Poll: Majority in Britain Still Christian
A new survey of the British public has found that most people, 57 percent, still identify themselves as Christians.
In a poll of more than 2,000 adults, 57 percent of people said they were Christian.
Thirty-five percent of the population said they had no faith, while eight percent said they were of another faith.
Partajează asta:
Petiţie împotriva Proiectului de lege, PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, proiect care vizează restituirea arhivelor confesionale
Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Arhivele Naţionale, precum şi federaţia Arhiviştilor din România, luând notă de avizul favorabil dat, în şedinţa din 8 martie 2011, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor proiectului de lege PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, protestează şi aduce la cunoştinţa opiniei publice implicaţiile aprobării acestuia. Proiectul modifică art. 19 al Legii 16/1996, adăugând posibilitatea retragerii din proprietatea Statului român (Arhivele Naţionale) a fondurilor documentare „preluate abuziv”, cu invocarea decretelor 153/1950 şi 472/1971. Documentele ar urma să fie reclamate şi preluate de structurile de conducere ale diferitelor culte din România. Primul decret priveşte preluarea registrelor parohiale de născuţi/botezaţi, cununaţi şi morţi, iar al doilea, republicat ca legea 20/1974, a fost chiar legea arhivelor româneşti între 1971-1996.Prin acest proiect de lege sunt vizate două categorii de documente create de culte:1. Actele ce dovedesc statutul civil şi religios al persoanei (născuţi/botezaţi, cununaţi, morţi) — prerogativă a statului modern — sunt anterioare anului 1895 (Ardeal) şi 1865/1866 în Regatul României, când s-a introdus sistemul laic de stare civilă. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate. Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat.2. Documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate etc. sunt de mare valoare istorică. Acestea acoperă întregul teritoriu al ţării, cuprind întreaga societate şi adesea au informaţii mai vechi decât cele oferite de arhivele altor instituţii publice sau ale familiilor. Chiar luate în parte fiecare, arhivele marilor culte „istorice” depăşesc interesul îngust de grup şi au semnificaţie publică mult mai amplă, regională şi chiar naţională.Din perspectiva celor enumerate mai sus considerăm că: Proiectul de lege în speţă, ce urmează a fi supus votului în Camera Deputaţilor, cameră decizională, ridică o serie de inconveniente majore şi este de natură a aduce prejudicii grave Statului român, prin instituţia Arhivelor Naţionale, şi tuturor beneficiarilor din ţară şi de peste hotare, prin trecerea unui patrimoniu destinat prin excelenţă uzului public, şi reglementat de o lege specifică, în proprietate privată, sub un regim juridic neclar din punct de vedere arhivistic. Proiectul aduce o gravă ştirbire a prerogativelor Statului român şi a responsabilităţii sale privind administrarea patrimoniului cultural-arhivistic al ţării. El nu propune altceva decât să deposedeze Arhivele Naţionale – instituţie profesionistă în domeniu – de o parte foarte importantă a patrimoniului său şi să întemeieze arhive de drept privat pe lângă episcopiile unor instituţii cu un rol social total diferit, instituţii pe care, în parte, le finanţează din buget chiar Statul român! Iniţiatorii legii şi susţinătorii ei, dacă ar fi determinaţi de interesul general şi ar înţelege rostul Arhivelor în societate, ar fi fost de aşteptat să susţină acte legislative de consolidare a instituţiei publice a Arhivelor Naţionale şi nu de debilitare a acesteia şi, implicit, a Statului român în acest domeniu. Cu unele excepţii, organizaţiile de culte nu pot să ofere documentelor protecţia, şi publicului cercetător accesul liber, nediscriminatoriu şi asistenţa profesională de care sunt capabile Arhivele Naţionale şi nici mijloacele pe care acesta le poate