Teodor Baconschi despre provincialismul temporal

T.S. Eliot descria civilizația ca pe o ieșire din provincialismul spațial și temporal: depășești locușorul tău narcisic de naștere și îmbrățișezi universalul din ambele perspective (istorie și geografie). Noi am recăzut într-un provincialism al timpului, spune Chantal Delsol, și anume cel în care se instalează umanitarismul post-modern occidental, acest urmaș fără transcendență al umanismului creștin.
Noua cruciadă a unui moralism dogmatic, care vrea impunerea virtuții aici și acum, păcătuiește tocmai prin provincialismul său temporal: numai cutuma stabilită în Prezent are valoare etică: trecutul nu mai e decât opusul dispensabil al actualității copleșite de compasiune, în lupta cu Satanul Suferinței. În acest ritm, copiii noștri ne vor acuza de ”crime” care n-au fost încă inventate…
Teodor Baconschi
Maxima zilei – 8 octombrie 2017

Și de s-ar putea ca glasul meu să se audă în întreaga lume, așa cum orice minciună și orice păcat pe care l-am făcut se vor arăta în Ziua Judecății, aș abjura (retracta) înaintea întregii lumi fiecare minciună și greșeală pe care am gândit-o sau am spus-o!
Jan Hus, declarație finală în fața Conciliului de la Konstanz (1 iulie 1415)
Erwin W. Lutzer – Reforma și întoarcerea la Evanghelie, p. 37.
Maxima zilei – 11 septembrie 2017

Tuturor ne place să lecturăm povestiri fascinante despre marii oameni ai lui Dumnezeu, dar la foarte puțini ne-ar plăcea să trăim viața pe care au trăit-o ei.
John H. Cooke, Viața și lucrarea lui Johann Gerhard Oncken, traducere din limba engleză de Florin Mermeze, Editura Făclia, Oradea, 2016, p. 15.
Maxima zilei – 2 septembrie 2017
Nu noi ascultăm mai întâi de poruncile Lui și după aceea El ne iubește; ci El ne iubește și după aceea noi ascultăm de poruncile Lui.
Augustin
Maxima zilei – 21 iunie 2017
Cei care cred că stima de sine este mai importantă decât sfințirea sunt orbi în fața adevărului.
John MacArthur, Adevărul despre domnia lui Cristos, p. 65.
Maxima zilei – 8 mai 2017
Rolul artistului este foarte asemănător cu acela al profetului. Nici acesta nu face teologie, ci dă naștere unor experiențe existențiale, în speranța că acestea îl vor scoate pe privitor din rutina religioasă care îi omoară sufletul. Tocmai de aceea, marii teologi sunt și profeți, adică un fel de artiști ai teologiei.













