Teodor Baconschi despre provincialismul temporal
T.S. Eliot descria civilizația ca pe o ieșire din provincialismul spațial și temporal: depășești locușorul tău narcisic de naștere și îmbrățișezi universalul din ambele perspective (istorie și geografie). Noi am recăzut într-un provincialism al timpului, spune Chantal Delsol, și anume cel în care se instalează umanitarismul post-modern occidental, acest urmaș fără transcendență al umanismului creștin.
Noua cruciadă a unui moralism dogmatic, care vrea impunerea virtuții aici și acum, păcătuiește tocmai prin provincialismul său temporal: numai cutuma stabilită în Prezent are valoare etică: trecutul nu mai e decât opusul dispensabil al actualității copleșite de compasiune, în lupta cu Satanul Suferinței. În acest ritm, copiii noștri ne vor acuza de ”crime” care n-au fost încă inventate…
Teodor Baconschi
Partajează asta:
Conferința Edictum: Hristos și Civilizația Libertății – Teodor Baconschi
Titlu: Hristos și Civilizația Libertății – Drumul de la Constrângere la Conlucrarea cu Dumnezeu
Conferențiar: Teodor Baconschi
Data: 30.03.2016
O prelegere interesantă și captivantă a domnului Teodor Baconschi în care discută despre libertate, despre Hristos și Civilizația libertății.
În cadrul primei părți a prelegerii, Teodor Baconschi face referiri și la conceptul „Imago Dei”, la modul în care chipul, imaginea lui Dumnezeu, este reflectată în om.
Partajează asta:
Teodor Baconschi : Dintr-o explozie de vitalitate, după doliul Postului mare, am transformat Sfintele Paști nu doar într-o chermeză comercială, ci și într-un festival de iepuroi pe steroizi, instalați în geologia de carton a unor ouă de dinozauri
Bizantinii, strănepoții lui Euripide, au jucat o singură piesă de teatru: ”Christos Paschon” (Christus Patiens), care înfățișa în versuri Patimile Domnului. Noi, mai balcanici, deși trăitori într-un imaginar ”Bizanț după Bizanț”, ne-am pierdut simțul dramei cosmice pe care răstignirea, moartea și Învierea lui Iisus Hristos o desfășoară anual, prin memoria liturgică a Bisericii.Dintr-o explozie de vitalitate, după doliul Postului mare, am transformat Sfintele Paști nu doar într-o chermeză comercială, ci și într-un festival de iepuroi pe steroizi, instalați în geologia de carton a unor ouă de dinozauri. Nu ne întrece nimeni în arta de a copia Apusul consumator mai prost chiar decât copiem Orientul pravoslavnic. – Teodor Baconschi
Partajează asta:
Maxima zilei – 18 ianuarie 2017
E limpede: banii nu fac rafinamentul unui parvenit.
Teodor Baconschi
Partajează asta:
Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală
Cristian Pătrăşconiu a realizat un interviu cu Teodor Baconschi despre religie și secularizare în lumea occidentală. Este un interviu interesant în care sunt abordate probleme importante dintr-un unghi interessant. Mai jos am preluat un fragment de pe site-ul LaPunkt.ro unde Baconschi vorbește despre atitudinea elitei politico-birocratice europene față de religie.
Teodor Baconschi – foto LaPunkt.ro
Pare că religia încurcă foarte tare actuala elita politico-birocratică europeană. De ce? Ce e aşa de problematic în această privinţă încît – bunăoară, a propos de rădăcinile civilizaţiei europene, de refuzul lor, cum să zic, constituţional aproape – să fugim aşa de tare de moştenirea creştină?
