Religia este importantă pentru 7 din 10 locuitori ai lumii
Şapte din 10 oameni din lume declară că sunt adepţii unei religii şi mulţi dintre aceştia afirmă că religia joacă un rol major în viaţa lor. Numărul celor ce afirmă importanţa religiei la nivel personal este mai mare în ţările cu populaţie majoritar musulmană decât în cele cu populaţie majoritar creştină.
Organizaţia Ipsos MORI a realizat un sondaj la care au participat 18.473 de persoane adulte din 24 de ţări ale lumii.
Sondajul a arătat că, în ţările cu populaţie majoritar musulmană, 94% dintre cei care sunt adepţi ai unei religii recunosc faptul că aceasta are un loc special în viaţa lor. Procentul este semnificativ mai mic în ţările cu populaţie majoritar creştină: 66%. Musulmanii sunt mult mai înclinaţi să creadă că religia lor este singura cale spre mântuire, eliberare sau Paradis, comparativ cu creştinii.
„Sondajul este un bun memento pentru mulţi vest europeni despre cât de mult contează religia – şi pentru faptul că este o forţă a binelui – în mare parte a lumii”, a declarat Ben Page, şef executiv la Ipsos MORI.
Aproape jumătate (48%) dintre respondenţii din cele 24 de ţări sunt de acord că religia asigură valorile comune şi bazele etice de care au nevoie diversele societăţi ale lumii pentru a se dezvolta în secolul al XXI-lea. Totuşi, procentele diferă în privinţa acestei opinii. Cei mai rezervaţi sunt suedezii, doar 19% dintre aceştia considerând că religia este utilă şi necesară pentru dezvoltarea societăţii. La polul opus se situează locuitorii Arabiei Saudite, 92% dintre respondenţii din această ţară considerând că dezvoltarea lumii depinde de valorile religioase.
Procente de peste 50% în favoarea importanţei religiei pentru înflorirea societăţii umane s-au înregistrat în Mexic (51%), Rusia (59%), Coreea de Sud (62%), SUA (65%), Africa de Sud (67%), Brazilia (67%), India (69%) şi Indonezia (91%).
O treime dintre persoanele care au aderat la o anumită religie sau credinţă spun că religia este factorul care le motivează să facă acte de caritate, oferind timpul sau banii lor pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. În schimb, pentru 52% dintre respondenţi religia nu este neapărat o forţă motivatoare a actelor de caritate.
„Acest sondaj arată cât de mult contează religia şi că nicio analiză a lumii contemporane, politică sau socială, nu este completă fără înţelegerea relaţiei dintre credinţă şi globalizare. (…) Dialogul şi acţiunile interreligioase sunt mai mult decât un subiect interesant, dar minor, periferic, sunt însăşi esenţa, elementul central pentru crearea unei armonii şi coeziuni sociale mai mare”, a declarat fostul premier britanic Tony Blair.
(Foto: worriedlebanese.wordpress.com)
Partajează asta:
În Germania există 30 de biserici de autostradă
Pe drumul spre biserică nu e nicio limită de viteză. Nu e o metaforă, e realitatea pe care o cunosc şoferii germani care participă la slujbele unui lăcaş de cult special: Biserica de pe Autostradă.
Biserica sf Christopher este doar una dintre cele 30 de biserici de autostradă recunoscute oficial pe teritoriul Germaniei. Deşi cele mai multe astfel de biserici sunt protestante sau catolice, ele primesc credincioşi de toate credinţele.
„Avem nevoie de pauză pentru corpurile noastre, de oprire pentru maşinile noastre, dar pentru suflet nu avem nicio odihnă pentru sufletele noastre,” a declarat Guenther Lehner, reprezentant al Bruderhilfe Academy, organizaţia care ajută la coordonarea bisericilor de autostradă din Germania.
Odihna pentru suflet pare să fie elementul cheie care îi atrage pe credincioşi la aceste biserici. O confirmă şi medicul Juerg, un medic oprit în biserică pentru o rugăciune scurtă. El a explicat pentru BBC că „viaţa este prea rapidă,” şi că doreşte „să simtă liniştea din nou”, de aceea se opreşte la biserica de pe autostradă.
Partajează asta:
Creştinismul între martiraj şi vedetism (1)
Creștinismul contemporan este diferit de ceea ce a însemnat creştinismul primar, datorită multor modificări suferite de-a lungul celor aproape două milenii de istorie. Din ce a fost în ceea ce a ajuns nu este greu de realizat.
Creștinismul a apărut iniţial ca o „sectă” în sânul iudaismului. Gamaliel asocia lucrarea apostolilor de vestire a Domnului Isus cu alte tentative de scindare din trecut (Faptele Apostolilor 5:34-39). Apoi s-a dezvoltat şi răspândit ajungând în zilele noastre una din cele mai mari religii ale lumii. Dar în timpul acesta a trecut prin multe persecuţii şi mulţi credincioşi au suferit moarte de martir.