mobiliza. În această privinţă, opinia cea mai obiectivă o pot avea cercetătorii din universităţi şi institutele academice, cei mai asidui utilizatori ai Arhivelor. Punere în discuţie a Decretului 472/1971, considerat „abuziv”, desfiinţează 25 de ani de arhivistică românească şi constituie un precedent funest pentru instituţia Arhivelor Naţionale. Republicat ca Legea nr. 20/1974, acest act a stat la baza constituirii a cel puţin 50% din patrimoniul actual al Arhivelor Naţionale! Proiectul legislativ, întemeiat pe principiul democratic ale restituirii proprietăţii, ignoră suveran un fapt esenţial: categoria de bunuri care se cere restituită. Aici nu este vorba de clădiri, terenuri, aur sau valută, ci de bunuri culturale cu valoare identitară pentru comunităţi şi mase mari de oameni, însumate, pentru întreaga naţiune. Arhivele sunt, cum se ştie, element esenţial de identitate pentru o naţiune şi, din acest punct de vedere, Statul nu are voie să cedeze nepermis interesului privat, oricare ar fi acela, fără să se anuleze pe sine.Doamnelor şi domnilor deputaţiŢinând cont de argumentele exprimate mai sus, conducerea Sindicatului şi a Federaţiei arhiviştilor din România vă solicită să nu votaţi acest proiect de lege, ce poate duce la pierderea sau scoaterea din cercetare publică unei părţi semnificative din patrimoniul arhivistic naţional.Vicepreşedinte al Sindicatului,Dr. Ioana GrigoriePreşedinte al FARDr. Bogdan Florin Popovici
Sursa: Cosmin Budeancă
Partajează asta:
SUA: Intoleranta fata de crestinism e tot mai mare
O serie de incidente recente indică o creştere a intoleranţei faţă de creştinism, în SUA. Christian Post notează câteva exemple.
(1) Curtea Supremă a decis să excludă pe oricine se roagă „în numele lui Iisus”, dintre cei care se roagă la deschiderea întâlnirilor oficiale ale municipalităţii.
(2) Capelanul militar Gordon Klingenschmitt a fost îndepărtat din funcţie după o controversă legată de faptul că s-a rugat în numele lui Iisus.
(3) O universitate i-a interzis unei absolvente să mulţumească în numele lui Iisus în discursul rostit la festivitatea de absolvire.
(4) Creştinii din SUA trebuie să accepte ca simbolurile creştine să fie ridiculizate în forma unor „opere de artă”, expuse de diverşi artişti. În acelaşi timp, unii redactori au fost sancţionaţi sau chiar concediaţi după ce au republicat caricaturile cu profetul Mahomed, apărute iniţial într-o publicaţie daneză.
Întrebat despre incidentele de acest gen, Brannon Howse, fondatorul postului Worldview Week-end, a afirmat că acestea nu ar trebui să îi surprindă pe creştini, pentru că Iisus însuşi a afirmat că aceştia vor fi persecutaţi. Howse crede că americanii, inclusiv creştinii, iubesc mult comoditatea şi nu agreează ideea de a suferi în numele credinţei lor. În opinia sa, creştinismul multora din SUA este un creştinism gen „vată de zahăr”. Când intoleranţa şi persecuţiile împotriva creştinismului se vor intensifica, mulţi dintre cei care spun astăzi că sunt creştini vor renunţa la creştinism, susţine Howse.
„Să ne amintim că este imposibil să fim uniţi cu lumea fără a face compromis şi să ne aducem aminte că noi suntem mesagerii lui Dumnezeu. Foloseşte toate oportunităţile pentru a prezenta Evanghelia şi întreabă-te «Ce propovăduiesc eu?» Dacă predicăm prin viaţa şi faptele noastre că Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul, devenim duşmanii lumii. Iar lumea nu este tolerantă cu duşmanii săi”, a declarat Brannon Howse.
„Toleranţa a ajuns să însemne o respingere totală a creştinismului şi a standardelor morale. Toleranţa modernă redefineşte cuvinte precum «căsătorie», «discriminare», «egalitate», «moralitate» şi chiar «absolut». Cuvântul toleranţă, aşa cum este folosit astăzi, nu include niciodată argumente contrare sau perspective concurente. Toleranţa a devenit orwelliană şi incontestabil de intolerantă”, a declarat Matthew Staver, decan şi profesor de drept la Facultatea de Drept a Universităţii Liberty.
