Lansarea cărții Sectanții de Vasile Ernu la Bookfest 2015
Cu prilejului Târgului de carte Bookfest 2015, Vasile Ernu și-a lansat cartea Sectanții. Iată câteva înregistrări de la acest eveniment.
*
Lansarea cărții Sectanții de Vasile Ernu – Bookfest 2015 (2)
*
Lansarea cărții Sectanții de Vasile Ernu – Bookfest 2015 (3)
În partea a treia puteți urmări intervenția lui Vasile Ernu
Partajează asta:
Necrolog pastor Cornel Cocariu (1978)
Îndrumătorul Creștin Baptist, Nr. 5-6/ 1978, p. 20
Partajează asta:
Participanții la Cursul de împrospătare și îndrumare pastorală (1978)
În perioada comunistă se făceau cursuri de împrospătare a cunoștințelor biblice și îndrumare pastorală, iar această fotografie a fost realizată ca urmare a finalizării unor astfel de cursuri în anul 1978.
Fotografia este realizată în curtea Seminarului Teologic Baptist din București.
Îndrumătorul Creștin Baptist, Nr. 5-6/ 1978, p. 5
Partajează asta:
Marius Silveșan în Dialog (10) cu Cătălin Dupu (2) La est de Libertate, la est de Adevăr
Un nou dialog, o nouă carte, Romanul La est de Libertate. Această ediție a dialogurilor îl are ca invitat pe Cătălin Dupu. Discutăm despre romanul La est de Libertate, despre situația libertății în perioada comunistă, dar și despre Adevăr.
Citește și Libertatea: un drept al omului – postfață a cărții „La est de libertate” de Cătălin Dupu
Partajează asta:
Carmel, Zbor in doi
O melodie foarte frumoasa
Partajează asta:
1939 – Telegrama baptiștilor către noul ministru al cultelor și artelor
Situația acelor ani pentru baptiști, dar și pentru ceilalți evanghelici, inclusiv pentru penticostali, care erau interziși din 1933, a fost una plină de neprevăzut și de probleme. A fost una cu perioade de acalmie, dar și perioade de persecuții destul de crunte, uneori chiar mai crunte decât cele pe care le-au îndurat unii credincioși în România comunistă.
Documentele consultate nu confirmă afirmația lui Alexa Popovici că la 14 decembrie 1938 toate bisericile baptiste au fost închise. Cu siguranță unele au fost închise, dar nu toate. Trebuie avut în vedere și contextul internațional, precum și intervențiile multiple făcute de Alianța Mondială Baptistă în sprijinul baptiștilor români.
Referitor la această telegramă, consider că baptiștii aveau motive să-l salute pe noul ministru după ce în perioada martie 1938 – februarie 1939 ministrul Educației Naționale, Cultelor și Artelor a fost Episcopul Nicolae Colan. Iar în timpul mandatului său a fost emisă și Decizia Nr. 26. 208 din 11 iunie 1938 privind reglementarea asociațiilor religioase și interzicerea sectelor, decizie care îi încadra pe baptiști în categoria asociațiilor religioase.
Pentru anul 1939, Alexa Popovici face referire la Nr. 31.999 din 15 iulie 1939 care relua în fapt prevederi din 1937 și 1938 ale altor decizii ministeriale. O astfel de prevedere era cea care prevedea necesitatea autorizării tuturor bisericilor baptiste, creștine după Evanghelie și adventiste, biserici care erau încadrate la asociații religioase. În ceea ce privește condițiile de autorizare ale unei asociații religioase, decizia din iulie 1939 solicita „un număr de cel puțin 100 de membrii, bărbați, cetățeni români, majori, capi de familie.”
Perioada a fost una complexă atât din punct de vedere politic cât și religios când putem vorbi de un climat de persecuție la adresa bisericilor evanghelice. Cu toate acestea, în 10 februarie 1940, baptiștii vor obține recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări, a României Mari.
Farul Creștin, Nr. 6 / 1939, 11 februarie
„La 14 decembrie 1938, toate bisericile baptiste din România au fost închise și sigilate”, consemnează Alexa Popovici în Istoria baptiștilor…
La 21 februarie 1939, la trei săptămîni de la numirea lui Nicolae Zigre ca ministru, acesta a primit vizita unei delegații baptiste compuse din Ioan R. Socaciu, Ioan Cocuț, Lucașa L. Sezonov, Marin Dumitrașcu și Dănilă Pascu. Aceștia au înmînat un memoriu cu plîngerile baptiștilor din toată țara și o cerere pentru deschiderea bisericilor baptiste.
La 31 martie 1939 au fost redeschise bisericile baptiste.
