Iosif Ton – 27. Cu Domnul Isus in Sfanta Sfintelor (1)
În seara dinaintea arestării și a răstignirii, Domnul Isus a stat cu ucenicii la masa pascală. Acolo, Domnul Isus a încheiat noul Legământ și a instituit Cina Domnului. Iuda plecase. Acum, Domnul Isus era doar cu cei unsprezece apostoli. Domnul Isus face despre ei următoarea constatare: ”Voi sunteți aceia care au rămas necontenit cu Mine în încercările Mele”. Apoi le face o promisiune extraordinară: ”De aceea, vă pregătesc Împărăția după cum și Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie, să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea și să ședeți pe tronuri și să guvernați pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel” (Luca 22: 28-30). Cuvântul tradus în românește prin ”vă pregătesc” în grecește este mult mai puternic. De la cuvântul ”legământ”, în grecește s-a făcut și ”a legământa” și acesta este verbul folosit în acest loc. Dacă am forța limba română, am traduce ”vă legământez Împărăția”, dar putem traduce și ”Mă leg cu legământ să vă dau Împărăția.” Luca ne spune numai atât despre discuția Domnului Isus cu ucenicii după Cină. Ioan, însă, ne dă această discuție pe trei capitole: Ioan 14-16. Ea începe cu acest anunț-promisiune: ”Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locuințe. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Mă duc să vă pregătesc o locuință. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti o locuință, Mă voi întoarce, și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiți și voi” (14:1-3).
Articole similare
Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, se regăsesc listate cronologic aici
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
Iosif Ton – 26. Isus din Nazaret si Duhul Sfant
Partajează asta:
Calvin si baptistii – 4 – Concluzii
Ce au retinut deci baptistii de la Calvin? Avem in vedere aici baptistii in general fara a ne ocupa de specificitatea baptistilor in Franta si problema separarii intre biserica si stat, unde ei difera de Calvin. Sigur ca unul dintre elementele principale este teocentrismul. Calvin a subliniat importanta doctrinei despre Dumnezeu: atitudinea lui fata de Dumnezeu a fost una de coplesitoare reverenta. Calvin prezinta in analizele lui teologice un Dumnezeu maret, un Dumnezeu caruia ii revine toata slava – SOLI DEO GLORIA.
Preocuparea lui Calvin, am putea spune chiar obsesia lui – sa nu uitam ca Calvin a fost un om foarte pasionat, era ca nimeni sa nu stirbeasca din gloria lui Dumnezeu. Nimeni sa nu-si atribue ceea ce ii revine doar lui Dumnezeu, nimeni, nici papa, nici clerul, NIMENI. Calvin este teologul slavei lui Dumnezeu, al maretiei lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu care ne depasteste de departe, dar care vine spre cel pe care l-a creat dupa chipul si asemanarea Sa. A marturisi maretia lui Dumnezeu insemna, pentru Calvin, a nu pretinde in nici un fel ca putem dispune de El, nici macar mental, intelectual. Dumnezeu depaseste orice cunostinta umana, adica este deasupra ratiunii umane, al capacitatii ratiunii umane de a-l explica, depaseste intelegerea umana si nu poate intra in nici o ecuatie umana.
A marturisi majestatea lui Dumnezeu inseamna si a recunoaste ca El este Rege si ca El domneste peste Imparatia Lui. Comentind prima dintre cele zece porunci Calvin scrie: „Dumnezeu vrea sa aiba preeminenta in toate, El este mai presus de tot, El vrea sa se bucure de dreptul pe care il are asupra poporului sau. El vrea prin urmare ca orice supersitie si orice impietate care ar putea sa umbreasca gloria Lui sa fie indepartata din poporulLui.” (traducere libera personala) Calvin insista ca, slava si recunostinta trebuie atribuite lui Dumnezeu in toate si mai ales in ce priveste mintuirea omului.
Omul nu se poate glorifica cind este vorba de mintuirea lui si nu isi poate atribui nici un merit. Omul nu isi poate cistiga mintuirea; el nu poate decit sa o primeasca, sa ii multumeasca lui Dumnezeu printr-o atitudine pe care sa o manifeste in viata, si sa o pastreze, umblind pe calea credintei si facind faptele bune pe care Dumnezeu le-a pregatit mai dinainte pentru el (Efes. 2:10).
