Liberty – cea mai mare universitate creștină din lume
Liberty University din Lynchburg, Virginia este cea mai mare instituție creștină de învățământ din lume, cu 12.370 de studenți în campus și alți 62.000 de studenți online.
„Este un eveniment istoric pentru Liberty University Online”, a spus Chris Johnson, vicepreședinte al departamentului de înscrieri, la anunțul depășirii pragului de 62.000 de studenți. „Vrem să mulțumim lui Dumnezeu pentru această realizare.”
Având acum 40 de ani de la înființare, Liberty University și-a început programele educaționale la distanță în 1980. În anul 2008 avea 25.000 de studenți online, iar în 2010 trecuse de 50.000. În ultimul an a adăugat mai mult de 10.000 de studenți online. Studenții provin din 70 de țări și din toate statele americane.
În oferta educațională a universității se numără 148 de specializări cu licență, programe de masterat și doctorat. Domeniile acoperite sunt afaceri, consiliere, drept, educație, asistență medicală, pastorație creștină.
Universitatea a fost înființată în 1971 ca o instituție creștină de către liderul evanghelic Dr. Jerry Falwell senior, cunoscut pentru poziția sa fundamentalistă, el fiind și cofondator al Moral Majority.
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
Educația nu îi separă pe oameni de Dumnezeu
Se crede că interesul și preocupările religioase scad pe măsură ce oamenii sunt tot mai educați. Un studiu recent arată însă că educația nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci le încurajează o perspectivă mai liberală în privința religiei.
Profesorul Philip Schwadel de la Universitatea Nebraska-Lincoln a publicat un studiu conform căruia fiecare an adăugat la educația școlară a unei persoane crește semnificativ posibilitatea ca persoana respectivă să creadă că există adevăr în mai multe religii, nu doar într-una singură, informează USA Today.
Unul dintre motivele principale ale acestei schimbări a percepțiilor cu privire la religie se datorează, în opinia profesorului Schwadel, faptului că, odată cu trecerea anilor și cu parcurgerea unor cicluri școlare precum liceul și facultatea, tinerii intră în legătură cu un număr din ce în ce mai mare de persoane, oameni care aparțin unor tradiții religioase diferite.
„Oamenii nu vor să spună despre prietenii lor că vor merge în Iad”, a declarat Schwadel.
Pe măsură ce adaugă ani pregătirii lor intelectuale, crește cu 15% posibilitatea ca oamenii să fi participat la un serviciu religios în ultima săptămână și crește cu 13% posibilitatea ca oamenii să se îndrepte spre o biserică protestantă cu norme comportamentale mai puțin stricte.
Rezultatele studiului lui Schwadel le completează și se potrivesc cu acelea ale cercetătorului Barry Kosmin de la Trinity College, care a cercetat raportul dintre credințele religioase și nivelul educațional (diplomă de licență, master, doctorat). Kosmin aprecia că „elitele intelectuale ale Americii arată la fel ca restul populației”, fiind tot atât de receptive sau suspicioase vizavi de religie. Altfel spus, persoanele cu studii superioare nu resping în mod automat credința în Dumnezeu.
Cercetarea lui Kosmin a arătat că 73% dintre cei cu studii superioare cred că „Dumnezeu există”; 66% cred că „Dumnezeu face minuni”; 62% cred că „Dumnezeu îi ajută”.
Schwadel a analizat datele obținute de la 1.800 de persoane din Statele Unite.
(Foto: campusclimate.wordpress.com)
Partajează asta:
Andrei Pleșu despre slujitorul credincios şi înțelept
În două dintre Evanghelii (Matei şi Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios şi înţelept. E vorba despre un om care, urmînd să plece pentru o perioadă de timp nedeterminată, îl pune pe unul dintre slujitorii săi, mai mare peste toţi ceilalţi, cu îndatorirea „să le dea hrană la timp“. Dacă îşi va face treaba conştiincios, slujitorul acesta va binemerita, la întoarcerea stăpînului, să fie pus „peste toate avuţiile sale“. Dacă nu, dacă se va comporta asemenea unui vătaf brutal şi se va lăsa ademenit de plăcerile şefiei, slujitorul va plăti cu viaţa şi cu sufletul (va fi „despicat în două“ – spune textul – şi azvîrlit în iad, laolaltă cu făţarnicii).
