mihalcea (Mihai Burcea) …250
Destine colective
Problema emigrării evreilor în documentele Comitetului Democratic Evreiesc (1945-1953) (Magdalena Ionescu) …………………………265
Identificarea chiaburilor şi procesul de deschiaburire în localitatea Băleni (Raionul Târgovişte/Judeţul Dâmboviţa). 1950-1956 (Iulia Barbu)… 272
Pastorii baptişti din România între anii 1948-1965 (Marius Silveşan)……………………………………………282
Istoricii şi cenzura comunistă (1966-1977) (Ion Zainea) …………306
Basarabenii şi spionajul în favoarea U.R.S.S. în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941) (Mariana S. Ţăranu) …………………320
Viţelul de pâine, idol sovietic (Larisa Turea)…………………331
Situaţia şi evoluţia vieţii bisericeşti din R.S.S.M. în perioada 1945-1962 (Romeo Cemîrtan)…………………………347
Armata sovietică între concept, structură şi ideologie (anii 1970) (Ion Xenofontov)………………………………360
Trabantul şi inelul Kennedy. Identitatea de consumator a femeilor muncitoare din Ungaria socialistă (Eszter Zsófia Tóth)………………367
Slovenia – tărâmul crimelor în masă (Boštjan Kolarič)…………………374

MISTERUL VICTORIEI ÎN LUPTELE SPIRITUALE


Text principal: Efeseni 6:10-24
 
Introducere
Epistola apostolului Pavel către Efeseni este în esența ei o carte centrată pe harul divin și pe lucrarea desăvârșită pe care Dumnezeu o desfășoară în Biserică, potrivit planurilor Sale veșnice. Cu toate acestea, sfârșitul epistolei (și nu numai) demonstrează că cei credincioși sunt angajați într- o luptă extrem de intensă, fiind chemați la multă seriozitate și veghere în sfințirea lor progresivă. (6:13  – „de aceea luați toată armura lui Dumnezeu”..)
I.                   ASPECTE SPECIFICE LUPTEI SPIRITUALE
1.      Conștientizarea puterii pe care o avem la dispoziție
v. 10 „Încolo, fraților, întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei Lui” (se accentuează foarte mult puterea lui Dumnezeu deoarece ea este o realitate de care ne bucurăm în luptele spirituale, vezi 1:17-19).  Biblia ne învață că victoria în luptele spirituale este posibilă: „Iacov 4:7 – Împotriviți-vă diavolului și el va fugi de la voi..” (Vezi și Efeseni 3:16).
 
2.      Natura luptei spirituale
v. 12 „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.”
Este important să conștientizăm că avem de luptat într-o lume imaterială, la nivel sufletesc, cu spirite (duhuri) reale și active. Acest fapt duce la cel puțin două implicații:
–          Chiar dacă nu conștientizăm lupta în lumea fizică ea este reală în lumea spirituală  (să spunem NU ignoranței).
–          Mijloacele de luptă sunt și ele de natură spirituală (împotriva lumii spirituale nu putem lupta cu „carnea și sângele”).
3.      Responsabilitatea personală în lupta spirituală
v. 11 și 13 „…Îmbrăcați-vă cu toată armura lui Dumnezeu…”
Toată puterea vine de la Dumnezeu (v.10) însă creștinul nu se poate întări în puterea Domnului dacă nu se îmbracă cu armura lui Dumnezeu. Pavel repetă de două ori necesitatea îmbrăcării cu armura lui Dumnezeu pentru a întări importanța deosebit de mare a acestui act.
4.      Războiul este într-o stare continuă
6:13 „…să vă puteți împotrivi în ziua cea rea…”  6:16 „săgețile arzătoare ale celui rău…”
„Ziua cea rea” nu se referă la o singură zi anume, se referă la realitatea faptului că creștinul este asaltat prin atacuri, ca o realitate continuă a războiului spiritual.
 