Articole similare
Calvin si Baptistii – 1 – Introducere via Persona
Calvin si baptistii – 2 – Origini baptiste. Anabaptistii via Persona
Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona
Partajează asta:
Declaratia zilei – 4 februarie 2010 Iosif Ton cea mai notorie institutie a baptistilor
Iosif Țon a fost și este în continuare cea mai notorie instituție a baptiștilor români!
Cînd a devenit Iosif Țon o instituție? from România Evanghelică by Alin Cristea (03.01.2011)
Partajează asta:
Referat avand ca obiect Memoriul lui Maier Ion privind publicarea unei ,,Antologii de creatie poetica crestina” – 1978 p.2
Public acum referatul Departamentului Cultelor referitor la Memoriul depus de Maier Ion privind publicarea unei ,,Antologii de creație poetică creștina”.
Prima parte a seriei de documente referitoare la publicarea unei antologii de ,,creație poetică creștină” care să includă și poeziile lui Traian Dorz a fost publicată sub titlul: Memoriul lui Maier Ion catre CC al PCR privind publicarea unei ,,Antologii de poezie crestina” – 1978
Referat avand ca obiect Memoriul lui Maier Ion
Referat avand ca obiect Memoriul lui Maier Ion p.2
Știe cineva ce s-a întâmplat cu cele zece volume (caiete) de poezii însumând circa 3000 de titluri din creația lui Traian Dorz?
Partajează asta:
Calvin si baptistii – 3 – Origini baptiste. Puritanismul englez via Persona
Puritani
Puritani (sursa, AICI)
Origini baptiste
Puritanismul englez
Mentionind anabaptismul pacifist ca prima sursa a baptistilor, trebuie sa adaugam ca puritanismul englez constitue cea de a doua sursa. Acesta a aparut la sfirsitul secolului al XVI-lea si contesta sinteza pe care Biserica Anglicana o facuse intre Catolicism si Protestantism. Puritanii considerau ca Biserica Anglicana nu a dus pina la capat Reforma si ei doreau purificarea bisericii de rezidurile catolice. In teologia lor, puritanii l-au urmat pe Calvin, care la rindul lui promova o separare totala de Biserica Catholica. Existau si printre puritani oameni care nu considerau necesara separarea dintre biserica si stat, dar existau si din aceia care considerau ca separarea dintre stat si biserica este de importanta majora si ca biserica ar trebui sa fie condusa de episcopi si nu de regina Angliei. Aceia dintre puritani care nu au aceptat sinteza dintre biserica si stat, numiti separatisti, s-au separat de Biserica Anglicana si au fondat comunitati autonome.
John Smith, fost profesor la Universitatea Cambridge si preot anglican, a imbratisat cauza separatista si a format o noua biserica, ce nu recunostea autoritatea Bisericii Anglicane. Atitudinea si actiunea lui a dus la persecutii si in anul 1608 el se refugiaza in Olanda, impreuna cu o parte dintre membrii comunitatii pe care o formase. Acolo intilneste un grup de anabaptisti, care botezau adultii pe baza marturisiri credintei lor. El face o sinteza intre anabaptisti si puritani si formeaza o noua biserica. Aceasta noua biserica este o comunitatea de credinciosi marturisitori. Pentru el, acolo unde sunt doi sau trei credinciosi regenerati prin puterea Dunului Sfint, care sunt uniti pentru a marturisi credinta lor in Isus Cristos prin rugaciune, cintare si celebrarea botezului si a Cinei Domnului, ca si prin practicare darurilor spirituale, acolo este o biserica crestina. Asa cum am mentionat deja, apartenenta la biserica depindea de marturisirea personala a credintei in Isus Cristos in apa botezului. Iata deci cele doua surse din care isi trag radacinile baptistii.
Partajează asta:
Iosif Ton – 26. Isus din Nazaret si Duhul Sfant
Omul Isus din Nazaret este Învățătorul nostru și Domnul și Mântuitorul nostru, dar El trebuie să fie și Modelul nostru. Pentru a-L putea înțelege ca Model al nostru, trebuie să ne uităm cu atenție la rolul pe care L-a avut Duhul Sfânt în viața Lui, deoarece Duhul Sfânt are un rol similar în viețile noastre.
Unul dintre primii teologi creștini, Irineu, care a scris pe la anul 180 după Cristos, a folosit o imagine care mie îmi stă mereu în față, ca fiind cea mai plastică și corectă reprezentare a lucrării Sfintei Treimi în lume, scriind că Fiul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt sunt cele două Brațe cu care lucrează Dumnezeu Tatăl în lume. Aceste două Brațe le întinde Tatăl spre noi și cu ele ne cuprinde și ne atrage la Sine. Putem să vedem aceste două Brațe ca fiind prezente pe tot parcursul Vechiului Testament.