Ca toate parabolele, şi aceasta are mai multe straturi de înţeles. E o referinţă la Judecata de Apoi, la venirea (de neanticipat) a lui Dumnezeu, la datoria de a fi pregătit, clipă de clipă, pentru „evaluarea“ finală. Adresată ucenicilor, parabola aceasta spune însă ceva şi despre oficiul încredinţat de Dumnezeu preoţilor. Ei sînt „puşi“ (adică au un „mandat“, o „delegaţie“) să păstorească comunitatea semenilor lor în intervalul, saturat de aşteptare, dintre ziua de azi şi ziua Judecăţii. Esenţial e faptul că ei nu sînt puşi în postura unor căpetenii severe, a unor distribuitori de porunci, a unor „stăpîni“. Ceea ce li se cere e să dea hrană la timp celor pe care îi păstoresc, adică să le fie de folos, să-i slujească, să-i gospodărească, să le întreţină metabolismul spiritual. Atît. „Stăpînul“ nu le-a încredinţat, cu alte cuvinte, rolulsău, ci i-a făcut „mai mari“ într-o activitate subalternă: nobilă, de neînlocuit, dar auxiliară. A operat, aşadar, un transfer, temporar, de responsabilitate. Cei care înţeleg acest transfer drept legitimare personală, drept „elecţiune“ care îndeamnă la ştăbie arbitrară şi vanitoasă, vor cădea în păcatul făţărniciei şi vor fi evacuaţi.
Parabola aceasta îmi vine în minte ori de cîte ori slujitorii Bisericii mele alunecă spre triumfalism, suficienţă, mîndrie lumească şi eficienţă lucrativă. Cînd aud, de pildă, că un preot din Ardeal, lîngă corpul neînsufleţit al unui enoriaş (întîmplător un mare poet), comunică apropiaţilor că defunctul e în urmă cu plata cotizaţiei parohiale. Sau cînd văd, cum am văzut cu ceva timp în urmă, un alt preot snopindu-l în bătaie pe unul dintre reprezentanţii turmei sale. De asemenea, cînd unele publicaţii religioase sau posturi de televiziune „de profil“ adoptă tonul şi limbajul discursului omagial. O sumedenie de parohi şi teologi vorbesc despre „Biserica noastră“ cum vorbeau activiştii de pe vremuri despre partid, sau cum vorbesc gaiţele patriotice despre ţărişoară: exaltat, encomiastic, lacrimogen. Triste probe de slavă deşartă. Ca şi cum rostul Bisericii pe lume ar fi să-şi facă chip cioplit, să se înalţe pe sine, iar rostul slujitorilor ei – să-şi înflorească portretul. Ştiu cît de antipatic devin, pentru unii, spunînd astfel de lucruri. Dar, în fond, sînt parte a acestei Biserici şi pot fi mîhnit de unele semne de nevrednicie, aşa cum pot fi bucuros de vredniciile ei. Sînt şi eu dintre „robii“ care trebuie hrăniţi de alţi robi, chemaţi, „sezonier“, la dregătorii veghetoare şi slujitoare. Sînt îndreptăţit, deci, să mă plîng cînd nu-mi primesc hrana „la timp“ sau cînd primesc hrană nepotrivită. Am fost martor, în aceste zile, la aniversarea celor 60 de ani de viaţă ai Prea Fericitului Daniel, patriarhul creştinătăţii româneşti. Mă adaug, sincer, celor care i-au spus, cu acest prilej, „La mulţi şi spornici ani!“. M-am numărat, la începutul mandatului său, printre cei care s-au bucurat public de ceea ce mi se părea o alegere optimă. Îi ştiu calităţile, vigoarea şi tenacitatea organizatorică, zelul. Dar trebuie să mărturisesc că desfăşurarea momentului aniversar m-a întristat. Lucrurile au căpătat o turnură excesivă, pe care Prea Fericitul ar fi putut-o ajusta. Aniversarea în sine era firească. Dar stilul ei mi-a amintit de o nu prea fericită „tradiţie omagială“ autohtonă. „Album aniversar“, „Volum omagial“, film documentar realizat de Trinitas, ceremonii ample, discursuri înaripate, texte riscînd idolatria, cînd nu frizau prostul gust (ziarulLumina a recurs, flasc, la toate clişeele acestui tip de eveniment: Patriarhul s-a născut „în zilele fierbinţi ale lunii lui Cuptor“, la Dobreşti, „un sat binecuvîntat de Dumnezeu cu oameni credincioşi“. „Încă de la o vîrstă fragedă…“ etc. etc.). Nu cred că aşa se sărbătoreşte un slujitor, un rob al lui Dumnezeu, un om care a ales, prin călugărie, nu doar lepădarea de lume, ci şi lepădarea de sine. Cei care asmut asupra lui toate hergheliile preamăririi lumeşti nu-i fac nici un serviciu.
http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/slujitorul-credincios-intelept via România Evanghelică
Partajează asta:
Cristian Bădiliţă despre Septuaginta
Septuaginta
La zece ani de la întocmirea dosarului de lucru, într-o mansardă roueneză, traducerea românească a Septuagintei îşi încheie drumul.
În 1996 am publicat, în suplimentul Aldine al ziarului România liberă, primul text despre urgenţa traducerii Septuagintei în limba română. Motivele principale, reluate şi argumentate în diferite studii, articole şi interviuri (a se vedea grupajul Septuaginta de pe site-ul revistei http://www.oglindanet.ro), erau următoarele:
1. Biserica ortodoxă română, în special, şi cultura română, în general, nu dispun de o traducere corectă, coerentă, validă a Vechiului Testament în versiune greacă. Septuaginta este versiunea Vechiului Testament „canonizată” de ortodoxie. Cum poate „funcţiona” Biserica fără un temei scripturistic riguros şi adecvat?