II.                DESCRIEREA ARMURII FOLOSITE ÎN LUPTA SPIRITUALĂ (6: 14-19)
Apostolul Pavel face o paralelă între armura unui infanterist din armata romană și cea pe care trebuie să o poarte un creștin pentru a fi biruitor în luptele spirituale. Toate elementele sunt importante și de neînlocuit („TOATĂ armura lui Dumnezeu”, 6:13). ÎnEfeseni 6:14-19 întâlnim 7 componente care alcătuiesc armura lui Dumnezeu.
·         Mijlocul încins cu ADEVĂRUL – accentul cade pe stabilitate, consecvență în caracter. O trăire dreaptă, potrivită cu adevărul, sinceră. Aceasta nu exclude stabilitatea în adevăr ca doctrină și învățătură. Diavolul este tatăl minciunii (Ioan 8:44) – nu vom avea victorie în luptele spirituale dacă trăim în minciună. Orice abatere de la caracterul creștin trebuie sesizată și rectificată. Să trăim în adevăr!
 
·         Îmbrăcați cu PLATOȘA NEPRIHĂNIRII – platoșa era un obiect din metal care proteja pieptul, plămânii și inima (organe vitale). În lupta spirituală, neprihănirea (dreptatea) ca atribut divin este disponibilă acum credincioșilor (Is.59:17) și este și ea cu rol vital. Să trăim în sfințenie!
 
·         Picioarele încălțate cu RÂVNA EVANGHELIEI PĂCII – se referă la  pregătire (hetoimasia) pentru război cunoscând mesajul Evangheliei păcii. Deci, având picioarele încălțate cu „pregătirea dată de Evanghelia păcii.” În mod paradoxal, „Evanghelia păcii” (pace între om și Dumnezeu și pace între oameni) ne pregătește pentru război. Pacea deja realizată (războiul câștigat) ne pregătește să ne avântăm în războiul spiritual.
 
·          SCUTUL CREDINȚEI – Scutul credinței (tureos și nu aspis) – 1,2/0,75 m pentru a proteja întregul corp. Scutul era confecționat din lemn peste care era pus un strat gros din piele. Înainte de luptă scutul era udat cu apă pentru a stinge săgețile trase de inamici. Și noi trebuie să avem credință în puterea lui Dumnezeu de a ne ajuta să rămânem tari în luptele spirituale.Contraatacăm bazându-ne pe credința în puterea lui Dumnezeu.
 
·         COIFUL MÂNTUIRII –Coiful protejează o altă parte vitală a trupului: capul! Potrivit cărții Efeseni, coiful mântuirii trebuie primit (a lua cu mâna,  a accepta, a primi, a lua ceva ce ți se dă – dexaste). În Efeseni mântuirea este un dar al lui Dumnezeu (2:8,9) iar omul trebuie să primească acest dar. Nimeni nu poate birui în luptele spirituale dacă nu a acceptat darul mântuirii.
 
·         SABIA DUHULUI care este Cuvântul lui Dumnezeu –  atacăm bazați pe puterea lui Dumnezeu, folosindu-ne de Cuvântul Său (Sabia Duhului). De remarcat aici că apare rhema Theou  și nu logos, ceea ce ne face să înțelegem că se referă la Evanghelia lui Dumnezeu. Deci, Evanghelia nu doar că ne pregătește pentru luptă, este chiar arma cu care luptăm.
 
 
·         RUGĂCIUNI ȘI CERERI prin Duhul – rugăciunea (prin Duhul, călăuziți de Duhul) este foarte importantă în luptele spirituale. Ea ne ajută să rămânem alerți, vigilenți (veghetori) și să evaluăm corect situația de pe câmpul de bătălie. Vedem că un motiv bun pentru care să ne rugăm (motiv ce ne ajută să conștientizăm realitatea luptei spirituale) este cel amintit chiar de apostolul Pavel: să facă de cunoscut cu îndrăzneală taina Evangheliei, 6:18-19. Să ne rugăm prin Duhul!
III.             CONCLUZII
Credincioșii sunt angrenați într-un război spiritual. Pentru a fi victorioși aceștia trebuie:
 -să conștientizeze realitatea și natura războiului spiritual
-să conștientizeze puterea divină pe care o au la dispoziție
-să se îmbrace cu toată armura lui Dumnezeu
________

Pastor Dr. COSTEL GHIOANCĂ costel ghioancă

Biserica Creștină Baptista ADONAI 
BUCUREȘTI (România)
Articole pe aceeași temă

Apariții editoriale (8) – Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


După o muncă susținută, completări și revizuiri sunt bucuros să anunț publicarea tezei mele de doctorat având ca subiect relația Biserică-stat în România comunistă.

