Arhive categorie: Cultură

Daniel Mariș, Predicarea și înviorarea spirituală a bisericii – BCB Sfânta Treime Constanța


Înregistrare realizată de Prodocens Media cu prilejul  Conferinței „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime

Revista Cuvântul Adevărului – Februarie 2016


http://cuvantuladevarului.ro

Maxima zilei – 13 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Cum rămâne cu omul? Așa, fără Dumnezeu și fără viața viitoare! Înseamnă că totul este permis, că poți, că poți face orice vrei?
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. II, p. 361.

Studiu privind copiii si televizorul


 Sursa foto: http://www.utilecopii.ro

Televizorul este o prezență cotidiană în multe case care are avantaje, dar prezintă și unele dezavantaje, mai ales în ceea ce-i privește pe copii.

Prin intermediul acestei postări doresc să vă semnalez un articol care prezintă rezultatele unor cercetări referitoare la impactul televizorului asupra dezvoltării copiilor.

http://nazone.ro

Istorie baptistă: Răspândirea Evangheliei


Prin intermediul acestui articol sunt prezentate informații despre răspândirea Evangheliei în secolul XIX.

Sunt amintiți Mihai Cornea (Mihaly Cornya) și Mihai Brumar, „primul pionier baptist român”.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro

Maxima zilei – 11 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
În natură nu este nimic caraghios,  numai așa ni se pare uneori nouă, oamenilor, fiindcă avem atâtea prejudecăți.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I – II, p. 643.

Maxima zilei – 10 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Banii dați cu împrumut înseamnă prietenie stricată.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. II, p. 46.

Mary Eberstadt: Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei


Mary Eberstadt (catholicnewsagency.com)

Oamenii sunt fiinţe sociale. Ei învaţă religia în felul în care învaţă limba: în comunităţi, începând cu comunitatea familiei. Şi atunci când structura familiei devine perturbată, atenuată şi fracturată, aşa cum se întâmplă în cazul multor oameni occidentali în zilele noastre, multe familii nu mai pot funcţiona ca o curea de transmisie pentru credinţa religioasă. În plus, mulţi oameni devin izolaţi de cursul natural al naşterii, morţii şi al altor evenimente memorabile de familie care sunt o parte din cauzele primare pentru care oamenii se îndreaptă spre religie.

Pentru a oferi doar un exemplu familiar pentru această idee abstractă, gândiţi-vă la ce se întâmplă deseori când părinţii divorţează şi copiii sunt plasaţi în acorduri de custodie în virtutea cărora ei îşi văd mama şi tatăl în weekend-uri alternative. E suficient şi numai acest regim pentru a sabota practica creştină obişnuită a mersului la biserică, pentru că daca mama şi tatăl locuiesc în locuri diferite, este mai puţin probabil ca aceşti copii să fie duşi în mod constant la aceeaşi biserică, sau cel puţin este mult mai greu să se întâmple astfel. Există mult mai multe exemplificări în carte ale acestui principiu mai general:  perturbarea familiei duce la perturbarea religiei.

sursa : www.alianta-familiilor.ro

Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]

https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării – un interviu cu Mary Eberstadt


Exista o corelatie intre declinul familiei si ascensiunea necredintei in Dumnezeu? Mary Eberstadt, autorul cartii recent publicate How the West Really Lost God (“Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu”) dovedeste ca exista.

Versiunea completa in engleza a interviului poate fi citita aici: http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2013/07/10/how-the-west-really-lost-god-an-interview-with-mary-eberstadt/

Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]

https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: un interviu cu Mary Eberstadt

În ultima ei carte, Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării, Mary Eberstadt încearcă să răspundă la întrebarea „Cum şi de ce a ajuns Creştinătatea cu adevărat la declin în părţi importante ale Occidentului?” Răspunsul ei contrează înţelepciunea convenţională, însă Jonathan V. Last argumentează că „nu poţi înţelege adevăratele probleme filosofice ale Occidentului fără să citeşti această carte”. D-na Eberstadt a fost drăguţă să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la argumentul ei şi la implicaţiile acestuia. 

Interviul complet în limba română poate fi citit aici: www.alianta-familiilor.ro

AFR va Recomanda o recenzie a cartii lui Eberstadt care poate fi citită aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2013/08/10741/ 

 

How the West Really Lost God: A New Theory of Secularization

In „How the West Really Lost God”, leading cultural critic Mary Eberstadt delivers a powerful new theory about the decline of religion in the Western world. The conventional wisdom is that the West first experienced religious decline, followed by the decline of the family. Eberstadt, however, marshals an array of research, from historical data on family decline in pre-Revolutionary France to contemporary popular culture both in the United States and Europe, showing that the reverse has also been true – the undermining of the family has further undermined Christianity itself.

