The Kimyal Tribe of Papua, Indonesia celebrate the arrival of the New Testament Bible in the Kimyal language.
Semnalat de Iosua Faur
Noul Testament de la Bălgrad 1648/1998 format pdf via Pro(-) scris

Linkurile de descarcare a pdf-ului sunt: aici si aici.
Informația a fost preluată de aici: http://sldsjd.wordpress.com
În esenţă, comunismul a fost şi este o „religie seculară“
Comunismul ca și religie politică capătă o nouă formă, se dezvăluie mai clar cititorului prin cartea profesorului Vladimir Tismăneanu, Despre comunism. Destinul unei religii politice. Acesta decriptează, după cum remarcă și doamna profesoară Marta Petreu în cadrul unei recenzii sintetice și bine conturată, pretențiile hegemonice ale comunismului. Dorința acestuia de a controla oamenii și societatea românească dacă ne referim la țara noastră. Comunismului ca religie politică i-am dedicat și eu un subcapitol în cadrul lucrării mele de doctorat intitulat Comunismul, ateism sau religie secularizată?. Revenind la cartea domnului Tismăneanu, redau mai jos așa cum am menționat acea parte din recenzia doamnei profesoare Marta Petreu în care aceasta reliefează argumentele domnului Tismăneanu care susțin afirmația conform căreia comunismul a fost o religie politică, o „religie seculară“, autodeclarată drept ştiinţă.
În esenţă, comunismul a fost şi este o „religie seculară“, autodeclarată drept ştiinţă, în care au fost prezente toate „temele religiei creştine“, precum căderea, fericirea originară, ispăşirea, venirea noului Mesia etc.; o religie care „făgăduieşte […] transformarea condiţiei umane“ în mod radical, adică promite o mîntuire; o religie care cere, în schimbul mîntuirii, chiar sufletul omului – căci, oare, ce altceva este formarea omului nou, programată şi de comunişti, şi de fascişti, decît o formă mascată şi secularizată a faimosului pact, în care omului îi este cerut, drept preţ al unor avantaje, sufletul însuşi? Vladimir Tismăneanu observă cu întemeiere că „demantelarea individului“, inclusiv a nucleului moral al acestuia, a mers mînă în mînă cu proiectul totalitar de „creare a omului nou“. Este de altfel o trăsătură a totalitarismelor secolului trecut, a amîndurora, faptul că, aşa cum a observat Cioran în anii treizeci (el, vorbind despre extrema dreaptă, a făcut-o cu încîntare), ele „nu lasă pe nimeni în pace“, ci se amestecă „în toate planurile vieţii – de la religie la sexualitate“.
Marta Petreu, Comunismul prin concepte şi biografii neromanţate, Revista Apostrof, anul XXII, nr. 12, (259) citat în Vladimir Tismăneanu, Istorie, naluciri si adevar: A scrie ca un om liber despre totalitarismele veacului XX.
Noi descoperiri despre autorii sulurilor de la Marea Moartă
Noi descoperiri făcute de arheologii care studiază manuscrisele de la Marea Moartă lărgesc perspectiva existentă cu privire la cine ar fi putut redacta sulurile de la Qumran.
În prezent, nu există un consens între arheologi cu privire la cine ar fi putut scrie sulurile de la Marea Moartă.
Potrivit unei ramuri a arheologilor, cei care au scris materialele găsite în peșterile de la Qumran (Cisiordania) ar fi fost membri ai sectei esenienilor. Alți specialiști susțin că manuscrisele ar fi fost redactate de evrei din Ierusalim, care s-au refugiat în zona Qumran, în anul 70 d. Chr. Pentru a fugi din calea persecutorilor romani.
În lumina noilor descoperiri, o perspectivă care devine tot mai plauzibilă este aceea că sulurile au fost scrise de o sectă iudaică, însă nu există, momentan, garanții că ar fi vorba de secta esenienilor.
Arheologii au exclus ipoteza scrierii în Ierusalim și a depozitării în Qumran, după ce au descoperit că cele mai multe suluri sunt din fibră de in, nu de lână – care era materialul textil cel mai des utilizat în Israel din acea perioadă.