Voi revenii cu detalii referitoare la problemele abordate pe parcursul celor 7 capitole, structura cărții și data lansării.

Vezi cuprinsul cărții AICI

Cei interesați o pot comanda de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun dând click pe copertă.

Mulțumesc pe această cale tuturor celor care într-un fel sau altul au contribuit la apariția acestei cărți.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Cuvânt înainte

În condițiile în care, la două decenii de la înlăturarea regimului comunist din România, încep să se audă glasuri care susțin că un sistem de tip comunist, bazat pe o așa-zisă interpretare „corectă” a textelor marxiste, ar fi alternativa viabilă la ceea ce se întâmplă astăzi în lume, istoricii au, mai mult ca oricând, datoria să reamintească tuturor ce a însemnat cu adevărat comunismul. Această rememorare trebuie făcută fără ură și părtinire, atât cât este omenește posibil, într-un spirit științific, pentru a fi credibilă,  şi pentru a le oferi tinerilor care nu au trăit în perioada neagră a comunismului mărturii despre ce a însemnat acesta şi cum a mutilat existența de fiecare zi a celor care au fost prinși în această paranteză a istoriei.

Marius Silveșan şi-a propus să reconstituie o perioadă foarte dificilă din istoria României, cea a anilor de început ai comunismului, din perspectiva evoluției bisericilor baptiste. Trebuie precizat de la început că e vorba de o istorie confesională, scrisă de un membru al comunității baptiste, dar în același timp, trebuie subliniat faptul că e o istorie scrisă cu obiectivitate științifică şi cu respectarea tuturor cerințelor deontologiei profesionale. Privirea dinlăuntru pe care Marius Silveșan o poate avea asupra subiectului abordat îi permite să înțeleagă mai bine fenomenele şi să le explice pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acestea. În același timp, formația sa de istoric, dobândită în cadrul Universităţii din Bucureşti, îl ajută să depășească uşor capcanele adeziunii la confesiunea din care face parte şi să-şi „facă meseria” în mod corect şi echilibrat.

De altfel, caracterul echilibrat este prima calitate pe care aş atribui-o acestei lucrări care a avut de tratat, printre altele, subiectul foarte delicat al raporturilor complexe dintre comunitatea baptistă şi autorităţile comuniste, inclusiv Securitatea. Aceste raporturi, așa cum rezultă din documentele analizate de Marius Silveşan, au fost adesea tensionate în condiţiile în care regimul comunist încerca, prin toate mijloacele, să promoveze ateismul şi îşi propunea, în ultimă instanţă, eradicarea religiei.

Aflăm deci din paginile prezentei cărţi, la origine teză de doctorat susţinută în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în primul rând care este specificul confesiunii baptiste printr-o serie de precizări foarte utile, în contextul în care identitatea acestei comunităţi nu este foarte bine cunoscută şi cu atât mai puţin înţeleasă de către majoritatea românilor.

Apoi, Marius Silveşan ne arată care erau mijloacele prin care, îmbinând presiunile, hărţuielile administrative, reglementările juridice, represiunea, dar şi oferirea de aparente avantaje, autorităţile comuniste au încercat să controleze şi să diminueze activitatea comunităţilor baptiste din România. La acţiunile oficialităţilor răspunsurile comunităţii şi ale indivizilor au fost nuanţate, unele fiind de supunere faţă de autoritatea politică, aşa cum cele mai multe comunităţi creştine consideră că e necesar, pornind de la afirmaţia apostolului Pavel că orice putere este de la Dumnezeu. Altele au fost încercări de eludare a constrângerilor, prin opoziţie mai mult sau mai puţin deschisă (de exemplu, pastori care continuă să oficieze botezul, deşi comuniştii interziceau botezarea celor care nu proveneau din familii baptiste), sau prin interpretarea în interes propriu a unor regulamente (schimbarea numelui şcolii duminicale în ora biblică, ori fixarea nunţilor duminică după amiaza pentru a putea aduna totuşi comunitatea în momentul tradiţional, în condiţiile în care slujbele religioase trebuiau ţinute doar dimineaţa). În spiritul echilibrat de care tocmai vorbeam şi bazându-se pe lecturi extinse, din diverse domenii, autorul precizează că este vorba de hărţuieli şi tipuri de răspuns care nu au fost caracteristice doar baptiştilor, ci tuturor confesiunilor din România, inclusiv celei ortodoxe, care a fost, de asemenea, supusă unei presiuni constante din partea autorităţilor comuniste.