Nu e o atitudine nouă și nici nu e vorba despre o specialitate a funcționărimii de la Comisia Europeană. În fond, la 1789, în Franța, vechea Europă creștină a suferit o tentativă de asasinat. Napoleon și, ulterior, Congresul de la Viena, au repus lucrurile la locul lor, oferind continentului aproape un secol de pace, până la 1916, când vechii demoni ai raționalismului tehnic și ateismului antropocentricc au răbufnit în Primul Război Mondial. Au urmat cele două totalitarismle, nazist și comunist, de dreapta și de stânga: două mari utopii sângeroase, care nu aveau nimic de-a face cu tradiția creștină și care, de fapt, au căutat să o distrugă: fie prin Supraomul arian, caricatură după Nietzsche, fie sub forma Omului Nou, care domină natura, știința și aruncă religia la coșul de gunoi al obscurantismului. Sigur că, în paralel, civilizația creștină s-a apărat, fie prin papalitate, fie prin revalorizarea romantică a Evului Mediu, prin curentul politic conservator (Joseph de Maistre și compania), fie prin creștin-democrația postbelică, inspiratoare a proiectului unei Uniuni Europene. Însă răul a fost făcut. Secularizarea lumii europene a continuat prin educația din universități, unde filonul anticlerical și raționalist, din secolul XIX, s-a amplificat sub forma unei religii a științei, umanității și progresului social. Astăzi, acest releu desacralizant și deicid e continuat prin dogmatica poliție morală a corectitudinii politice: o școală a anti-memoriei, a culpabilizării trecutului european și a muzeificării creștinismului. La toată această debandadă spirituală au contribuit însă și alți factori, precum consumismul sau laicizarea radicală din comunitățile protestante.
Partajează asta:
Teodor Baconschi „Hristos Cel Inviat este temelia convietuirii armonioase”
Se apropie Sfintele Paști. Suprema taină a creștinismului, ca religie a Învierii. Din prea multe păcate – arătate cu degetul, dar neasumate personal – societatea noastră pare slab pregătită pentru această sărbătoare majoră. Oricât ne-ar otrăvi cotidianul, politica făcută prost, cu spatele la binele comun, ea nu are dreptul să invadeze și acest ultim teritoriu necontaminat. Învierea strălucește dincolo de rivalitățile în care ne complacem și deasupra orizontului dezbinat sub care ne petrecem zilele.
*
Hristos Cel Înviat este temelia conviețuirii armonioase de care ducem lipsă.
Partajează asta:
Teodor Baconschi la Universitatea Emanuel din Oradea
Image via Wikipedia
Joi, 13 ianuarie 2010, începînd cu ora 10.30, domnul ministru Teodor Baconschi va susţine o scurtă conferinţă despre proiectul creştin-democrat în Capela Mare a Universităţii Emanuel din Oradea.
Tema : Creştinism şi democraţie în politica românească
Teodor Baconschi la Universitatea Emanuel din Oradea – Update from Marius Cruceru by Marius David
Partajează asta:
Teodor Baconschi – Creștinism și democrație
Teodor Baconschi, actualul ministru al afacerilor externe și-a lansat recent prin intermediul Fundației Creștin Democrate, cartea Creștinism și democrație. Despre aceasta, autorul spunea că nu reprezintă o producție nouă, ci mai degrabă o selecție de articole publicate în ultimii doi, trei ani. Lucrarea menționată a apărut la Editura Curtea Veche în cadrul colecției Democraţia creştină – serie coordonată de Mihai Neamţu şi Adrian Papahagi.
Teodor Baconschi este diplomat, om politic şi eseist. S-a născut la 14 februarie 1963, la Bucureşti, ca fiu al scriitorului A.E. Baconsky.
A fost ambasador pe lângă Sfântul Scaun (1997-2001), în Portugalia (2002-2005) şi Franţa (2007-2009), precum şi director general (2001-2002) şi secretar de stat (2005-2006) în Ministerul Afacerilor Externe. Între lunile octombrie 2006 şi august 2007, a fost consilier prezidenţial.
Din decembrie 2009, este Ministrul Afacerilor Externe.
În luna iunie 2010, a înfiinţat Fundaţia Creştin-Democrată, al cărei preşedinte-fondator este.
Teodor Baconschi este doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona şi comandor al Legiunii de Onoare (Franţa).
Publicaţii (selectiv): Le Rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque (Desclée de Brouwer, 1996), în traducere română: Râsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană (Anastasia, 1996); Iacob şi îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios (Anastasia, 1996); Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinţei (Anastasia, 1999); Puterea schismei. Un portret al creştinismului european (Anastasia, 2001); împreună cu Horea Bernea: Roma Caput Mundi. Un ghid subiectiv al Cetăţii Eterne (Humanitas, 2001); Insula Cetăţii. Jurnal parizian (Curtea Veche, 2005); Despre necunoscut (Humanitas, 2007); Turn înclinat (Curtea Veche, 2007); Pe ce lume trăim? (Editura Fundaţiei PRO, 2007); 111 incursiuni în Cotidianul românesc (Curtea Veche, 2009).
Informațiile despre autor sunt preluate de pe site-ul Editurii 
Istorie Evanghelica 