2. Odată cu desprinderea creştinismului de iudaism (niciodată completă, fireşte) cele două religii surori şi-au demarcat „teritoriile” şi al nivel biblistic. Începând cu secolul al II-lea d.H., creştinismul a preluat versiunea Septuagintei (realizată de cărturari evrei între sec. III î.H. şi sec. II d.H.).
Această versiune (Vechiul Testament în greacă) a fost citită, comentată şi transmisă de Părinţii Bisericii ca fiind „versiunea normativă şi oficială”. Chiar dacă unii Părinţi au folosit şi textul erbaic (Text masoretic), reperul lor canonic a rămas tot timpul Septuaginta.
3. Între Septuaginta şi Textul masoretic există numeroase diferenţe, asupra cărora nu este cazul să mai insist (a se vedea grupajul citat mai sus). Aceste diferenţe nu anulează rădăcina comună a celor două tradiţii, dar justifică evoluţia lor istorică în direcţii diferite. Ele privesc nu doar ordinea cărţilor în canonul scripturistic, ci şi conţinutul propriu-zis. Există cărţi întregi proprii Septuagintei, aşa cum există multe pasaje, din canonul comun, specifice doar Textului masoretic.
4. Versiunile româneşti (mă refer în primul rând la cele ortodoxe, dar situaţia nu e mai strălucită nici în cadrul celorlalte culte) au amestecat cele două tradiţii, Septuaginta şi Textul masoretic, producând traduceri bizare, de nefolosit decât parţial, care, fapt extrem de grav, contrazic adesea tradiţia patristică.
Aşa cum am văzut, Părinţii citează şi comentează cu fidelitate versiunea Septuagintei. Aceasta era situaţia reală, confirmată şi de nebuloasa „diortosire” oferită, în anul 2000, de Î.P.S. Bartolomeu Anania. Or o asemenea situaţie nu putea continua. Read more on this post ….
Informație preluată prin intermediul site-ului Suceava Evanghelică
Partajează asta:
Analele Universităţii din Craiova. Seria Comunicare. Media (AUCCOM) – apel la contribuţii
Colectivul de Comunicare al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova lansează un apel la contribuţii pentru publicarea primului număr alAnalele Universităţii din Craiova. Seria Comunicare. Media (AUCCOM), care va apărea în luna noiembrie 2011.
Revista Analele Universităţii din Craiova. Seria Comunicare. Media (AUCCOM) este considerată de iniţiatorii săi o prezenţă necesară în peisajul publicaţiilor de specialitate, dorindu-se a fi un spaţiu de dezbatere academică, la care să participe specialişti din domeniile comunicare socială, jurnalism, relaţii publice.
Revista publică studii şi articole, studii de caz, recenzii, traduceri, interviuri din următoarele specializări: comunicare mediatică, antropologie culturală, jurnalism, comunicare publicitară, comunicare politică, istoria presei, comunicare organizaţională.
Colegiul de redacţie este alcătuit cadre didactice de la universităţi din România, Bulgaria, Franţa, Israel, Spania, SUA, membri ai Academiei Române şi ai Academiei Republicii Moldova:
Acad. Răzvan TEODORESCU, Universitatea din Bucureşti, România
Acad. Mihai CIMPOI, Academia Republicii Moldova, Academia Română
Jean-Jacques Boutaud, Université de Bourgogne, Dijon, Franţa
Prof. univ. dr. Vasile MACOVICIUC, Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti
Ph.D. Noemi MARIN, Florida Atlantic University, SUA
Ph.D. Ruth OREN, Universitatea din Haifa, Israel
Prof. univ. dr. Nicolae PANEA, Universitatea din Craiova, România
Conf. univ. dr. Marian PETCU, Universitatea din Bucureşti, România
Dobrinka PIECHEVA , Universitatea din Sofia, Bulgaria
Prof. univ. dr. Ilie RAD, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj – Napoca, România
Ph.D.Daniel REICHVARG, Université de Bourgogne, Dijon, Franţa
Ph.D. Henry STECK, Department of Political Science, SUNY Cortland , SUA
Prof. univ. dr. Laurenţiu ŞOITU, Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, România
Prof. univ. dr. Cristiana TEODORESCU, Universitatea din Craiova, România
Prof. Dr. Luis VERES, Universidad de Valencia Facultad de Filología,Traducción y Comunicación Departamento de Teoría de los Lenguajes, Spania.
Propunerile de articole pot fi trimise până la data de 1 septembrie 2011. La adresa auccom2011@yahoo.com. Mai multe detalii despre trimiterea propunerilor pot fi accesate aici.