Partea cea mai interesantă a lucrării, şi cea care, probabil, va suscita cele mai multe reacţii, este cea în care Marius Silveşan analizează fenomenele de rezistenţă la represiunea comunistă, dar şi pe cele de cedare şi de colaborare, cu instituţiile statului comunist, între care un loc aparte îl ocupă Securitatea.

Comunitatea baptistă, ca şi celelalte confesiuni religioase din România, şi-a avut martirii săi, pastori sau simpli credincioşi, care au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi condamnaţi pentru credinţa lor. Exemplele selectate de autor din multele posibile sunt ilustrative pentru felul în care unii oameni au ştiut să-şi pună credinţa şi idealurile dincolo de siguranţa personală şi de confortul relativ al acceptării unui sistem totalitar.

Comunitatea baptistă şi-a avut însă, tot la fel ca şi alte confesiuni, delatorii, informatorii, colaboratorii Securităţii. Este vorba de un fenomen care a caracterizat întreaga societate românească, de care nicio biserică nu a reuşit să scape, aşa cum nu au reuşit nici celelalte structuri sau instituţii, şi acesta e un adevăr care trebuie spus răspicat. Dar afirmaţiile despre colaborarea unei persoane sau a alteia cu Securitatea trebuie să se bazeze întotdeauna pe documente cât se poate de clare, iar atunci când asemenea afirmaţii se fac într-o lucrare de istorie, trebuie prezentat contextul în care recrutarea a avut loc, precum şi consecinţele acesteia.

Este ceea ce face Marius Silveşan, care nu lansează acuze gratuite, nu se mulţumeşte să prezinte realităţile existenţei unor declaraţii de colaborare, ci analizează felul în care diferitele persoane au ajuns să semneze angajamentul, presiunile la care au fost supuse, ca şi efectele acceptării colaborării. Foarte importantă ni se pare precizarea faptului că semnarea unui angajament cu Securitatea nu a dus în mod absolut la furnizarea de informaţii realmente utile Securităţii, şi mai ales, nu a dus întotdeauna la afectarea altor persoane. Fără a încerca o „spălare” în bloc a celor care au devenit, dintr-un motiv sau altul, informatori ai Securităţii, autorul arată, aşa cum e şi corect, că mulţi dintre cei care au semnat în condiţii de presiune au încercat apoi să minimizeze colaborarea, oferind informații banale şi refuzând să implice şi alte persoane. În acelaşi timp însă, Marius Silveşan prezintă şi situaţii în care informatorii au venit de bună voie către Securitate şi s-au implicat activ în poliţia politică, facilitând prin delaţiuni acţiunile de reprimare îndreptate împotriva altora.

Concluziile lucrării sunt corecte şi formulate în acelaşi spirit echilibrat. Întemeindu-şi demersul pe o bogată documentaţie realizată în biblioteci, arhive, dar şi prin interviuri cu membrii comunităţii baptiste, Marius Silveşan a reuşit să deschidă, credem noi, o cale, către mai buna cunoaştere a unei comunităţi cu un rol însemnat în societatea românească. Lucrarea rezultată este un bun exemplu pentru felul în care istoria confesională poate şi trebuie să fie scrisă, si va suscita, sperăm, interesul nu doar al membrilor comunităţii baptiste, ci al unor largi categorii de cititori.

 Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București

Articole pe aceeași temă

CĂTĂLIN DUPU DESPRE CARTEA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

ACADEMICIAN DINU C. GIURESCU DESPRE LUCRAREA “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea “Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”

CUPRINSUL CĂRȚII “BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965)”

O zi de duminică în imagini (17) Biserica Creștină Baptistă Nădejdea 03 februarie 2013 (12) Pastorul Levi Marian


Duminică, 3 februarie 2013 în cadrul serviciului divin de dimineață a predicat pastorul Bisericii Baptiste din New York, Levi Marian. Predica a fost postată AICI , iar în cadrul acestui articol public fotografiile realizate cu prilejul acelui serviciu divin în cadrul căruia credincioșii au luat și Cina Domnului.