Partajează asta:
Simpozionul Internaţional de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus – „Condamnarea comunismului – între justiție și istorie”
- Colonel (r) Alexandru MAZILU (Fundaţia Culturală „Negru Vodă”, Făgăraş) – Acţiuni militare organizate şi desfăşurate de Securitate pentru Anihilarea rezistenţei armate a grupării „Ogoranu” în Ţara Făgăraşului
- Ioan CIUPEA, Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului) – Elita intelectuală făgărăşană în anii instalării regimului comunist
- Dr. Mariana S. ŢĂRANU (Academia de Transporturi, Informatică şi Telecomunicaţii, Republica Moldova) – Activitatea organizaţiei antisovietice „Maidahonda” din Basarabia (1940-1941)
- Prof. col. Horaţiu MĂNDĂŞESCU (Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti) – Practici de anchetă şi tortură folosite de organele judiciare represive în perioada comunismului
- Cercet. Alina URS (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România) – Rezistenţa din munţi şi agentura informativă (1952-1953)
- Conf. univ. dr. Sorin LAVRIC (Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti) – Partizanii din Bucovina: Vasile Motrescu şi Gavril Vatamaniuc
15.00 – 17.00 Comunicări
- Prof. univ. dr. Ion S. ZAINEA (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Creaţia literară ca formă de rezistenţă. Cazuri semnalate de cenzură (1966-1971)
- Cercet. Dumitru LĂCĂTUŞU (Institutul Român de Istorie Recentă; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) – Generalul Gheorghe Avramescu
Partajează asta:
Calauza ateistului
INDEX 1-20
Călăuza ateistului, Editura Politică, București, 1961, 720 pag. (traducere din limba rusă, Moscova, 1961)
20 februarie 2010
21 februarie 2010
22 februarie 2010
23 februarie 2010
24 februarie 2010
25 februarie 2010
26 februarie 2010
27 februarie 2010
28 februarie 2010
1 martie 2010
2 martie 2010
3 martie 2010
4 martie 2010
5 martie 2010
6 martie 2010
7 martie 2010
8 martie 2010
9 martie 2010
10 martie 2010
11 martie 2010
Partajează asta:
Axiomele credintei baptiste
Credințele distincte ale baptiștilor referitoare la Biblie, educație, relația cu statul ș.a, întemeiate pe Scriptură, au fost stabilite în formă de axiome de doctorul în teologie și președintele Alianței mondiale a Baptiștilor, Dr. E. Y. Mullins din America, așa cum urmează aici:
- Axioma teologică. – Dumnezeu cel sfânt și plin de iubire are dreptul să fie Suveran.
- Axioma religioasă. – Toți oamenii au același drept de a sta în legătură directă cu Dumnezeu.
- Axioma eclesiastică. – Toți credincioșii au dreptul la aceleași privilegii în Biserică.
- Axioma morală. – Ca să fie responsabil, sufletul trebuie să fie liber.
- Axioma religioasă – civică. – O Biserică liberă într-un stat liber.
- Axioma socială. – Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Evident că aceste adevăruri axiomatice ale Scripturilor Noului Testament, care au fost apărate cu tărie și statornicie de către Baptiști, veacuri de-a rândul vor devenii principiile de seamă ale civilizației lumii în viitor.”
Aceste axiome au fost publicate și pe site-ul http://ambasadorul.wordpress.com/, însă, fiindcă le-am regăsit recent în cadrul unui dosar de la CNSAS m-am gândit că ar fi util să le pun și pe istorie evanghelică.
Partajează asta:
Azerbaidjanul detine 10 biserici si sase sinagogi
Conform unui Raport întocmit pentru o conferința internaționala a comisarilor drepturilor omului, privind „drepturile minoritaților etnice și culturale ale migranţilor: aspecte juridice și punere în aplicare, creștinismul a fost una din religiile “de top” în Azerbaidjan: “11 biserici, dintre care 3 ortodoxe şi 1 catolică funcţionează chiar în Baku, una ortodoxă şi alte biserici în Ganja şi Khacmaz”. În plus, raportul mai arata că numărul moscheilor construite după independenţa Azerbaidjanului a ajuns la 595.
„594 de organizații religioase au fost înregistrate de către Comitetul de Stat pentru Lucrul cu Organizaţiile Religioase până în aprilie 2009. Având în vedere amendamentele şi anexele la legislaţia in vigoare, din acelaşi an, înregistrarea organizaţiilor religioase a cunoscut apoi un nou început. Alte 512 comunităţi religioase au fost înregistrate imediat după modificările şi anexele la legislație”.