Partajează asta:
Cum va arăta Muzeul Comunismului din România
Acum o săptămână, PDL a anunţat că se va înfiinţa Muzeul Comunismului lângă Parcul Carol, în Hala Filaret.
Pentru asta vor intra în reorganizare administrativă Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), condus de Vladimir Tismăneanu, şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), înfiinţat de Ion Iliescu.
Astfel va apărea o singură instituţie de cercetare, ataşată muzeului. Ion Iliescu a reacţionat la această iniţiativă acuzândcă este vorba despre o „ticăloşie ordinară”, care nu urmăreşte altceva decât să desfiinţeze Institutul Revoluţiei Române. Într-un interviu RL, Vladimir Tismăneanu a explicat cum o să arate Muzeul Comunismului şi cum se va înţelege cu viitorii lui colegi, pe care îi numeşte „comunişti luminaţi”.
De ce se înfiinţează abia acum?
V.T.: Muzeul este prioritate. Este incredibil că au trecut 22 de ani fără un astfel de muzeu. În decembrie 2006, una dintre propunerile Comisiei Prezidenţiale era înfiinţarea unui muzeu naţional al comunismului. Această propunere a fost asumată de preşedinte.
Nu credeam atunci că va fi atât de dificilă crearea acestuia, întâmpinarea atâtor piedici: birocraţie şi absenţa iniţiativei politice. Peste 50% din români sunt în favoarea acestui muzeu, conform sondajelor de la finele anului 2010. Există şi sprijin exterior, de la Bruxelles la Washington.
De ce este nevoie de acest muzeu?
V.T.: Memoria este un organism viu şi are nevoie de hrană – altfel se atrofiază. Un muzeu de acest gen nu trebuie să fie doar o colecţie de exponate împietrite, ci o experienţă vie care să meargă mână în mână cu investigarea crimelor comunismului.
Sunt muzee în toate ţările ex-comuniste. Care va fi abordarea celui românesc?
V.T.: Noi vrem să demonstrăm că a fost o dictatură globală. Tânărul care va vizita muzeul trebuie să înţeleagă de ce-ul acestei dictaturi – nu era o dictatură ca oricare alta, ci una care dorea să creeze Omul Nou, să schimbe sistemul de gândire umană.
Balticii au muzeele experienţei totalitare.
La Budaesta e Casa Terorii, centrată pe teoare şi represiune. Fără să diminuăm dimensiunea de represiune, vrem să arătăm ce era Partidul.
În Polonia nu există încă un muzeu naţional, ei au mai multe muzee locale. Nu mi se pare o idee rea nici aceasta.
Ce expoziţii vor fi?
V.T.: Anual se vor face expoziţii, timp de 5 ani, după care se va stabili o colecţie permanentă.
Prima expoziţie va avea tematica „Omul Nou – construct al socialismului”. Vor urma: colectivizarea, geografia represiunii şi organizaţiile de masă (precum UTC). Ideea e să fie un muzeu dinamic, apropiat de modelul Tate din Marea Britanie: o hală artistică.
Se cunosc deja exponatele?
V.T.: Da, însăşi arhitectura muzeului a fost realizată pornind de la obiectele care vor fi expuse. Există un catalog întreg cu exponate pentru prima colecţie, alcătuit de curatori care, din 2009, au cercetat muzeele din Bucureşti, Iaşi, Cluj – au făcut fotografii obiectelor din depozite şi arhive. La intrare s-ar putea să apară o murală cu Lenin care întâmpina Armata Roşie la intrarea în Bucureşti. Vor fi şi videoproiecţii, ale unor artişti contemporani români.
De ce Hala Filaret?
V.T.: Bucureştiul, în pofida aparenţelor, nu are multe spaţii potrivite pentru un astfel de muzeu. Hala Filaret întruneşte numeroasele condiţii necesare: localizare, temperatură, spaţiu şi alte detalii. Problemele vor fi cauzate de faptul că este unul dintre terenurile cele mai dorite din Bucureşti, aflat în prezent în proprietatea Ministerului Economiei.
De ce nu Palatul Parlamentului?
V.T.: S-a discutat şi această versiune, dar sălile care ne-au fost puse la dispoziţie nu puteau acomoda tipul de muzeu pe care îl dorim. Erau fie probleme de spaţiu, fie de umiditate sau temperatură. Plus că Palatul Parlamentului este el însuşi un exponat, iar exponatul şi muzeul nu pot fi unul şi acelaşi.
Se poate face muzeul în plină criză economică?
V.T.: Criza s-a atenuat, iar costurile muzeului nu mi se par mari, mai ales dacă se va recurge la strângere de fonduri. Există totodată fonduri europene care pot fi folosite în această direcţie.
A existat la un moment dat iniţiativa unui regretat om de ştiinţă, Claudiu Matasa, fost deţinut politic, consul onorific al României în Florida. El a dorit să doneze 100.000 dolari pentru înfiinţarea unui muzeu, în jurul anului 2005, dar nu a avut cui.
Cum aşa?