Partajează asta:
Prof. Dr. Vasile Talpos: ,,Am trecut razant pe langa moarte” – fotoreportaj
După o absență de aproape trei luni de zile, Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș, pastor coordonator al Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București a revenit în mijlocul credincioșilor comunității pe care o păstorește din anul 1985. Au fost momente grele în viața bisericii pe parcursul anilor, însă pastorul Vasile Talpoș a rămas pe mai departe ,,ancorat în lucrarea Domnului”, iar acum când dânsul a trecut prin momente grele de suferință, biserica i-a fost alături. Deși a ,,trecuta razant pe lângă moarte”, după cum se exprima în cadrul serviciului religios de duminică dimineața (20 martie 2011), l-a văzut pe Dumnezeu la lucru. Faptul că stă în picioare atât la propriu, cât și la figurat, este meritul lui Dumnezeu, ar fi concluzia desprinsă din mărturia fratelui Talpoș. Cu prilejul revenirii după o lungă absență datorată internării în spital, operațiilor suferite și perioadei de convalescență (nu că acum ar fi perfect refăcut, fapt dovedit și de fotografii), și-a exprimat bucuria de a fi în mijlocul credincioșilor, de a auzi cântări, poezii și, mai mult decât toate, de a se bucura în prezența Domnului alături de cei dragi din familia extinsă care reprezintă în acest caz biserica Lui. În cadrul mesajului au fost exprimate mulțumiri către Dumnezeu (relația pe verticală), dar și ,,fraților colegi” (relația pe orizontală) pentru slujirea realizată în Biserica Nădejdea pe parcursul lunilor de boală și refacere.
Scopul acestui articol, în fapt un fotoreportaj, este acela de a surprinde aceste momente de emoție datorate revederii unui om care s-a luptat cu moartea și a ieșit învingător prin harul lui Dumnezeu. Alături de pastorul Elisei Pecheanu care i-a fost alături în slujire și de care am fost și noi alături când a trecut la rândul său prin grele încercări, putem spune că suntem o biserică de învingători, învingători nu prin puterile noastre ci a Celui care este Atotputernic.
În final nu putem decât să vă transmitem gândul pe care Prof. Dr. Vasile Talpoș l-a transmis celor prezenți:
,,Pentru toate, glorie să-i fie lui Dumnezeu”
Partajează asta:
Inscripţie ebraică descifrată: o nouă dovadă în favoarea Bibliei
Descifrarea unei inscripţii din perioada Vechiului Testament a confirmat faptul că este cea mai veche inscripţie ebraică descoperită până în prezent. Inscripţia prezintă o serie de asemănări cu unele texte ale Vechiului Testament.
Profesorul Gherşon Galil, de la Departamentul de Studii Biblice al Universităţii din Haifa, a descifrat o veche inscripţie descoperită în Valea Elah. Inscripţia datează din secolul al X-lea î.Ch., respectiv din perioada împăratului David.
Inscripţia se află pe un ciob de ceramică şi, conform profesorului Galil, este redactată în limba ebraică veche. Faptul confirmă că scrierea ebraică a existat cel puţin din vremea împăratului David, în condiţiile în care un număr însemnat de istorici şi arheologi susţin că unele cărţi ale Vechiului Testament ar fi fost scrise mult mai târziu, notează sciencedaily.com.
„Inscripţia indică faptul că Împărăţia lui Israel exista deja în secolul al X-lea î.Ch. şi că, cel puţin o parte dintre textele biblice au fost scrise cu sute de ani înainte de datele prezentate în teoriile contemporane”, a declarat Gherşon Galil.
Inscripţia a fost descoperită de profesorul Iosif Garfinkel, în urmă cu un an şi jumătate, la Chirbet Qeiafa, în apropiere de Valea Elah. Deşi s-a stabilit de la început că inscripţia datează din secolul al X-lea î.Ch., limba în care era redactată a fost, iniţial, necunoscută. Profesorul Galil a stabilit că textul include verbe specifice limbii ebraice şi că se referă la detalii specifice culturii ebraice, care nu fuseseră adoptate de culturile vecine.
Partajează asta:
“Ceai de rinichi” via Marius Cruceru
Va veți întreba ce legătura are ceaiul de rinichi cu Istoria evanghelica. Un posibil răspuns ar fi următorul: amândouă sunt vechi domnule. Trecând peste această glumă doresc să recomand cititorilor interesați de un remediu natural, articolul “Ceai de rinichi” pe blogul lui Marius Cruceru.
Să trăiți sănătoși!