Cercetătorii au subliniat și importanța faptului că materialul făcuse parte din articole de îmbrăcăminte și că, deși oamenii obișnuiau să poarte țesături colorate, materialele găsite sunt de culoare albă. Hainele albe par să se potrivească descrierii pe care istoricul Iosif Flavius o făcea esenienilor, despre care deși nu menționa că ar fi folosit doar inul, scria că se îmbrăcau numai în alb.
În plus, așa cum susțin Orit Shamir şi Naama Sukenik, de la Autoritatea Israeliană pentru Anthichități, faptul că materialele sunt rareori peticite indică faptul că cei care purtaseră hainele nu erau săraci.
Aceeași idee o susține și Robert Cargill, profesor la Universitatea din Iowa, care spune că analizând artefactele (sticlăria și monedele) descoperite nu se poate ajunge la concluzia că locuitorii regiunii nu erau săraci. Totuși, afirmă profesorul, este dificil de spus sigur dacă este vorba de esenieni sau nu.
Scrise de-a lungul unei perioade care pornește cu 3 secole înainte de Christos și ajunge până în anul 70 după Christos, cele circa 900 de manuscrise de la Marea Moartă au fost descoperite de un păstor beduin, în anul 1947. Sulurile conțin o varietate de scrieri, inclusiv copii timpurii ale Bibliei iudaice, imnuri, calendare și psalmi, precum și alte lucrări scrise.
Surse: MSNBC, Live Science, Christian Post
Cum se scrie Istoria baptiştilor în România
În cadrul unui articol consistent, Alin Cristea readuce în atenția cititorilor aspecte interesante referitoare la istoriografia baptistă contemporană. După cum menționează și autorul, articolul a apărut inițial în revista electronică Confesionala, Nr. 5 / 2007.
Sunt analizate trei cărți și trei autori:
1. Alexa Popovici – Istoria baptiștilor
2. Ioan Bunaciu – Istoria răspândirii credinței baptiste
3. Daniel Mitrofan – Pigmei și uriași
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2011/11/23/cum-se-scrie-istoria-baptistilor-in-romania/
Între timp au mai apărut câteva cărți privitoare la istoria baptiștilor dintre care menționez:
Denisa Bodeanu – Neoprotestanții din Transilvania în timpul regimului comunist (conține un studiu introductiv de aprox 50 p și interviuri)
Denisa Bodeanu, Valentin Vasile – Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România 1985 (conține un studiu introductiv și documente privitoare la vizita evanghelistului american în România)
Ioan Bunaciu – Istoria Bisericilor Baptiste din România. Editura Universității Emanuel, Editura Făclia, Oradea, 2006.
Ioan Bunaciu – Umblând pe ape printre stânci (o carte memorialistică care s-a dorit un răspuns la cartea lui Daniel Mitrofan)
Ioan Bunaciu – Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România 1874-1989 (portretele a peste 100 de lucrători pe ogorul Evangheliei). Editura Făclia, Oradea, 2011.
Iosif Sărac – Istoria „Memoriului celor 50” – documente, relatări, amintiri, date biografice ale pastorilor semnatari ai „Memoriului” din 1973 adunate și păstrate de Iosif Sărac. Editura Ramira, Arad, 2010.
Targul International Gaudeamus – Carte de invatatura 2011
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediţia a 18-a se va desfăşura în perioada 23 – 27 noiembrie la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti.
Conferinţa de presă va avea loc luni, 21 noiembrie, ora 12.00 în foaierul Sălii de Concerte Radio din strada G-ral Berthelot 60 – 64.
Informaţii utile expozanţilor găsiţi aici!
Informaţii utile vizitatorilor găsiţi aici!
Catalogul participanţilor .pdf
Cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România
Organizat de Radio România, Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este un eveniment cultural specializat în expoziţia de carte, cu un concept unic în peisajul evenimentelor de profil, fiind singurul târg de carte din lume iniţiat şi organizat de un post public de radio.