Duhul lui Dumnezeu a fost prezent la Creație: El ”Se mișca pe deasupra apelor” (Geneza 1:2). El este menționat frecvent în Vechiul Testament. Spicuiesc din mulțimea lor doar rugăciunea de pocăință a lui David, ”Nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt” (Psalmul 51:11) și plângerea lui Isaia: ”Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel Sfânt” (Isaia 63:10). Trebuie să semnalez și promisiunile făcute prin Ezechiel (36:27) și Ioel (2:28-29) că la un moment dat în viitor Dumnezeu va trimite Duhul Său cel Sfânt într-un mod nou pe pământ.
Fiul lui Dumnezeu este și El prezent la Creație: ”… când a pus temeliile pământului, Eu eram Meșterul Lui, la lucru lângă El” (Prov. 8:29-31). El este inclus în pluralul cu care vorbește Dumnezeu: ”Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră” (Geneza 1:26), și în alte locuri unde Dumnezeu vorbește despre Sine la plural. EL este ”Îngerul Domnului” care Îi apare lui Avraam (Geneza 18) și este amintit ca ”Fiul” lui Dumnezeu în Psalmul 2:7 și 12). Tot ca ”Fiu” al lui Dumnezeu Îl vedem prezent cu cei trei tineri în cuptorul de foc (Daniei 3:25), iar ca ”Fiul omului” ne este prezentat ca fiind înălțat la Dumnezeu ca Cel căruia I se dă stăpânire veșnică peste omenire și istorie (Daniel 7:13-14).
Articole similare
Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, se regăsesc listate cronologic aici
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
Partajează asta:
Colocviul de la Providenta si asocierea lui Iosif Ton cu Miscarea Strajerilor
În perioada 27-29 ianuarie 2011 la Biserica baptistă Providența din Oradea s-a desfășurat colocviul LUCRAREA CUVÂNTULUI REVELAT ŞI A DUHULUI SFÂNT ASTĂZI
Au prezentat
- Dr. Silviu Tatu, conferenţiar la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti, care a vorbit despre Funcţiile profetului în societatea israelită a Vechiului Testament.
- Dr. Radu Gheorghiţă, conferenţiar la Seminarul Teologic Baptist din Kansas City, SUA, şi la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea Bucureşti, care a vorbit despre „Cum zice Duhul” – Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt în epistolele generale ale Noului Testament.
- Dr. Marius-David Cruceru, conferenţiar la Universitatea Emanuel din Oradea, care a vorbit despre Nimic nou sub soare, o scurtă descriere a crizei carismatice din primele secole creştine şi a răspunsului biblic oferit acesteia, cu referire specială la montanism, Augustin (şi capadocieni).
- Dr. Emil Bartoş, conferenţiar la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea Bucureşti, care a vorbit despre O incursiune în istoria mişcărilor de trezire şi înnoire spirituală din bisericile evanghelice.
sursa: Biserica Providența Oradea
Teofil Stanciu, a participat la colocviu și a scris articolul Ce am înțeles de la colocviu, pe care Alin Cristea îl sintetizează în cadrul unei postări intitulată 10 lucruri despre Colocviul de la Providența. În cadrul articolului menționat, Alin Cristea consideră articolul lui Teofil Stanciu o ,,lectură obligatorie pentru oricine e interesat de evenimentele din ultimele luni declanșate de asocierea lui Iosif Țon cu Mișcarea Străjerilor, așadar un document de interes pentru studiul istoriei evanghelicilor din România”. După cum spune și titlul articolului, Alin Cristea sintetizează în 10 puncte articolul lui Teofil Stanciu, iar primul punct, personal îl consider a fi o sinteză, concluzia analizei colocviului desfășurat la Oradea prin prisma analizei lui Teofil Stanciu. 1. “Acest colocviu a fost util, însă doar a deschis anumite „dosare” sensibile. Dacă nu va fi urmat și de alte întreprinderi similare, se va dovedi cu totul insuficient pentru nevoile actuale ale evanghelicilor români.”
Dănuț Mănăstireanu semnalează articolulul lui Teofil Stanciu sub titlul Ce am înțeles de la colocviu « Cu drezina
În cadrul articolului său, Dănuț face referire la faptul că, colocviul de la Biserica Providența din Oradea, a avut ,,teme legate de criza produsa de ralierea lui Iosif Ton la Mișcarea Strajerilor”, iar analiza lui Teofil Stanciu este caracterizată ca fiind ,,lucida si echilibrata”.