Partajează asta:
Un misionar vorbeşte despre evanghelizarea secretă din China
„Chinezii neagă creştinismul fiindcă au fost educaţi să creadă într-o evoluţie naturală, fără Dumnezeu. În mintea lor sunt siguri că Dumnezeu nu există. Ei cred în ei înşişi şi în bani.” Aşa se văd chinezii și China prin ochii unui misionar creştin.
„Merg din casă în casă,” povesteşte pentru Christian Telegraph misionarul, al cărui nume nu a fost dezvăluit pentru a-l proteja. „E foarte, foarte periculos. Oamenii pe care i-am vizitat până acum nu au spus nimic despre mine guvernului,” explică misionarul, dar adaugă că nu știe niciodată dacă oamenii cu care vorbeşte îl vor reclama sau nu.
Mediul religios chinez este marcat de trecutul politic al ţării. „Mulţi oameni încă au încredere în Mao Zedong… Am vizitat diverse case în care oamenii se închină în faţa fotografiei lui.” În ciuda acestei realităţi şi a faptului că cei mai mulţi chinezi au fost educaţi să „creadă în ei înşişi, să nege existenţa vreunui Dumnezeu sau a vreunui lucru supranatural… tinerii sunt foarte deschişi”, povesteşte misionarul.
Religiozitatea chinezilor e prezentă în statistici. Primul sondaj de mari proporţii referitor la credinţele religioase ale chinezilor, efectuat în 2006, a relevat că 31,4% din populaţie se declară religioasă. Raportând eşantionul de 4.500 de subiecţi la numărul total al chinezilor, se ajunge la un număr de peste 300 de milioane de credincioşi, de trei ori mai mult decât estimările oficiale anterioare ale Chinei ateiste.
După prăbuşirea regimului lui Mao, atmosfera politică s-a relaxat, iar oamenii s-au îndreptat spre religie, pentru a găsi alinare, explica în luna iulie pentru NPR, Liu Zhongyiu, profesorul de la Universitatea Normală din China de Est (Shanghai) care a coordonat aplicarea sondajului.
Răspândirea creștinismului în rândul populației chineze reprezintă o „creștere unică și explozivă”, aprecia într-un interviu acordat portalului Christian Today, în luna august, Mathews George Chunakara, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Mărturie Publică al Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Chunakara comentează că „nu doar clasele defavorizate îmbrățișează creștinismul, ci și cei bogați și cei educați, de asemenea,” oferind exemplele Beijingului și Shanghaiului ca dovadă a acestui fapt.
Potrivit aceleiaşi surse, dacă în 1970, numărul creștinilor din China se apropia de 13 milioane, estimările prezente ajung până la 130 de milioane de persoane.
În prezent, în China există două tipuri de biserică: cele recunoscute de stat şi cele subterane. ”Creştinii din bisericile subterane spun despre comunităţile de credincioşi din bisericile înregistrate că se încred mai degrabă în guvern, nu în Dumnezeu”. De aceea, unii dintre creştinii din bisericile subterane nu discută cu cei din bisericile recunoscute de stat pentru că nu au încredere în ei, a mai dezvăluit misionarul creștin.
Sunt însă și reprezentați creștini care văd o oportunitate în recunoaşterea bisericilor de către guvern. Chinezii care nu fac parte din aşa-numita biserică subterană, ci care s-au înregistrat oficial ca membrii ai bisericii, „au libertatea de a se închina, atâta timp cât fac lucrul acesta în biserică. Este o oportunitate extraordinară. Dacă acţionăm legal şi în limitele legii, putem lucra prin biserica înregistrată legal, care este foarte dispusă să răspândească Evanghelia în acest timp”, a declarat la începutul lunii septembrie, pentru Christian Telegraph, Jonathon Brooks, directorul organizaţiei misionare „Vocea Chinei şi a Asiei”.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (6 octombrie 2010)
Partajează asta:
ÎNCEPE RĂSCUMPĂRAREA MEMORIEI?! via Popas pentru suflet
Conform unor știri de ultimă oră, verificate și publicate de pastorul Petru Lascău pe blogul PAȘI SPRE LUMINĂ, se pare că începe… răscumpărarea memoriei! Atunci când vinovații, în loc să se retragă decent în umbră, bat toba corectitudinii și a integrității, greșesc în două feluri: mai întâi că nu este corect […].
