Victor Ponta l-a încadrat pe Klaus Iohannis, intenţionat sau din greşeală, în categoria neoprotestanţilor. Ulterior, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană a lămurit apartenenţa religioasă a liderului PNL (AICI). Pomenirea religiei în disputa politică dintre Ponta şi Iohannis a atras numeroase reacţii, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române (AICI).
Pe această temă, am stat de vorbă cu liderii unor culte considerate „neoprotestante”: Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, şi Pavel Riviş-Tipei, preşedintele Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Cele două confesiuni se află pe poziţia 6 (baptiştii), respectiv 4 (penticostalii), într-un top al cultelor din România, după numărul de membri. Cu menţiunea că Biserica Baptistă, cu o istorie de 400 de ani, nu se încadrează la categoria „neo”. Mai jos, interviul cu prof. univ. dr. Otniel Bunaciu. Partea a doua, adică interviul cu preşedintele Cultului Penticostal, va fi publicată ulterior.
Reporter: – Cum vedeţi amestecul religiei în bătălia politică?
Otniel Bunaciu: – Potrivit Constituţiei, România nu este un stat religios. Constituţia menţionează foarte clar că statul este echidistant cu toate bisericile. În acelaşi timp, fiind o organizare seculară, nu văd ce rol are biserica în politică. În acest sens, mă bucur că şi biserica majoritară a dat o declaraţie. Politicienii, în campania electorală, vor folosi orice oportunitate pentru a-şi mări şansele de a fi aleşi. Dar eu cred că nu ar trebui să facă parte din discuţie apartenenţa etnică, apartenenţa religioasă şi alte aspecte de genul acesta, care nu sunt relevante conducerii ţării.
Rep.: – Despre afirmaţia domnului Ponta referitoare la domnul Iohannis ce părere aveţi?
O.B.: – Cred că a fost o remarcă nefericită, dar poate nu a fost intenţionată chiar în sensul acela. Românii, în general, nu sunt foarte motivaţi de religie, deşi naţionalismul şi tradiţia au o anumită influenţă asupra felului în care oamenii reacţionează. Societatea s-a polarizat, dar ar fi trist ca şi religia să contribuie în sensul acesta. Eu cred că toate confesiunile ar trebui să facă un front comun, să spună că nu este o temă peste alegeri. Noi ne rugăm lui Dumnezeu, ca El să scoată oamenii potriviţi, dar nu ne implicăm în forma aceasta. Ţara noastră are nevoie de unitate în momentul acesta. Suntem destul de împărţiţi şi viitorul nostru este dependent de modul în care noi ne putem prezenta. Dacă noi tot ne demonizăm unii pe alţii, şi etnic, şi religios, contribuim la imaginea pe care o avem în străinătate, din păcate.
Rep.: – Va conta în alegeri faptul domnul Iohannis nu este ortodox?
O.B.: – Este greu de spus. Până la urmă, în România, noi avem nişte statistici care sunt foarte interesante. Pe de o parte, dacă te uiţi la apartenenţa religioasă şi la angajamentul creştin, România este una dintre cele mai creştine ţări din Europa. Am văzut nişte statistici, făcute de Fundaţia Soros acum câţiva ani, care dădeau 99% dintre români care se declarau credincioşi. În acelaşi timp, dacă te uiţi pe alte statistici, România e şi cea mai coruptă ţară din Europa. Deci eu nu ştiu forma asta de creştinism de la noi, din România, dacă a ajutat foarte mult în ce priveşte manifestările noastre civile şi sociale. Adesea ne uităm cu un anume aer de superioritate la alte ţări care s-au secularizat, cum ar fi Suedia, sau Norvegia. În acelaşi timp, acolo corupţia este zero şi mulţi dintre cetăţenii noştri încearcă să meargă acolo. Deci eu nu văd legătura asta ca fiind una folositoare pentru noi. Dar mentalul şi psihicul naţional sunt greu de evaluat. Nu sunt eu cel chemat să o facă.
Rep.: – Au existat şi credincioşi baptişti care au candidat la diverse funcţii. S-au bucurat de susţinerea Uniunii Baptiste?
O.B.: – În mod oficial, Uniunea Baptistă nu este implicată în politică şi nu susţine candidaţi. Păstrăm relaţii cordiale cu toate autorităţile, dar în statutul cultului nostru scrie că pastorii nu au voie să se implice în politică. Deci dacă o fac, o fac în nume personal. Normal că mă bucur când un creştin, nu neaparat baptist, este ales, dar cred că principalul criteriu de alegere este competenţa şi ceea ce poate oferi ca persoană. Avantajul unui creştin practicant este că aşteptăm să aibă o moralitate mai bună, să aibă valori. Dar nu acesta este criteriul alegerilor.
Rep.: – Din câte ştiţi dumneavoastră, candidaţii baptişti au avut probleme din cauza faptului că nu aparţineau de biserica majoritară?
O.B.: – Eu, personal, nu am auzit aşa ceva. M-am bucurat, vă spun sincer, că în discursul politic din România, aceste nuanţe au fost în general excluse până acum. Eu am văzut doar o singură remarcă, făcută într-un context de întâlnire, şi sper să fie singulară.
Interviul a fost luat de Florin Pușcaș și publicat pe site-ul http://www.stiripesurse.ro