The Heritage Foundation – YouTube Channel

Cum a apărut mișcarea Evanghelică baptistă din Basarabia? Privire de ansamblu via Moldova Creștină


Articolul de mai jos, scris de Vitalie Marian, prezintă informații despre începutul credinței creștine baptiste în Basarabia.

„În teza sa de licență, Șemcișin V.P. notează 3 factori care ar fi condus la răspândirea Evangheliei în Basarabia:

  1. Apariția grupurilor mari de molocani la începutul sec. XIX (anul 1806)
  2. Activitatea așa-numitor “purtători de cărți”, care răspândeau Sfintele Scripturi în rândul populației
  3. Influența coloniștilor germani (luterani) și a “ștundelor” lor (ore biblice), în timpul cărora se studia Biblia și se cântau cântări duhovnicești. O contribuție semnificativă a avut-o pastorul I.Bonekemper, care desfășura o activitate duhovnicească în rândul coloniștilor germani.

Un alt factor important a fost disponibilitatea Bibliei în limba rusă. În anul 1818 au fost traduse cele 4 Evanghelii, în 1812 – cartea Psalmii, în 1861 – Noul Testament și în 1872 – Vechiul Testament.

Șemcișin menționează 3 focare ale trezirii spirituale în Basarabia și anume satele Cicima, Akkerman și Chișinău.

Cicima (în prezent satul Strumok, regiunea Odessa)

În prima jumătate a sec.XIX aici s-a stabilit comunitatea molocanilor. În anul 1860, în urma studierii aprofundate a Sfintelor Scripturi, un grup de molocani a descoperit că botezul în apă și Cina Domnului nu au doar o semnificație duhovnicească dar și o formă vizibilă. Astfel, în anul 1870, se atestă un grup din circa 20 de persoane, care s-a despărțit de molocani și s-a numit baptiști. În calitate de prebiter a fost ales Arhip Romanenko.

Akkerman (în prezent orașul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odessa)

Trezirea spirituală s-a început aici mai târziu de cea din Cicima. Potrivit istoricilor, cel mai probabil comunitatea molocanilor ar fi fost influențată de baptiștii din Odessa și de colonoștii germani. Presbiterul comunității era Pavlov V.G.

Chișinău

Documentele relatează despre așa-numitul grup “Israeliții Noului Testament”, condus de un evreu pe nume Iosif Rabinovici (1873-1899). Se spune că el ar fi construit în Chișinău prima casă de rugăciune baptistă “Betleem”. Comunitatea molocanilor din Chișinău, formată în 1806, era destul de numeroasă. În anul 1900 ea numără circa 200 de membri. Presbiterul se numea Rahmanin Simeon iar numele predicatorului era Ivanov Andrei Feodorovici. După ce a cercetat Scripturile, Ivanov înțelege adevărul despre botezul în apă și se desparte de comunitatea molocanilor, formând un grup separat din 10 persoane.

În paralel, în anul 1902, la Chișinău, din Voronej sosește un tânăr pe numele Hijneakov Tihon. El era un om religios, dar căuta adevărul. Sursele istorice spun că Hijneakov ar fi împrumutat o copie de Sfintele Scripturi de la un prieten de-al lui ortodox și ar fi început să le studieze profund. După citirea cărții Isaia cap.44 și cap.4 al Evangheliei după Ioan, Hijneakov ajunge la înțelegerea că Dumnezeu este Duh, și că El cere de la om o închinare în duh și adevăr, și nu prin chipuri făcute de mâini omenești. Adevărurile studiate îl marcase atât de mult, încât a reușit să motiveze încă 2 familii să studieze împreună cu el Biblia. Pe atunci Hijneakov și Ivanov nu se cunoșteau.

Ei s-au cunoscut ceva mai târziu, și, împreună cu alți 2 frați au format prima biserică baptistă din Chișinău. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1908, care se consideră anul nașterii bisericii creștine evanghelice baptiste din Chișinău.

În anul 1909, Ivanov a fost ordinat, de frații din Odesa, în calitate de presbiter al comunității baptiste din Chișinău și responsabil de întreaga comunitate baptistă din țară.

În anul 1910 în Biserica din Chișinău se atestă primele botezuri. Localul în care se adunau credincioșii era neîncăpătoare, fapt care l-a determinat pe Rabinovici să-și ofere casa baptiștilor pentru desfășurarea serviciilor divine. Aceasta era situată pe atunci pe strada Meșeanskaia 20 (în prezent str.Sfatul Țării).

Sursa: “Pomni vesi puti” (Istoria Bisericii Creștine Evanghelice Baptiste “Betel” din or.Chișinău 1908-2008), pag.11-23, autor Turlak Oleg Petrovici)”.

http://moldovacrestina.md/cum-a-aparut-miscarea-evanghelica-baptista-din-basarabia-privire-de-ansamblu/