Richard Wurmbrand – Cu Dumnezeu în subterană (Cartea Audio – episoadele 1-2)
*
Partajează asta:
Pastorul Ioachim Țunea și-a sfârșit alergarea pe acest pământ (1929-2014)
În partea a doua a zilei de 17 iulie 2014, pastorul baptist Ioachim Țunea a trecut la cele veșnice la vârsta de 85 de ani.
Cu acest prilej prezint mai jos un fragment din biografia acestuia preluat din cartea Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 317.
Ioachim Țunea s-a născut la 10.05.1929 în comuna Bozovici, județul Caraș-Severin. A absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1953. După absolvirea Seminarului, în anul 1954 a fost ordinat ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București unde a rămas până în anul 1994 când s-a pensionat.
Ioachim Țunea, a fost secretar general al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din RPR/RSR (1961-1977), secretar cu relațiile externe cu atribuții de protocol (1984-1988), redactor-șef al Revistei Îndrumătorul Creștin Baptist între anii 1977-1991, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, membru în comitetul de conducere al Comunității Bisericești Baptiste București. De asemenea, acesta a fost și Director al Casei de Pensii a Cultului Creștin Baptist.
Conform informațiilor de pe site-ul Revistei Creștinul Azi, Ioachim Țunea a fost căsătorit cu Sofica (decedată în 1989) și a avut doi copii: Ionel (decedat în 2003) și Florin. Începând din anul 1994, odată cu retragerea din slujire, Ioachim Țunea a locuit alături de cei doi copii ai săi în Canada.
Serviciul funerar va avea loc pe 21 iulie la Windsor Memorial Gardens, Canada, țară în care a locuit în ultima parte a vieții.
Partajează asta:
Memorialul Durerii – Constantin Caraman
Partajează asta:
Stephen Etches, Istoria Bisericii – p. 1 (free download)
Pe site-ul http://bisericaadonai.ro/ este publicat următorul anunț:
Ne bucurăm să vă aducem la cunoştinţă ca puteţi descărca, gratis, o nouă carte despre istoria bisericii scrisă de dr. Stephen Etches.
Puteţi vizualiza şi descărca cartea AICI
.
Partajează asta:
George Slev – primul intelectual român care a trecut la confesiunea baptistă
Despre George Slev, profesorul și pastorul Ioan Bunaciu scrie într-una din cărțile sale că acesta era un dascăl român, din Aciuța, județul Arad, care a îmbrățișat credința baptistă în anul 1900.
Pe tabloul lui Gheorghe Slev se menționează că este un învățător convertit fiind primul scriitor baptist român, dar și un devotat misionar.
În scurtul portret biografic al dascălului George Slev, profesorul Ioan Bunaciu menționează următoarele:
„E primul intelectual român care a trecut la religia baptistă. (s.n.) A predicat Evanghelia pe Valea Crișului Alb, a tipărit cărți cu caracter religios dintre care cea mai importantă este Evanghelia și Focul.
Evanghelia și Focul a fost redactată la Aciuța în 1906 și apoi tipărită la Detroit. Cartea cuprinde explicarea unor doctrine biblice ca: Biserica Domnului, Botezul Domnului, Crucea Domnului, Despre jertfă, despre post, Despre sărbători etc.
<În 1903 a redactat și a editat cartea de cântări comune cuprinzând 343 cântări (Alexa Popovici, Curs de istoria baptiștilor din țara noastră, p. 78 Curs în manuscris)>”
Sursa: Prof. Dr. Ioan Bunaciu, Propovăduirea în Bisericile Creștine Baptiste, Editura Comunităților Creștine Baptiste din Republica Socialistă România, București, 1976, p. 228.
Fiindcă numele de Slev îmi era cunoscut am găsit că între anii 1924-1925 directorul Seminarului Teologic Baptist din București a fost Prof. Toma Slev, care cred că făcea parte din aceeaşi familie cu George Slev.
Partajează asta:
Jurnal teologic – Vol. 13, Nr. 1 / 2014
Vezi aici
COLDA, Teodor-Ioan. ‘Utopia libertății religioase în România postbelică. Baptiștii din România în perioada de tranziție de la Monarhie la Republică (1945-1953) II / The Utopia of Religious Freedom in Postbelic Romania. Romanian Baptists in transition from Monarchy to Republic (1945-1953) II.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 157-189.