V.T.: Suma a fost oferită Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea la acel moment. Fiindcă nu exista o structură instituţională potrivită, Institutul nu putea primi banii. Astfel, Claudiu Matasa a plecat pe lumea cealaltă mâhnit că a oferit o sumă şi nu a avut cine să o primească.
Continuarea aici
Partajează asta:
Baptistii – O identitate in devenire
Volumul de fata, al Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu, Președintele Cultului Creștin Baptist din România și Decanul Facultății de Teologie Baptistă din București, Universitatea din București, reprezinta o colectie de mai multe lucrări prezentate cu diferite ocazii in Romania si in strainatate. Identitatea baptistilor nu este usor de definit deoarece exista o diversitate care rezulta din convingerile teologice ale baptistilor. Desi exista puncte comune, contextul local ofera atat o nuanta specifica, dar si o evoluție aparte de-a lungul timpului.
Pentru baptisti problema identitatii intr-o lume moderna ramane o preocupare permanenta. Asa cum afirma reformatorul Calvin, Biserica este reformata si in continua nevoie de reforma.
http://www.editurauniversitara.ro/carte/baptistii–o-identitate-in-devenire–i1000
Cartea prezintă, pe parcursul celor 14 capitole elemente specifice ale identității baptiste din România. De exemplu, autorul pledează pentru afirmarea principiilor și a identității baptiste într-un mod lipsit de echivoc și ambiguitate.
Consider că trebuie şi se pot face paşi înainte spre îmbunătăţirea relaţiilor interconfesionale, dar nu prin renunţarea la identitate, ci prin afirmarea acelor aspecte care creează sentimentul de comfort şi continuitate în care putem să acceptăm persoana care se închină aceluiaşi Dumnezeu, dar într-un mod specific confesiunii sale. Neafirmarea propriilor convingeri, atitudine atât de la modă astăzi, nu poate să ducă decât la o necunoaştere a propriilor rădăcini şi implicit la o criză de identitate. Folosirea ambiguităţii în exprimare cu scopul de a împăca toate părţile nu este nici ea satisfăcătoare deoarece ridică o seamă de întrebări cu privire la propria identitate pe care le lasă în final neadresate.
http://teologeanu.wordpress.com/2011/07/15/baptistii-o-identitate-in-devenire/
Partajează asta:
Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Oradea, pozitia 13 in Top 100 licee la BAC 2011
Diana Coman a realizat un top al „liceelor la Bacalaureat 2011, pe baza ratei de promovare și a
notei medii* obținute de elevii fiecărui liceu. Topul este ordonat descrescător după următoarele caracteristici (considerate în ordinea asta): rata de promovare, nota medie, numărul de elevi înscriși la examenul de Bacalaureat 2011, județul, numele liceului.”
În cadrul acestui clasament, Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Oradea ocupă un onorabil loc 13.
13. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST “EMANUEL” ORADEA BH rata de promovare 100%, nota medie 8.52, 57 elevi înscriși la examen.
–––––––––
* Nota medie pentru fiecare liceu a fost calculată drept medie aritmetică a tuturor notelor obținute de elevii respectivului liceu.
Pentru a vedea clasamentul complet accesați http://www.dianacoman.com/blog/2011/07/10/topul-liceelor-la-bacalaureat-2011/
Partajează asta:
HARTA BAC 2011
Alba: Promovabilitatea a crescut cu 1,33 puncte procentuale
In urma rezolvarii contestațiilor la examenul de Bacalaureat in judetul Alba, promovabilitatea a crescut de la 38,45% la 39,78%. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Scolar al Judetului Alba, aproape 60 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat dupa solutionarea contestatiilor, informeaza Agerpres.
Arges: Promovabilitatea a crescut cu mai putin de un procent dupa verificarea contestatiilor
Promovabilitatea a crescut de la 36,41 la 37,14%, potrivit inspectorului scolar general al ISJ Arges, profesor Gabriel Bratu, citat de Mediafax.
„In 103 cazuri notele au crescut de la mai putin de 5 la peste 5, in 25 de cazuri notele au scazut sub 5, iar dintre cei aproape 300 de elevi de la unitatile scolare din Stefanesti, Stalpeni, Costesti si Pitesti, cu promovabilitate zero o parte au facut contestatii, cei cu medii mai apropiate de cea de trecere, dar niciunul nu a fost declarat promovat dupa contestatii. Pe judet, promovabilitatea la bacalaureat a crescut cu 0,73 la suta dupa verificarea lucrarilor contestate, care s-a realizat intr-un centru de evaluare din Valcea”, a declarat seful ISJ Arges.
Bihor: Promovabilitatea a crescut cu 1,7 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au condus la majorarea promovabilitatii in judetul Bihor cu 1,7 puncte procentuale. Dupa solutionarea contestatiilor, rata de promovabilitate in Bihor a crescut la 52,08%, de la 50,38, potrivit Mediafax.
