Silviu Jurjeu, Ilie Pop, Un secol de Har (1912-2012). Centenarul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București
Această lucrare prezintă istoria Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București pe parcursul unui secol (1912-2012).
Partajează asta:
Harul lui Dumnezeu – A. W. Tozer
Lectura cărții Cunoașterea Celui Preasfânt de A. W. Tozer
Partajează asta:
Maxima zilei – 7 noiembrie 2016
„Mai rămâi puțin, ești atât de frumoasă”
vers al lui Goethe adresat clipei
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 25
Partajează asta:
Maxima zilei – 6 noiembrie 2016
Viața fără inteligență este pură biologie. În același timp inteligența fără umor e șchioapă.
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 23.
Partajează asta:
Maxima zilei – 4 noiembrie 2016
E uimitor cum atâția credincioși se mulțumesc cu actele exterioare ale devoțiunii, dar nu își schimbă comportarea, în fapt doar aparent creștinească.
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12.
Partajează asta:
Maxima zilei – 3 noiembrie 2016
Organizarea binelui este o utopie cu efectele cele mai funeste; ea nesocotește tocmai libertatea (care trebuie, virtualmente, să poată alege răul ca opțiune individuală, în vreme ce nesocotirea ei duce inevitabil la generalizarea răului prin mutilarea în esență a umanului ca atare).
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, p. 12.
Partajează asta:
Conferințele Edictum Dei: Dănuț Jemna – Sfântul Irineu de Lyon. Între Dumnezeul filosofilor și Dumnezeul creștinilor
Domnul profesor Dănuț Jemna, pe care am avut ocazia să-l cunosc personal în anul 2009 cu prilejul unor evenimente științifice care au avut loc la Iași, prezintă în cadrul acestei conferințe legătura care există între filosofie și religie, legătura între creștinism și cultură dacă ar fi să reformulez.
Recomand această prelegere și studenților mei pentru a înțelege care este legătura dintre filosofie și impunerea creștinismului ca și religie universală. De asemenea, consider relevant evidențierea faptului că înțelegerea profundă a conceptelor creștine nu se poate realiza în lipsa unei culturi, a unor lecturi care să pună cel puțin o bază din punct de vedere teologic.
Prin intermediul acestei prelegeri domnul Dănuț Jemna dorește să evidențieze faptul că există o legătură între teologie și filosofie, între credință și rațiune, iar tema acesta a relației este una foarte importantă și actuală. De ce este importantă relația dintre teologie și filosofie, dintre credință și rațiune ? Pentru că concepția noastră despre Dumnezeu, ceea ce credem noi despre Dumnezeu, este un produs istoric, cultural și teologic, este o concepție care vine de undeva, nu a apărut din neant.
Este abordată și problema echilibrului care trebuie să existe între credință și rațiune cu avertizarea faptului că atunci când acest echilibru este fracturat avem o de-balansare, un extremism dus într-o parte sau alta. Este amintit cazul Gnosticismului caracterizat ca fiind un creștinism care a devenit filosofie, o erezie.
Partajează asta:
Forumul Dialogos: Horia-Roman Patapievici, Ce sunt creștinii ?
Horia-Roman Patapievici, Ce sunt creștinii ? – partea I
Horia-Roman Patapievici, Ce sunt creștinii ? – partea II
Partajează asta:
Evanghelia după Isus Cristos – Evanghelia eretică a lui Jose Saramago
José Saramago a fost un scriitor portughez (1922-2010), laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1998, care a scris și romanul Evanghelia după Isus Cristos, trad.: Mioara Caragea, Polirom, 2003. Pentru a înțelege mai bine opera acestui scriitor este de menționat faptul că „o parte din romanele lui descriu diferite epoci istorice ale Portugaliei, însă nu sunt în primul rând romane istorice, ci caracterizări, uneori ironice, alteori triste, de destine umane”. Conform aceleiași surse, care folosește ca bază un articol din New York Times, „Saramago a fost ateu și comunist”.
Iată pasajul din articolul despre Saramago din New York Times unde acesta este caracterizat ca un ateist militant
A militant atheist who maintained that human history would have been a lot more peaceful if it weren’t for religion, his novels are still preoccupied with the question of God.
His novel “The Gospel According to Jesus Christ,” in which Jesus on the cross apologizes to mankind for God’s sins, was deemed blasphemous by some believers and deeply religious by others.
Tot New York Times scrie că „pentru mulți americani numele domnului Saramago este asociat cu o declarație făcută în 2002 în timp ce vizita West Bank când a comparat tratamentul israelian asupra palestinienilor cu Holocaustul.
Mai jos aveți o parte din postfața traducerii în limba română a cărții lui Saramago scrisă de doamna Mioara Caragea sub titlul Evanghelia eretică a lui Jose Saramago, postfață la Evanghelia după Isus Cristos,trad.: Mioara Caragea, Polirom, 2003, preluată de pe blogul https://istoriiregasite.wordpress.com unde puteți citi întreaga postfață a cărții.
Cel mai controversat roman al lui Jose Saramago, Evanghelia după Isus Cristos, publicat în 1991, s-a născut, după cum declară scriitorul, dintr-o iluzie optică: aflându-se la Sevilla, în 1987, în timp ce încă mai lucra la Istoria asediului Lisabonei, scriitorului i s-a părut că vede într-un chioşc de cărţi o carte cu un titlu în portugheză: O Evangelho Segundo Jesus Cristo, care l-a nedumerit şi l-a făcut apoi să viseze.
Ideea prinde viaţă doi ani mai târziu, în timpul unei vizite la Pinacoteca din Bologna, unde, înconjurat de opere de artă sacră, Saramago vizualizează scena naşterii lui Isus într-o peşteră, înţelegând de asemenea că punctul nodal al romanului va fi constituit de întâlnirea cu Iehova, care îi va revela fiului său nu numai propriul viitor, ci şi pe cel al religiei căreia jertfa sa îi va da naştere: „Isus refuză acest rol şi fuge. Miracolele vor fi operate de Iehova în faţa lui Isus pentru a-l forţa să accepte propunerea„.
Istorie Evanghelica 