Realitatea la zi: Rolul creştinismului în istorie – Marius Silveşan, istoric
O emisiune în cadrul căreia istoricul Marius Silveșan și realizatorul emisiunii Realitatea la zi, Cătălin Vasile, fac o trecere succintă printr-o serie de perioade și evenimente istorice cu scopul de a evidenția rolul avut de creștinism de-a lungul istoriei.
Partajează asta:
Ioan Aurel Pop: „În aceste momente de sărbătoare, la 162 de ani de la dubla alegere a „domnului Unirii”, avem datoria să medităm la faptele acestor arhitecți de țară și să celebrăm amintirea lor, cu privirea îndreptată spre viitorul României”
La 24 ianuarie 1859, românii au pus marile puteri care chiverniseau Europa în fața faptului împlinit. Politica „faptului împlinit” este, de fapt, politica binelui și a interesului național, pe care marii oameni de stat de atunci au știut s-o împlinească. Ei nu au fost zei, nu au fost perfecți, s-au invidiat, s-au atacat în dueluri verbale și scrise, în pamflete sau în epigrame, dar au știut când și cum să construiască, nu numai case, palate, drumuri și căi ferate, porturi și silozuri, ci și Țara Românească. Fie și numai pentru această vocație a lor, transformată din idee în faptă, se cuvine să lăsăm deoparte ranchiuna, ironia și teribilismul demolator, să luăm pilda lor și să construim. În aceste momente de sărbătoare, la 162 de ani de la dubla alegere a „domnului Unirii”, avem datoria să medităm la faptele acestor arhitecți de țară și să celebrăm amintirea lor, cu privirea îndreptată spre viitorul României. Suntem datori să le reamintim mereu românilor ceea ce afirmase în anul 1862 Mihail Kogălniceanu, în deplină cunoștință de cauză, ca protagonist al marelui act de la 24 ianuarie 1859: „Unirea națiunea a făcut-o”.
Acad. Ioan Aurel Pop
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/unirea-natiunea-a-facut-o-159987.html
Partajează asta:
Hora unirii (vioară)
Versuri Vasile Alexandri
Note: Alexandru Flechtenmacher
Vioară: Ioan Albert Silveșan
Partajează asta:
24 ianuarie în istoria României
La 24 ianuarie 1859 la București a fost ales ca domn al Țării Românești colonelul Alexandru Ioan Cuza după ce la 5 Ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei. În felul acesta s-a realizat unirea Moldovei cu Țării Românești formându-se Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, iar din 1862 România.
Partajează asta:
19 ianuarie în istorie
La data de 19 ianuarie 1915 a avut loc primul atac aerian major asupra unor ținte civile; în Primul Război Mondial (1914-1918) germanii au bombardat prin intermediul a două zepeline orașele Great Yarmouth și King’s Lynn de pe coasta de est a Angliei.
Sursa imaginii: https://www.edp24.co.uk/lifestyle/heritage/anniversary-of-first-air-raids-in-norfolk-1150450
Alte date importante din această zi
19 ianuarie 1544 – S-a născut regele Francisc al II-lea al Franței.
19 ianuarie 1736 – Se naște James Watt, inginer mecanic, cel care va crea motorul cu aburi, ceea ce a constituit o etapa importanta a revoluției industriale. A murit la 25 august 1819.
19 ianuarie 1737 – S-a născut Jacques–Henri Bernardin de Saint–Pierre, scriitor francez, precursor al romantismului; a scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia”.
19 ianuarie 1798 – S-a născut Auguste Comte, filosof şi sociolog francez (“Curs de filosofie pozitivă”).
19 ianuarie 1806 – Marea Britanie ocupă Capul Bunei Speranțe în sudul Africii. Termenul Capul Bunei Speranțe a fost utilizat și pentru a numi Colonia Capului, înființată în 1652 în apropierea Peninsulei Capului. Puțin înainte de formarea Uniunii Africii de Sud, termenul se referea la întreaga regiune care avea să devină în 1910 Provincia Capului.
19 ianuarie 1809 – S-a născut marele scriitor, poet si publicist american, Edgar Allan Poe.
19 ianuarie 1821 – S-a constituit Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Țării Românești până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Șuțu, decedat cu o zi înainte.
19 ianuarie 1834 – S-a deschis, la București, Școala de muzică vocală, declamație și literatură a Societății Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director și profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu.
19 ianuarie 1840 – Căpitanul american Charles Wilkes a observat în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarcticii și a cerut ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite.
19 ianuarie 1853 – La Roma a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, Trubadurul (Il Trovatore).
19 ianuarie 1857 – La Chişinău, în Basarabia țaristă, este încheiat protocolul conform căruia a fost trasată noua frontieră în partea de sud, urmare a înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii. Unul din rezultatele acestui război pierdut de Imperiul Rus, a fost acela că județele Cahul, Bolgrad şi Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României, între anii 1856 şi 1878.