Pastorul Levi Marian

*

Și a luat o pâine …

*

Pâinea aceasta reprezintă …

*

Corul BCB Nădejdea

*

A frânt-o …

*

A luat paharul și a mulțumit

*

Corul BCB „Nădejdea” București

Albumul foto este disponibil AICI

Marius Vilan, Toată gloria


Adrian Barbu, Domnul îmi este adăpost


Pelerin spre patria cerească – prezentare în Eveniment Creștin


În „Pelerin spre patria cerească” se întâlnesc un dr. profesor și pastor și un dr. în istorie. Apariția celor doi în volumul amintit este benefică pentru mult mai mulți. Ioan Bunaciu, co-autor și mărturisitor, își prezintă în scris și dialog raportul cu Securitatea dinainte de 89, lucru lăudabil și curajos, deoarece vocile din umbră au menționat mai multe din 90 până în prezent.
Marius Silveșan, co-autor, are în diploma și inimă pasiunea pentru istorie, și mai ales, pentru istorie bisericească. Aici reușește la modul direct, pe surse, să atragă pe cititor în viața aparte a unui reprezentant baptist de notorietate. Ioan Bunaciu a publicat mai multe cărți, mai ales de istorie baptistă, și rămâne, nu ai ce face, un pelerin spre patria cerească.
Co-autorul Silveșan nu se oprește doar la această apariție, ci e gata de citit și „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).”

Cătălin Dupu 

Cătălin Dupu decriptează pentru Eveniment Creștin ceea ce se ascunde între coperțile cărții Pelerin spre patria cerească. Autorul recenziei menționează corect faptul că această lucrare este realizată într-un mod profesional având la bază surse arhivistice dar și memorialistice pentru a contura portretul celui care a slujit vreme de o jumătate de secol ca pastor și profesor universitar, dar și aproape un sfert de secol (1970-1988) ca director al Seminarului Teologic Baptist din București, instituție emblematică a învățământului teologic românesc. Când spun emblematică am în vedere mai multe elemente dintre care amintesc: este cea mai veche instituție teologică evanghelică din România și probabil și din Estul Europei, la această instituție au slujit ca profesori sau directori o serie de personalități precum Ioan R. Soacaciu, Alexa Popovici ca să amintesc doar două nume, dar a și format oameni pentru slujire. Aproape toți liderii baptiști contemporani s-au intersectat în pregătirea lor teologică într-un fel sau altul cu Seminarul Teologic Baptist din București transformat din 1990 în Institutul Teologic Baptist din București.

Ioan Bunaciu, Marius Silvesan, Pelerin spre patria cerească (coperta fata)

Pelerin spre patria cerească decriptează prin intermediul unui material inedit elementele propagandei ateiste în România anilor 50 printr-un studiu de caz ce are ca subiect S.R.S.S.C. (Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii) al cărui rol principal era unul propagandistic, acela de a răspândi în mase lumina științei  ca o contrapondere la lumina divină. Dat fiind acest obiectiv stabilit prin statut, această societate a acționat direct și pentru propagarea ateismului în societatea românească. Importanța propagandei și interconectările ei cu alte domenii este analizată în cadrul unui subcapitol dedicat în cadrul cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență.

Regăsește informațiile care te interesează citind și Nota asupra ediției

În cadrul interviului cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, care se întinde pe 60 de pagini, se regăsesc informații inedite despre evenimente și oameni din comunitatea baptistă, despre modul de lucru cu împuterniciții și inspectorii de culte, despre cruciada evanghelistică a lui Billy Graham în România (1985), despre Seminarul Teologic Baptist dar și despre evenimente și locuri pe care le veți descoperii doar citind această carte care prezintă călătoria spre Patria cerească a pelerinului Ioan Bunaciu.

Levi Marian, Cunoaștere la frângerea pâinii (03.02.2013)