Solutionarea contestatiilor la Bacalaureat 2011, in sesiunea iunie-iulie, a dus la majorarea procentului de promovabilitate cu 2,44 puncte procentuale, in Bistrita-Nasaud. Rezultatele examenelor de BAC aratau o promovabilitate de 41,92%, inainte de depunerea contestatiilor. Dupa rezolvarea acestora, rezultatele finale arata o promovabilitate de 44,36%, potrivit Mediafax.
Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bistrita-Nasaud, Anamaria Leuca, a anuntat ca au fost depuse in total 1.553 de contestatii. Din acestea, in cazul a 197 de lucrari au fost modificate notele acordate initial de comisiile de examinare.
Braila: Promovabilitatea a crescut cu mai putin de jumatate de procent ajungand la 56,34%
Promovabilitatea la examenul de bacalaureat a crescut, in judetul Braila, cu mai putin de jumatate de procent, dupa rezolvarea contestatiilor, ajungand la 56,34 la suta.
Potrivit inspectorului scolar general adjunct al Insectoratului Scolar Judetean (ISJ) Braila, Romeo Mocanu, in judet s-au afisat rezultatele contestatiilor, diferenta dintre procentul de promovabilitate initial si cel final, fiind foarte mica, de doar 0,33 la suta, informeaza Mediafax.
Buzau: Promovabilitate mai mare cu 1,08 puncte procentuale, dupa rezolvarea contestatiilor
Procentul de promovabilitate a crescut in judetul Buzau cu 1,08, dupa rezolvarea contestatiilor. Inspectorul general adjunct al Inspectoratului Scolar Judetean Buzau, Mariana Davidescu, a declarat pentru Agerpres ca „procentul de promovabilitate a crescut de la 53,20%, la 54,28%”, dupa rezolvarea contestatiilor.
Este „un procent multumitor, avand in vedere exigentele examenelor din acest an”, a precizat Mariana Davidescu. Potrivit acesteia, peste 40 de absolventi au primit note de promovare dupa rezolvarea contestatiilor, dar peste 1.700 de elevi urmeaza sa se prezinte la examenele din luna august.
Caras-Severin: Promovabilitatea a crescut cu 1,38 puncte procentuale dupa contestatii
Promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a crescut in judetul Caras-Severin cu 1,38 puncte procentuale, in urma solutionarii celor peste 900 de contestatii. Dupa recorectarea lucrarilor, procentul celor care au fost declarati admisi a crescut la 26,2%, de la 24,82%, potrivit Agerpres.
Cluj: Promovabilitatea a crescut cu 0,84 puncte procentuale, dupa contestatii
Un numar de 773 de contestatii au fost solutionate prin majorarea notei la Bacalaureat, din totalul celor 2.354 depuse in judetul Cluj. In urma analizarii contestatiilor, promovabilitatea din judet a crescut cu 0,84 puncte procentuale, de la 54,07% la 54,91%, potrivit Agerpres.
Constanta: Promovabilitatea la Bacalaureat a crescut cu 0,4 puncte procentuale
Gradul de promovare la examenul de Bacalaureat a crescut, in judetul Constanta, de la 57,6% la 58% dupa solutionarea contestatiilor. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean, Gabriela Costea, a declarat pentru Agerpres ca rezultatele vor fi afisate la centrele de examinare in aceasta dupa-amiaza.
Aproape 3.000 de contestatii au fost depuse dupa rezultatele obtinute la Bacalaureat, in judetul Constanta, iar cei mai multi dintre elevi au fost nemultumiti de notele obtinute la limba si literatura romana si la matematica.
Covasna: Promovabilitatea a crescut cu 1,63 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata dupa solutionarea contestatiilor ca procentul de promovabilitate a crescut in judetul Covasna cu 1,63 puncte procentuale, de la 44,29% la 45,92%. Doar 32 din cele 866 de contestatii depuse de elevii covasneni care au picat Bacalaureatul au fost admise de comisia de reexaminare, transmite Agerpres.
Examenul de bacalaureat a fost sustinut de 1.977 de elevi, dintre care au fost declarati admisi 908. Dupa rezolvarea contestatiilor, alti 32 de elevi au fost declarati admisi. Elevii de la liceele cu predare in limba maghiara au obtinut note mai bune decat cei de la liceele cu predare in romana, potrivit Agerpres.
In ansamblu, promovabilitatea la liceele teoretice a fost de aproape 80%, in timp ce la grupurile scolare a fost de circa 17%, fiind scoli la care au trecut examenele de bac doar unul sau doi candidati.
In judetul Dambovita 28 de elevi au promovat Bacalaureatul in urma rezolvarii celor peste 1.250 de contestatii depuse, iar rata de promovare in judet a crescut cu doar 0,5%, de la 35% la 35,5%. In urma contestatiilor, la nivelul judetului Dambovita, 731 de elevi au obtinut note mai mici, in timp ce 733 s-au ales cu nota marita. Dintre acestia insa doar 28 au reusit sa atinga pragul de promovare, informeaza Agerpres.