Dialogul dintre carte şi radio durează de 18 ani, într-o formulă originală prin care Târgul GAUDEAMUS a câştigat în prestigiu şi amploare de la an la an, devenind un eveniment – emblemă pentru piaţa de carte din România.
Profesioniştii din branşă plasează Târgul Internaţional GAUDEAMUS între primele 10 târguri de carte din Europa, ţinând cont de numărul de vizitatori şi expozanţi, dar şi de ţinuta culturală a evenimentelor organizate şi de prestanţa personalităţilor culturale care îi trec pragul în fiecare an.
Târgul se desfăşoară anual în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo, oferind publicului, într-un spaţiu de 14.000 mp, ofertele a peste 400 de editori, distribuitori de carte, instituţii culturale şi de învăţământ din România şi din străinătate. Anual, pe parcursul Târgului, se înregistrează un nivel record al vânzărilor de carte, evenimentul având un puternic impact asupra pieţei de profil. La ultimele trei ediţii, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000 de persoane şi au fost organizate peste 450 de evenimente culturale la fiecare ediţie. Târgul are un puternic ecou în presă, fiecare ediţie înregistrând peste 100 de jurnalişti acreditaţi.
Momentul de vârf al anului editorial şi cultural în România
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România, oferind cadrul excelent de întâlnire între o ofertă editorială complexă şi variată şi principalul său beneficiar – publicul iubitor de carte. Printre expozanţii prezenţi la Târg figurează edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale etc.
GAUDEAMUS – spaţiu al dialogului inter-cultural
Târgul îşi deschide anual porţile expozanţilor şi vizitatorilor din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalităţile străine invitate la Târg şi public, dar şi între specialiştii din industria cărţii, autori, editori, traducători, ilustratori de carte, oameni de cultură etc. Un adevărat incubator de idei şi proiecte culturale, Târgul facilitează încheierea de parteneriate între profesioniştii cărţii şi sprijină programele editoriale de promovare a dialogului între culturi.
Italia, ţară invitată de onoare la GAUDEAMUS 2011!
În avanpremieră la evenimentele care vor marca, în 2012, celebrarea anului culturii române în Italia, Târgul Internaţional GAUDEAMUS sărbătoreşte în acest an cultura şi limba italiană la Bucureşti!
Italia va fi ţara invitată de onoare la cea de a 18-a ediţie a Târgului Internaţional GAUDEAMUS: personalităţi culturale de primă mărime, scriitori, critici literari, dar şi specialişti în artă, arhitectură sau muzică vor participa la evenimentele propuse de ţara invitată de onoare la GAUDEAMUS 2011.
O surpriză pentru publicul şi presa din România va fi prezenţa în cadrul Târgului a jurnaliştilor postului public de radio şi televiziune RAI.
Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011
Miercuri, 23 noiembrie
Israelul va avea un Muzeu al Bibliei
Guvernul israelian a dat undă verde pentru construirea unui Muzeu al Bibliei în ţara unde s-a născut Iisus. Proiectul va combina exponate reprezentând personaje ale Vechiului Testament cu artefacte biblice.

Parlamentul Israelului a aprobat această iniţiativă, urmând ca foarte curând să fie stabilit şi locul pentru construirea muzeului. Toate locurile posibile sunt situate în afara Ierusalimului, printre acestea numărându-se regiuni istorice ca Neot Kendumin sau Adulam, notează christianpost.com.
Ideea proiectului îi aparţine lui Emek Hatanakh, un israelian care consideră că o mai bună cunoaştere publică a Bibliei este bine-venită. Ca atare, mai mulţi politicieni au apreciat iniţiativa lui Hatanakh, considerând-o o necesitate.
„Este absurd că tocmai în ţara Bibliei nu există un centru special dedicat acesteia”, a declarat Benjamin Netanyahu, premierul Israelului.
„Nu există nicio altă carte în lume asemenea Bibliei, ale cărei pagini sunt atât de vechi şi uscate, dar cu idei atât de proaspete şi vii. Biblia este veşnică şi are o semnificaţie pentru fiecare generaţie”, a precizat Shimon Peres, preşedintele Israelului.
(Foto: Dreamstime)