Potrivit statisticilor oficiale, 96% din populația din Azerbaidjan este musulmană azeră şi 4% creştină, evreiască sau de alte religii.
http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro
Coordonate geografice
Republica Azerbaidjan este un stat situat în Transcaucazia pe malul vestic al Mării Caspice, la limita dintre continentul european şi asiatic. Are o suprafaţă de 86.600 km pătraţi. În sud se învecinează cu Iranul, la vest cu Armenia, în nord – vest cu Georgia, iar la nord cu Republica Daghestan, care face parte din Federaţia Rusă. Capitala Azerbaidjanului este oraşul Baku. Din punct de vedere administrativ, ţara este împărţită în Districtul capitalei, Republica Nahicevan (despărţită de restul ţării printr-o parte a teritoriului Armeniei), Regiunea Nagorno – Karabah (cu o populaţie majoritar armeană) şi 74 de raioane.
Date demografice
Populaţia azeră numără 7.137.000 de locuitori, natalitatea este de 25,6 la mie, iar mortalitatea de 6,2 la mie, principalele oraşe fiind:
• Baku – capitala cu 1.757.000 locuitori,
• Gangea (fost Kirovabad) – 278.000 locuitori,
• Sumgait – 231.000 locuitori.
Populaţia este formată din azeri (83 %), armeni (6 %), ruși (6 %), tătari, ucrainieni, lezghini etc.
Partajează asta:
Persecutiile pun în pericol securitatea globala
Securitatea la nivel global este ameninţată de persecutarea minorităţilor religioase în diverse ţări ale lumii. Statele Unite au slăbit eforturile în favoarea libertăţii religioase la nivel internaţional de dragul protejării securităţii interne, a declarat Thomas Farr, de la International Religious Freedom.
Dezbaterea la care Farr a vorbit despre criza libertăţii religioase la nivel global s-a desfăşurat la Washington, fiind organizată de Federalist Society’s Religious Liberties Practice Group şi de First Freedom Center, notează christianpost.com.
Participanţii la dezbatere, experţi în drepturile omului, au discutat despre concluziile raportului „Minority Religious Communities at Risk”, în special despre faptul că autorităţile politice din ţările în care minorităţile religioase sunt discriminate, persecutate şi supuse unor forme de violenţă eşuează în a-i aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi.
Fost ambasador al SUA, Farr a subliniat că, dacă în timpul administraţiilor anterioare de la Casa Albă, americanii au avut o atitudine şovăielnică în susţinerea drepturilor omului şi a libertăţii de conştiinţă şi religie, în timpul administraţiei Obama lucrurile s-au înrăutăţit. America „a eşuat” în această privinţă, a declarat Farr.
Farr a criticat faptul că administraţia Obama a aşteptat 2 ani, adică jumătate din mandatul actualului preşedinte, pentru a numi un ambasador care să răspundă de problema libertăţii religioase la nivel internaţional. Este vorba despre Suzan Johnson Cook, numită în acest post la începutul lunii iunie.
Pakistanul, India şi Nigeria au fost menţionate în lista ţărilor unde minorităţile religioase sunt persecutate.
(Foto: asianews.it)
Partajează asta:
Germanii din est vor să trăiască fără religie
Germania de Est rămâne, la mai bine de două decenii de la căderea comunismului, o regiune în care predomină ateismul. Oamenii de aici vor să trăiască „fără religie, fără biserică şi fără credinţa în Dumnezeu”, susţine teologul german Wolf Krötke.
Teologul a vorbit despre interesul germanilor pentru religie cu ocazia Convenţiei Bisericilor Protestante din Germania, desfăşurată la Dresda, în estul Germaniei, informează ekklesia.co.uk.
Peste 80% dintre germanii din est făceau parte, după al Doilea Război Mondial, din bisericile protestante. Astăzi, 3 sferturi dintre locuitorii fostei Germanii de Est nu au legături cu religia, susţine Krötke, în opinia căruia aceasta este moştenirea păstrată din perioada celor 4 decenii de comunism.
Krötke l-a citat pe teologul Dietrich Bonhoeffer, executat de germanii nazişti, care scria în 1944: „Ne apropiem de o epocă lipsită în mod complet de religie. Oamenii, aşa cum sunt ei acum, nu mai pot să fie religioşi.” Krötke a notat că dezinteresul pentru religie nu vizează doar creştinismul, ci şi islamul şi alte religii.
Ignoranţa în ce priveşte creştinismul poate să fie însă şi un avantaj, susţine teologul de la Universitatea Humboldt, din Berlin. Acolo unde oamenii nu ştiu prea multe despre religia creştină, bisericile şi creştinii au ocazia să completeze spaţiile goale prin comportamentul şi cuvintele lor. „Lumea lipsită de Dumnezeu ne provoacă să îi invităm pe oameni într-o lume cu Dumnezeu, o lume a reconcilierii şi nu a fanatismului religios”, a declarat Krötke.
(Foto: wolf-kroetke.de)