Baptist Theological Institute of Bucharest; Academic Visitor Attached to Ballioll College, University of Oxford
Abstract
In this paper the author tries to give a fair description and interpretation of the life of Baptist Churches in the period of transition from Monarchy to Republic in postbellic Romania, based on many unprecedented archive documents. The main focus of the paper is the problem of religious freedom in this very shifty period. Because of the persecution endured between the two world wars and during the nationalist and fascist regime of Antonescu, the self proclaimed absolute leader of Romania between 1940 and 1944, the Romanian Baptists tried to cope with the new situation established in their country at the end of the war, which seemed to be far better than before. Religious freedom was granted for all, first by His Royal Majesty King Michael and afterwards by the communists who managed to force the King into exile and transformed Romania into a republic. Though the communists were granting religious freedom through a new constitution they weren’t really committed to the idea of freedom, because of their proletarian revolutionary believes. This reluctance to offer religious freedom was encouraged by historical precedents in which the Orthodox Church managed to drive the state into a sinister partnership of persecuting those who were considered sects, dangerous for an Orthodox nation. In these circumstances, and tired from being persecuted, Baptist leaders and Baptist churches were forced into an unusual relationship with the communists. First it seemed that there couldn’t be any wrong or any danger in having a relationship with the state which is willing to grant religious freedom even for religious minorities. But in an atheistic and communist state religious freedom becomes a utopia.
Keywords: Baptist, Orthodox, Church, State, Persecution, Communism, Second World War
Celelalte articole din jurnal sunt:
SABOU, Sorin. ‘Human Nature and Moral Principles.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 5-16.
BABAN, Octavian. ‘„Cuvântul este aproape de tine“: teologia invocării cerului și mării ca martori ai credinței și ai prezenței divine / The Word is Near You: The Theology of Invoking the Heavens and the Sea as Witness of Faith and Divine Presence.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 17-43.
BARTOȘ, Emil. ‘Note apologetice despre învierea trupească / Apologetical Notes on Bodily Resurrection.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 44-79.
SCHEETZ, Jordan M. ‘Cannonical Approaches, New Trajectories, and the Book of Daniel.’Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 81-110.
SWEIS, Khaldoun. ‘Is a Fetus a Human Person?: Thinking Deeply on a Complex and Politically Charged Question.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 111-127.
RUSU, Timotei. ‘Amenințări laice ale conducerii bisericii / The Secular Threats upon the Church Government.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 129-155.
GHIOANCĂ, Constantin. ‘Predicarea expozitivă și relevanța ei contemporană / Expository Preaching and its Contemporary Relevance.’ Jurnal teologic Vol 13, Nr 1 (2014): 191-205.
FRANDEȘ, Dorin. ‘Sonorul: un aspect marginalizat în lectura și predicarea Bibliei / Sound: a Marginalized Issue in the Reading and Preaching of the Bible.’ Jurnal teologicVol 13, Nr 1 (2014): 207-217.
Partajează asta:
Fotografii cu Sezonovii în „Anuarul Germanilor Dobrogeni” (1973)
„Anuarul Germanilor Dobrogeni” („Jahrbuch Dobrudscha-Deutschen„, ed. Otto Klett) – cap. “Soarta familiei lui Adam Sezonov din Brăila” („Vom Schicksal der Familie Adam Sezonov an Brăila”), de Victoria Sezonov-Zielinski (pp.138-147):
(Pag. 142): Fabrica de ulei a lui Adam Sezonov din Brăila (1923).
(Pag. 143): în mijloc, Lidia Sezonov, cu copii şi oaspeţi, în Brăila (1935)
(Pag.146): Lidia şi Adam Sezonov în Brăila (1945).
Partajează asta:
Marius Silveșan despre cartea „Culorile fericirii”
În acest material video veți regăsi o prezentare succintă a cărții Culorile fericirii scrisă de Cătălin Dupu.
Mai multe informații despre carte găsiți AICI.
Partajează asta:
Constantin Adorian, Mărturisirea credinței și constituirea comunităților baptiste (București 1882)
Prietenul meu Emanuel Răduț mi-a semnalat pe pagina Bibliotecii Centrale Universitare din Iași o mărturisire de credință împreună cu informații despre „constituirea comunităților creștinilor botezați (baptiști)” realizată de Constantin Adorian și apărută la București în anul 1882. Remarc faptul că acest document este redactat în limba română deși din informațiile pe care le am până acum și pe care le-am prezentat în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) rezultă că prima biserică baptistă română în Vechiul Regat s-a constituit abia în anul 1912 (p. 93 din lucrarea citată), existând încă din anul 1856 o biserică germană în București.
Dacă dintre cei care citesc această postare poate ajunge la Biblioteca din Iași să scaneze sau să fotografieze documentul și să mi-l trimită îi sunt recunoscător.
Update 30.12.2014:
Teo Colda mi-a atras atenția asupra următorului lucru:
Adorian nu avea cum să scrie o mărturisire de credință în 1882. Acela este anul nașterii lui. E o confuzie la mijloc.
Istorie Evanghelica 