In urma procesului de recorectare, situatia de la Liceul Auto din Targoviste, acolo niciun candidat nu a reusit initial sa promoveze, a ramas neschimbata.
Dolj: Promovabilitatea a ajuns la 40,84%
Un numar de 75 de elevi din judetul Dolj, care au contestat notele pe care le-au obtinut la probele scrise ale bacalaureatului, au reusi sa promoveze examenul dupa recorectarea lucrarilor, in timp ce 71 de absolventi au primit note mai mici. Procentul promovabilitatii in judetul Dolj a crescut de la 39,74 la 40,84 la suta, informeaza Mediafax.
Din cele 444 de note modificate, 71 au fost in minus, iar 373 au fost pe plus. Dintre cele 373 pe plus numai 75 de elevi au reusit sa promoveze Bac-ul dupa recorectare”, a declarat Cerasela Cremene.
Gorj: Promovabilitatea a crescut cu 0,86 puncte procentuale
Rezolvarea contestatiilor la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2011 a adus 47 de medii de trecere, in Gorj. Procentul de promovabilitate la nivelul judetului Gorj a crescut cu 0,86 puncte procentuale, de la 34,95% inainte de rezolvarea contestațiilor, la 35,81% – rezultat final al examenelor de Bacalaureat 2011 in acest judet, transmite Gorj Exclusiv.
Solutionarea contestatiilor a lasat neschimbata situatia la Grupul Scolar din comuna Bustuchin, unde in continuare niciun elev nu a promovat examenele de Bacalaureat 2011 in sesiunea iunie-iulie.
Harghita: Procentul de promovabilitate a crescut cu peste 3% pana la 67,41%
Dupa rezolvarea contestatiilor examenului de Bacalaureat, procentul de promovabilitate a crescut, in judetul Harghita, de la 64,03% la 67,41%. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului Scolar Judetean Harghita, au fost contestate 1.295 de lucrari si in urma recorectarii nota a ramas neschimbata la 852 dintre ele si s-a modificat la 443 de lucrari.
Totodata, in cazul a 73 de lucrari notele au scazut, iar la 370 au crescut. Au fost elevi care, initial, nu au promovat Bacalaureatul, dar care au obtinut note de trecere, dupa recorectare, insa reprezentantii Inspectoratului Scolar nu au putut preciza numarul acestora, informeaza Agerpres.
Hunedoara: Promovabilitatea a crescut cu 0,22 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca 810 note au fost modificate in urma solutionarii contestatiilor, in Hunedoara. Dintre acestea, 265 de note au crescut, potrivit Mediafax. Inspectoratul scolar general din judetul Hunedoara, Alexandru Lautaru, a declarat ca in judet s-au inregistrat 2.010 contestatii la examenul de bacalaureat, iar in urma solutionarii acestora un numar de 1.200 de note au ramas nemodificate. Procentul de promovabilitate la Bacalaureat a crescut in Hunedoara cu 0,22 puncte procentuale, de la 38,5% la 38,72%.
Ialomita: Promovabilitatea la examen a crescut cu aproape un procent la 41,09%
Promovabilitatea la Bacalaureat in judetul Ialomita, dupa rezolvarea contestatiilor, a crescut cu 0,91%, de la 40,18% la 41,09%. Desi aproape o mie de elevi au contestat rezultatul obtinut la examen, in urma reevaluarii lucrarilor au fost admisi doar 22 de candidati, noteaza Agerpres.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean Ialomita, la sesiunea din aceasta vara s-au inscris 2.673 de elevi, prezentandu-se la examen 2.429, noua dintre ei fiind eliminati. Dintre cei 2.420 de elevi ramasi in examen, doar 976 au fost admisi in prima sesiune a Bacalaureatului.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, dupa solutionarea contestatiilor, arata ca promovabilitatea a crescut cu 1,18 puncte procentuale, de la 41,9% la 43,08%. Totodata, recorectarea lucrarilor a mai adus o medie de 10 la Bacalaureat. Astfel, numarul elevilor din judet care au terminat BAC-ul cu 10 este de 13, potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Iasi, citat de Agerpres.
Cea de a 13-a nota de 10 situeaza Colegiul ”Costache Negruzzi” din Iasi in fruntea clasamentului liceelor din judet. Camelia Gavrila, directorul Colegiului ‘Costache Negruzzi’, a declarat pentru Agerpres ca eleva a contestat nota obtinuta la proba de Matematica, la care a obtinut initial 9,60.
In judetul Iasi au fost prezenti in examenul de Bacalaureat 6.326 de candidati, dintre care 2.652 au fost declarati admisi inainte de contestatii.
Mures: Promovabilitatea a crescut cu 0,75 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca promovabilitatea a crescut in Mures cu 0,75 puncte procentuale, de la 45,56% la 46,31%. In aceste conditii, 40 de elevi din judetul Mures au reusit sa promoveze examenul urma solutionarii contestatiilor. La Grupul Scolar din Band promovabilitatea a ramas zero, potrivit Mediafax.
