Teofil Stanciu: Învățământul românesc n-a fost mai jos de atât
Învățământul românesc n-a fost mai jos de atât, iar dacă nu se întâmplă un miracol prin care inși precum cel ce se dă acum ministru să dispară definitiv din posturi cheie, atunci ceea ce urmează e foarte posibil să distrugă și rămășițele de bun-simț, normalitate, coerență și bune practici din sistem. Iar Laur și Laura ne vor însoți cu spectrul imbecilității lor până la îndobitocirea finală.
Vladimir Tismăneanu : Una dintre cele mai grave consecințe ale comunismului este tocmai această aiuritoare gimnastică a valorilor în care dispar distincțiile dintre onoare și dezonoare
Una dintre cele mai grave consecințe ale comunismului este tocmai această aiuritoare gimnastică a valorilor în care dispar distincțiile dintre onoare și dezonoare. Un univers plumburiu unde totul este o apă și-un pămant, vorba Monicăi Lovinescu, așadar unul în care totul se transformă în noroi…
Ana Blandiana : Cea mai mare victorie a comunismului a fost crearea omului fără memorie
„Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism” – Ana Blandiana
Lucian Boia – Astăzi nu mai e politic corect să definim proiectul european drept „creștin”

E clar că astăzi nu mai e politic corect – și nici măcar sociologic sau cultural corect – să definim proiectul european drept „creștin“; altele sunt trăsăturile sale definitorii. Dar asta nu poate schimba trecutul, sau nu trebuie să-l schimbe. Civilizația Europeană s-a înălțat pe un fundament creștin; și a ocoli acest adevăr, pe diverse motive de oportunitate politică (cum ar fi să nu-i jignim pe „ceilalți“) corespunde pur și simplu unui fals prin omisiune.
Lucian Boia, Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei, Editura Humanitas, București, 2016, p. 23.
Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte
Institutul Teologic Penticostal din București în colaborare cu Editura Ratio et Revelatio a organizat marți, 24 noiembrie 2015 un eveniment științific despre „Reforma protestantă din Transilvania : cauze, evoluție și efecte” Cu acest prilej a fost prezentată și cartea doamne Ana Dumitran, Religie ortodoxă – Religie reformată.
Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte este tema dialogului între istoricul Ana Dumitran și Emanuel Conțac pe marginea cărții Religie Ortodoxă, Religie reformată. Ipostaze ale identității confesionale a românilor din Transilvania în secolele XVI -XVII.
Lucrarea doamnei Dumitran este „un studiu istoric minuțios asupra influenței Reformei protestante asupra românilor ortodocși din Transilvania. Cercetarea urmărește modul în care acțiunile autorităților maghiare au avut drept rezultat revigorarea și transformarea Bisericii Ortodoxe a românilor.”
Cartea, apărută la Editura Ratio et Revelatio, este interesată și bine documentară venind cu informații inedite despre relația dintre ortodoxie și protestantism, despre relația dintre Biserica Ortodoxă și protestantism în Transilvania secolelor XVI – XVII. Totodată, lucrarea este o lectură utilă în acest an 2017 când sărbătorim 500 de ani de Reformă.
PragerU: Why Isn’t Communism as Hated as Nazism?
Today is May Day, also celebrated by many socialists and communists as International Workers Day. Our question is: When people think of humanity’s greatest evils, why is communism rarely mentioned? After all, in terms of duration in time, geographic scope, number of people enslaved and murdered, and lives destroyed, communists have caused more suffering than even the Nazis. As Dennis Prager explains in this week’s new video, communism should be regarded every bit as evil as Nazism.
With today being May Day, it’s important to post the truth on social media about socialism and communism.
https://www.prageru.com/courses/history/why-isnt-communism-hated-nazism
PressOne: MODELE de CURAJ. Greti, îngerul închisorilor comuniste
PressOne prezintă în acest material biografia unei adolescente, Gertrud Bader, care în anul 1958 a comunicat timp de 8 luni cu deținuții de la Gherla și i-a ajutat să-și vadă iubitele. La momentul arestării, Gertrud Bader era o adolescentă care locuia lângă penitenciarul Gherla, iar pentru acțiunea ei avea să fie supranumită îngerul închisorilor comuniste:
La sfârșitul anilor ’50, ea a reușit să schimbe mesaje, timp de mai multe luni, cu câțiva deținuți ce primiseră pedepse grele pentru „uneltire contra orânduirii sociale”.Alfabetul Morse îl mijlocea pe cel al dreptății și al iubirii.Greti nota adresele logodnicelor sau ale soțiilor celor închiși și apoi le trimitea ilustrate cu indicații exacte privind data și ora la care să se prezinte în cimitirul de lângă zidul închisorii.Fiecare femeie trebuia să aibă un buchet imens de flori, albe sau roșii, pentru a fi recunoscută de iubitul său, aflat la una dintre ferestrele pușcăriei.Greti își semna răvașele cu numele abatelui Faria, bătrânul închis de-o veșnicie din Contele de Monte Cristo. Le expedia când de la Dej, când de la Cluj sau de la Bistrița, într-o încercare de pierdere a urmelor.A fost arestată la 8 august 1958. Avea 17 ani și a primit o condamnare de 7 ani de închisoare. A ispășit aproape doi ani, la Cluj, Miercurea Ciuc și, în final, chiar la Gherla, unde, deși grațiată, a stat câteva săptămâni pentru a-și lua ultima porție de umilință.
Procesul a fost dur. La 16 octombrie 1958, Greti a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Judecătorul i-a înăsprit pedeapsa după ce ea l-a invocat pe Dumnezeu.
Greti a avut curajul să spună că, pentru a i se proba vinovăția, la proces fuseseră aduși deținuți falși.
Cel care împărțea legea la Tribunalul Militar Cluj a căutat s-o provoace:
– Să știi că, dacă n-ai fi minoră, aici ți-ar putrezi oasele pentru ceea ce ai făcut. În loc să te alături societății comuniste moderne, te-ai alăturat bandiților și dușmanilor țării.
– În orice caz, m-am alăturat oamenilor care au vrut binele României și nu răul care este astăzi.
Obrăznicia era de neacceptat.
– Da? Nu-ți place?
– Nu-mi place, nu-mi place!
– Da? Atunci aici vei muri.
– Dacă există Dumnezeu, atunci Dumnezeu va decide dacă voi muri aici sau voi fi cândva liberă. Dar eu cred că voi fi liberă.
– Auzi, grefier? Te rog să treci imediat: a doua sentință o primește pentru că este creștină și crede în Dumnezeu. Asta se pedepsește. (subl M.S.)
Prezentarea unor astfel de modele este un lucru necesar pentru cunoașterea istoriei noastre. Astfel de biografii sunt relevante și pentru cei care nu au trăit în sistemul comunist fiindcă oferă asupra acelei lumi o altă imagine, creionează tabloul real și nu unul ideatic.