19 ianuarie 1872 – S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană. Era fiul sculptorului Karl Storck și fratele sculptorului Carol Storck şi soțul pictoriței Cecilia Cuţescu Storck. A studiat la Școala de arte frumoase din București, avându-l profesor pe Ion Georgescu, apoi la München. A fost profesor la Școala de arte frumoase din București şi membru fondator al societății Tinerimea artistică.
19 ianuarie 1920 – Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor.
19 ianuarie 1945
19 ianuarie 1945 – Armata sovietică eliberează ghetoul din Łódź. Din cei 200.000 de oameni care locuiau în acest ghetou în 1940, mai puțini 900 erau încă în viață
19 ianuarie 1946 – La Tokio a luat ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
19 ianuarie 1966 – Indira Gandhi a devenit prim-ministru al Indiei.
19 ianuarie 2006 – NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons, a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter pentru a accelera până la 75.000 km/h. A ajuns la Pluto la 14 iulie 2015.
https://stiri.md/article/social/recurs-la-istorie-evenimentele-importante-marcate-pe-19-ianuarie
Partajează asta:
15 ianuarie în istoria României
La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu (1850-1889), unul dintre cei mai mari scriitori români, fiind considerat poetul național. Născut în Botoșani a murit pe 15 iunie 1889 în București fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Capitală.
Creația literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, cuprinzând atât poezie cât și traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Sunt binecunoscute poezii precum Luceafărul sau Scrisoarea a III. În data de 28 octombrie 1948 a fost ales post-mortem membru al Academiei Române, în fapt al noii academii, respectiv Academia Republicii Populare Române deoarece cea veche fusese desființată în Iunie 1948.
În anul 1950 autoritățile comuniste de la București au sărbătorit 100 de ani de la nașterea poetului. S-a încercat astfel folosirea imaginii acestuia pentru a acredita ideea că Partidul Comunist din România sprijină cultura națională, dar și aceea că Eminescu critica aceleași aspecte ca și Partidul, era deci și el un fel de “comunist” (Sic!)
Începând cu anul 2011 la data de 15 ianuarie se sărbătorește Ziua Culturii Naționale.
Partajează asta:
15 ianuarie în istorie
În data de 15 ianuarie 1559 Elisabeta I (1558-1603) a fost încoronată la Westminster Abbey ca regină a Angliei.
Elisabeta I a fost fiica regelui Henric al VIII-lea al Angliei și a lui Anne Boleyn fiind ultima reprezentată a Dinastiei Tudor. După moartea ei la conducerea Angliei vine Dinastia Stuart.
Elisabeta a dat numele epocii elisabetane în istoria Angliei.
La 15 Ianuarie 1929 s-a născut Martin Luther King Jr., militant pentru apărarea drepturilor civile ale populației de culoare și pastor baptist asasinat în anul 1968. El a rostit celebrul discurs I have a dream.
Pe pagina de Facebook a ambasadei SUA din București am găsit următoarea prezentare
Martin Luther King Jr. credea într-o lume în care drepturile inalienabile la viaţă, libertate şi căutarea fericirii sunt garantate pentru întreaga omenire. Îndemnul său la rezistență prin proteste pașnice a avut impact asupra întregii lumi.
https://m.facebook.com/bucharest.usembassy/posts/10163079312145454/?_rdr
Partajează asta:
Mihai Eminescu – Citește
”Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții!”
Mihai Eminescu
Partajează asta:
Video: Ce este secularizarea? cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Partajează asta:
Ce este secularizarea? – Dicționar de idei și ideologii cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Secularizarea nu se referă la dispariția religiei, ci la cunoașterea acesteia. Pe de o parte, Modernitatea – cu deschiderea ei – duce la pierderea unității religioase a omului medieval european și la compararea sistemului lui de credințe și de practici ritualice cu cele ale altor culturi. Pe de alta, creștinismul însuși se divide (de la un moment dat tot mai accelerat), se confruntă – timp de peste un veac – și nu-și găsește liniștea decât depășind conflictul religios printr-un acord rațional. Știința ce se naște în secolul XVII va disloca explicațiile imediate și voluntariste ale tradiției, opunându-le nu doar procesul deductiv al cunoașterii moderne, ci și puterea modelatoare a tehnologiilor, care au schimbat fața lumii și destinele oamenilor. În fine, creștinismul însuși intră într-o lungă perioadă de reflecție, de la traducerea Bibliei în limbile vernaculare, la confruntarea cu alte tradiții, cu știința și cu lumea pe care modernitatea a construit-o. Secularizarea nu e nimic altceva decât proiecția felului în care lumea modernă se raportează la creștinism și acesta din urmă își înțelege rosturile în modernitate. Timpul pe care ne e dat a-l trăi nu e unul lipsit de religie; atâta doar că aceasta și-a pierdut rolul central și universal pe care-l avea pentru omul medieval. Provocarea secularizării nu e aceea a ateismului invadator, ci aceea a unei credințe, deopotrivă smerită și surâzătoare.
https://www.facebook.com/presura/posts/10223872688755315
Istorie Evanghelica 