Inspectorul scolar general al judetului Mures, Dumitru Matei, a declarat pentru Mediafax ca a discutat cu o parte dintre directorii celor noua scoli unde s-a inregistrat o rata de promovabilitate scazuta, sub zece la suta, inclusiv cu cel de la Grupul Scolar din Band, unde niciun elev nu a promovat examenul, nici macar dupa contestatii, si ca nu crede ca se impun masuri de genul demiterii acestora.
Olt: Promovabilitate mai mare cu aproape un punct procentual
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au adus o promovabilitate mai amre cu un procent in judetul Olt. Inspectorul scolar general din judetul Olt, Mariana Gheorghe, a declarat pentru Agerpres ca promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a crescut de la 54,26% la peste 55%.
Prahova: Promovabilitatea a crescut cu 0,35 puncte procentuale dupa contestatii
Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2011, sesiunea iunie-iulie, arata ca procentul de promovabilitate a crescut cu 0,35 puncte procentuale, in judetul Prahova. In cadrul solutionarii contestatiilor, 354 de lucrari dintre cele 3.449 de teze supuse procesului de reverificare au fost admise, a declarat inspectorul scolar general Gheorghe Borovina, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, promovabilitatea din judetul Prahova a ajuns astfel la 45%, de la 44,65% cat era inainte de recorectarea lucrarilor. Dintre cele peste 3.000 de lucrari care au fost recorectate de comisii din Bucuresti, 1.126 au fost la Limba romana, 1.263 la Matematica, 493 la Biologie, 120 la Fizica, 164 la Geografie, 107 la Chimie si 91 la Istorie.
Salaj: Promovabilitate majorata cu 0,36 puncte procentuale
Noua elevi care nu obtinusera initial medie de trecere la Bacalaureat 2011, in sesiunea iunie-iulie, au promovat examenul dupa solutionarea contestatiilor. Inspectorul general scolar din Salaj, Ioan Abrudan, a declarat ca promovabilitatea a crescut de la 58,66% la 59,02%, transmite Agerpres.
Potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Salaj, „au fost admise 192 de contestatii dintr-un total de 659. Ca urmare a solutionarii contestatiilor, noua elevi au promovat examenul, iar restul au obtinut note mai mari sau mai mici decat cele initiale”.
Sibiu: Promovabilitate mai mare cu 0,22 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au adus dupa solutionarea contestatiilor o majorare a promovabilitatii in judetul Sibiu de 0,22 puncte procentuale. 19 elevi au reusit sa promoveze examenul, dupa contestatii, procentul de promovabilitate crescand de la 53,1 la 53,32, potrivit inspectorului scolar general al judetului Sibiu, Constantin Gorun, citat de Mediafax.
Tulcea: Rata de promovabilitate a examenului a crescut de la 37,18% la 38%
Doar 16 absolventi de clasa a XII-a din judetul Tulcea au promovat Bacalaureatul dupa ce au contestat notele obtinute in urma examenului. Inspectorul general scolar Doru Caprita a declarat vineri pentru Agerpres ca in aceste conditii rata de promovabilitate a examenului a crescut de la 37,18% la 38%.
Valcea: Promovabilitatea a crescut cu 3,33 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au dus la majorarea promovabilitatii in judetul Valcea cu 3,33 de puncte procentuale. Dupa solutionarea contestatiilor, promovabilitatea a crescut de la 55,88 la 59,21%, potrivit Mediafax.
Vaslui: Promovabilitatea a crescut cu 1,02 puncte procentuale, dupa contestatii
Procentul de promovare la examenul de Bacalaureat in urma rezolvarii contestatiilor a crescut la nivelul judetului Vaslui cu 1,02 puncte procentuale, de la 43,27% la 44,29%. Din primele date ale Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui, cele mai multe cresteri de nota s-au inregistrat la limba romana, iar cele mai multe scaderi, la matematica si biologie, transmite Agerpres.
Din cele peste 1.300 de contestatii depuse, in urma recorectarii, care s-a efectuat la Cluj, au fost inregistrate modificari ale notelor, atat in plus, cat si in minus, la un numar total de 432 de lucrari. Astfel, 300 de note au crescut, iar pentru 132 de contestatii au fost date note mai mici decat cele acordate initial.
Vrancea: Promovabilitatea a crescut cu 1,17 puncte procentuale
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2011, sesiunea iunie-iulie, au dus la o majorare a promovabilitatii in judetul Vrancea cu 1,17 puncte procentuale. Astfel, dupa rezolvarea contestatiilor, promovabilitatea la BAC a crescut de la 38,73% la 39.9%, potrivit Mediafax.
Citește și
Liceele teologice protestante – printre cele mai bune la examenul de bacalaureat
Partajează asta:
Rugaciune – Corul Liceului Teologic Adventist
Istorie Evanghelica 