Maxima zilei – 9 noiembrie 2016

Singularitatea condiției noastre constă în faptul că partea nevăzută, în viața noastră, decide totul, în situația în care singurele dovezi ale nevăzutelor de care depindem sunt văzutele după care fugim, ori de care fugim ori pe care le pierdem.
Horia-Roman Patapievici, Partea nevăzută decide totul, p. 9.
Târgului Internațional GAUDEAMUS – Carte de învățătură, București 16-20 noiembrie 2016

Ediția cu numărul 23 a Târgului Internațional GAUDEAMUS – Carte de învățătură va avea loc în perioada 16 – 20 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo.
Invitatul de onoare al ediției 2016 este China, prezentă la târg cu un stand reprezentativ pentru literatura chineză contemporană şi cu un program dens de evenimente, dedicate profesioniștilor de pe piața cărții şi publicului.
Programul de vizitare a târgului, pentru toate categoriile de public, este zilnic, între orele 10.00 şi 20.00.
Silviu Jurjeu, Ilie Pop, Un secol de Har (1912-2012). Centenarul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București
Această lucrare prezintă istoria Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București pe parcursul unui secol (1912-2012).
Harul lui Dumnezeu – A. W. Tozer
Lectura cărții Cunoașterea Celui Preasfânt de A. W. Tozer

Maxima zilei – 7 noiembrie 2016

„Mai rămâi puțin, ești atât de frumoasă”
vers al lui Goethe adresat clipei
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 25
Maxima zilei – 6 noiembrie 2016

Viața fără inteligență este pură biologie. În același timp inteligența fără umor e șchioapă.
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 23.
Maxima zilei – 4 noiembrie 2016

E uimitor cum atâția credincioși se mulțumesc cu actele exterioare ale devoțiunii, dar nu își schimbă comportarea, în fapt doar aparent creștinească.
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12.
Maxima zilei – 3 noiembrie 2016

Organizarea binelui este o utopie cu efectele cele mai funeste; ea nesocotește tocmai libertatea (care trebuie, virtualmente, să poată alege răul ca opțiune individuală, în vreme ce nesocotirea ei duce inevitabil la generalizarea răului prin mutilarea în esență a umanului ca atare).
Alexandru Paleologu, Moștenirea creștină a Europei, p. 12.
Conferințele Edictum Dei: Dănuț Jemna – Sfântul Irineu de Lyon. Între Dumnezeul filosofilor și Dumnezeul creștinilor
Domnul profesor Dănuț Jemna, pe care am avut ocazia să-l cunosc personal în anul 2009 cu prilejul unor evenimente științifice care au avut loc la Iași, prezintă în cadrul acestei conferințe legătura care există între filosofie și religie, legătura între creștinism și cultură dacă ar fi să reformulez.
Recomand această prelegere și studenților mei pentru a înțelege care este legătura dintre filosofie și impunerea creștinismului ca și religie universală. De asemenea, consider relevant evidențierea faptului că înțelegerea profundă a conceptelor creștine nu se poate realiza în lipsa unei culturi, a unor lecturi care să pună cel puțin o bază din punct de vedere teologic.
Prin intermediul acestei prelegeri domnul Dănuț Jemna dorește să evidențieze faptul că există o legătură între teologie și filosofie, între credință și rațiune, iar tema acesta a relației este una foarte importantă și actuală. De ce este importantă relația dintre teologie și filosofie, dintre credință și rațiune ? Pentru că concepția noastră despre Dumnezeu, ceea ce credem noi despre Dumnezeu, este un produs istoric, cultural și teologic, este o concepție care vine de undeva, nu a apărut din neant.
Este abordată și problema echilibrului care trebuie să existe între credință și rațiune cu avertizarea faptului că atunci când acest echilibru este fracturat avem o de-balansare, un extremism dus într-o parte sau alta. Este amintit cazul Gnosticismului caracterizat ca fiind un creștinism care a devenit filosofie, o erezie.