Partajează asta:
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
În cadrul acestui post prezint lista mesajelor pastorului Iosif Țon în ordinea cronologică a apariției acestora și a postării lor pe site-ul istorieevanghelica.ro.
Pute-ți consulta de asemenea Pagina Cazul Iosif Țon –Străjerii de pe blogul Istorie evanghelică precum și pagina
Cazul Iosif Țon- listă articole pe Istorie evanghelică.
Cele 25 de mesaje ale pastorului Iosif Țon apărute după asocierea sa cu Mișcarea Străjerilor, prin intermediul cărora își prezintă teologia, sunt următoarele:
1. Iosif Țon dă socoteală despre ceea ce crede și gândește (31 dec. 2010)
2. Iosif Ton – Marginalizarea lui Isus din Nazaret si a invataturii Lui
3. Iosif Ton – 03. Martin Luther (1483-1546)
4. Iosif Ton – 04. Sa gandim cum gandea Fiul lui Dumnezeu
5. Iosif Ton – 05. Cum S-a descris Dumnezeu pe Sine Insusi
6. Iosif Ton – 06. Cartea Geneza si bunatatea lui Dumnezeu
7. Iosif Țon – 07. O bunatate ca bunatatea lui Dumnezeu
8. Iosif Ton – 08. David si bunatatea lui Dumnezeu. Confruntarea dintre rautate si bunatate
9. Iosif Ton – 09. Osea si bunatatea lui Dumnezeu
10. Iosif Ton – 10. Concluzii despre bunatatea lui Dumnezeu in Vechiul Testament
11. Iosif Ton – 11. Domnul Isus – Invatatorul
12. Iosif Ton – 12. Subiectul central: in Scoala lui Isus
13. Iosif Ton – 13. Imparatia lui Dumnezeu a venit
14. Iosif Ton – 14. Doua imparatii in conflict
15. Iosif Ton – 15. Constitutia Imparatiei (1)
16. Iosif Ton – 16. Constitutia Imparatiei (2)
17. Iosif Ton – 17. Prioritatea poruncilor Domnului Isus
18. Iosif Ton – 18. La ce ne cheama Domnul Isus
19. Iosif Ton – 19. Scopurile mortii Domnului Isus
20. Iosif Ton – 20. Cum sa facem ucenici
21. Iosif Ton – 21. Robia pacatului
22. Iosif Ton – 22. Domnul Isus – Eliberatorul
23. Iosif Ton – 23. La inceputul lumii
24. Iosif Ton – 24. Programul Fiului lui Dumnezeu
25. Iosif Ton – 25. Vindecare si eliberare
Partajează asta:
Confesiunea de la Westminster – 5 – Despre providenta via Persona
Capitolul V. Despre Providenţă
1. Dumnezeu, marele Creator al tuturor lucrurilor, susţine, îndrumă, dispune (hotărăşte, determină?) şi guvernează toate creaturile, acţiunile şi lucrururile, de la cel mai mare până la cel mai neânsemnat, prin providenţa Sa înţeleaptă şi preasfântă, după preştiinţa Sa infailibilă şi după sfatul liber şi neschimbat al voii Sale, spre gloria înţelepciunii, puterii, dreptăţii, bunătăţii şi îndurării Lui.
2. Deşi toate lucrurile se petrec în mod imuabil şi infailibil, după preştiinţa şi hotărârea lui Dumnezeu, care este cauza primordială, prin aceeaşi providenţă El le rândueşte să aibă loc în conformitate cu natura cauzelor secundare, fie în mod necesar, liber sau întâmplător.
3. Dumnezeu, în providenţa Sa obişnuită, se foloseşte de mijloace, dar este liber să lucreze şi fără ele, peste ele sau împotriva lor, după cum doreşte.
Articole similare
Confesiunea de la Westminster – Introducere via Persona
Confesiunea de la Westminster – 1 – Despre Sfinta Scriptura via Persona
Confesiunea de la Westminster – 2 – Despre Dumnezeu si despre Sfinta Treime via Persona
Confesiunea de la Westminster – 3 – Despre decretele eterne ale lui Dumnezeu via Persona
Confesiunea de la Westminster – 4 – Despre creatie via Persona
Istorie Evanghelica 