ÎNCEPE RĂSCUMPĂRAREA MEMORIEI?! from Popas pentru suflet by cristianionescu (21.01.2011)
PS: Articolul se referă la faptul că Nelu Gurău, vicepreședinte al Cultului Penticostal, a recunoscut în fața Consiliului Bisericesc că a avut angajament de colaborare cu Securitatea. 
Partajează asta:
‘Communist Monopoly’ Teaches Downside of Socialist Life via Persona
Der Spiegel writes today about a brilliant idea of a Polish research institute – a Monopoly-like game – to teach young people about communism. Here is how the German publication describes this idea:
A Polish research institute has developed a board game to teach young people about life under Communism. In the game, which is inspired by Monopoly, players must wait in endless lines at stores for scarce goods. For added realism, they have to put up with people cutting in line and products running out — unless they have a “colleague in the government” card.
Read more on ‘Communist Monopoly’ – A Brilliant Idea from Persona by DanutM (20.01.2011)
Partajează asta:
Asemănări și diferențe între bisericile evanghelice (studiu)
Un sondaj naţional efectuat de Alianţa Evanghelică şi organizaţia Christian Research, pe un eşantion de 17.000 de evanghelici englezi, a dezvăluit existenţa a numeroase asemănări și diferenţe de opinie între aceştia.
Evanghelicii au perspective diferite asupra Bibliei, avortului, eutanasiei şi homosexualităţii, în ciuda ideii larg răspândite, potrivit căreia evanghelicii ar avea un set uniform de credinţe. În același timp temele principale, de bază ale creștinismului sunt confirmate de o majoritate a credincioșilor. „Acest studiu ne ajută să vorbim cu mai multă încredere despre comunitatea noastră evanghelică, despre lucrurile care sunt importante pentru noi şi despre contribuţia semnificativă pe care o aducem comunităţii din jurul nostru.”, spune Steve Clifford, directorul general al Alianţei citat de Christian Post.
Sondajul a arătat existenţa unui consens clar cu privire la unicitatea lui Hristos: 91% dintre evanghelici consideră că El este singura cale spre Dumnezeu. Optzeci şi opt la sută cred cu tărie că religia este cel mai important lucru din viaţa lor, iar 83% declară că aceasta a fost un factor important în luarea deciziilor. Nouăzeci şi patru la sută dintre evanghelici au convenit că una dintre datoriile creştinilor este să aibă grijă de mediul înconjurător şi 81% au spus că au fost implicaţi în vreun soi de muncă voluntară cel puţin o dată pe lună.
Divergenţele apar atunci când intră în discuţie probleme precum inspiraţia Bibliei. În timp ce evanghelicii sunt în general de acord că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, doar 54% au confirmat credința că Biblia pe care o deţin astăzi este în acord perfect cu manuscrisele originale şi nu conţine erori. În ceea ce priveşte atitudinea faţă de avort, diferenţele sunt de asemenea considerabile. Aproximativ 20% dintre cei chestionaţi spun că avortul nu poate fi justificat sub nicio formă, în timp ce 17% susţin exact opusul.Mai puţin de jumătate dintre evanghelici cred cu tărie că eutanasierea, ca sinucidere asistată, este întotdeauna un păcat (42%). Circa 24% dintre respondenţi au mărturisit că nu ştiu ce să credă cu privire la acest subiect.
Studiul a constatat de asemenea că în timp ce doar 13% au declarat cu tărie că a avea sentimente homosexuale este greşit, 59% s-au declarat complet convinşi că actele homosexuale sunt întotdeauna greşite. Şi mai multă incertitudine o ridică subiectul iadului . aproximativ 31% dintre evanghelici au spus că sunt nesiguri cu privire la existenţa unui loc de condamnare veşnică a celor păcătoşi. Cu toate acesta, aproximativ o jumătate dintre respondenţi fie cred cu tărie, fie sunt doar de acord că un astfel de loc există.
Rezultatele sondajului au fost semnalate și de Alin Cristea pe România Evanghelică sub titlul Survey: Most British Evangelicals Say Jesus Is the Only Way to God
Istorie Evanghelica 