Dar decizia Ministerului Cultelor din iulie 1939 i-a încadrat pe baptiști în rîndul asociațiilor religioase, impunîndu-le anumite condiții care trebuiau îndeplinite pînă în 12 octombrie pentru a obține autorizația ministerială, altfel bisericile urmau să fie declarate ilegale și închise.
„La 12 octombrie 1939, bisericile au fost închise în cea mai mare parte, fiindcă nu aveau la acea dată…
Vezi articolul original 5 cuvinte mai mult
Partajează asta:
Marius Silveșan în dialog (9) cu pastorul Costel Ghioancă
Seria dialogurilor continuă cu un nou invitat, domnul Costel Ghioancă, pastorul Bisericii Creștine Baptiste Adonai din București.
Subiectele abordate vizează chemarea la slujire pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu, nevoia de modele, dar și lucrarea din Biserica Creștină Baptistă „Adonai” din București.
Discutăm nu numai despre o slujire pastorală, ci și despre una la nivel academic prin intermediul cărților pe care invitatul meu le-a scris. Amintesc aici Retorică și predicare. Interferențe și diferențe, o carte pe care o recomand tuturor celor interesați de subiect.
Invitatul răspunde la următoarele întrebări: De ce a ales să se implice în București? De ce era nevoie de un astfel de proiect? Care sunt obiectivele pe care și le-a fixat?
Partajează asta:
100 de ani de la înființarea primei biserici creștine după Evanghelie la Holbav, jud. Brașov
Duminică, 16 august 2015, creștinii după Evanghelie din localitatea Holbav, județul Brașov au sărbătorit 100 de ani de la înființarea primei bisericii. La acest eveniment au participat, conform codlea-info.ro, peste 300 de persoane din toate colțurile lumii.
Biserica din Holbav a fost înființată ca urmare a activității unui misionar care a poposit la Holbav în jurul anului 1915 și avea asupra lui o biblie mare cât un catalog de școală, după cum a menționat Scurtu Ștefan, reprezentantul fraților.
Partajează asta:
Marius Silveșan în dialog (8) cu Cătălin Dupu (1): Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii
În cadrul acestui dialog, Cătălin Dupu vorbește în exclusivitate despre geneza romanului Ambasadorul, precum și despre alte aspecte inedite referitoare la interesul său față de istorie.
Partajează asta:
Bisericile, locașuri sacre și scumpe, sunt închise și sigilate, iar cârciumile sunt deschise
Perioada dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1938-1940) și apoi cea a regimului Antonescu (1940-1944) a fost una de persecuții la adresa creștinilor evanghelici din toate provinciile Regatului Român și mai cu seamă pentru cei din Basarabia. Nici cei din Vechiul Regat nu au scăpat de persecuții după cum relevă și documentul la care ne mă voi referi în continuare.
Astfel, în 9 septembrie 1939 ministrul Cultelor și Artelor, Radu Budeișteanu, semnează trei decizii ministeriale cu implicații majore asupra libertății religioase. După apariția acelor decizii ministeriale, conducătorii baptiști, la nivel central sau local, alături de reprezentanții altor grupări religioase au făcut memorii la Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu. Un astfel de memoriu este și cel al Comunității Baptiste Române din Brăila[1], prin care aceasta protestează împotriva deciziei ministeriale nr. 42.353 din 9 septembrie 1940, decizie care prevedea la articolul 1 desființarea asociațiilor religioase și sectelor, iar la punctul 2 închiderea tuturor caselor de rugăciune ale acestora.
Memoriul Comunității Baptiste Române din Brăila din 15 septembrie 1940, al cărei președinte era Luca Sezonov, menționa următoarele:
„Prin închiderea caselor de rugăciuni se răpește credincioșilor creștini baptiști cel mai elementar drept de viață: libertatea de a se închina lui Dumnezeu potrivit cu convingerile lor”[2].
În cadrul acestui protest se remarcă punctul 7 prin hilarul situației la care face referire. Parafrazând plângerea pe care baptiștii din Brăila o adresează generalului Ion Antonescu putem spune că bisericile sunt închise, în timp ce cârciumile sunt deschise.
„E o nedreptate și adâncă mâhnire pentru noi românii credincioși baptiști să ne privim casele de rugăciune, locașuri sacre și scumpe, închise și sigilate, în timp ce cârciumile și sistemele ateiste sunt libere”[3]. (subl. .n. M.S.)
O notă în manuscris de pe document, datată 29.IX.1940, menționează că s-a revenit asupra deciziei de care se plâng semnatarii acestui memoriu. Într-adevăr, acest lucru se întâmplase în data de 19 septembrie 1940 prin Decizia Nr.43.931/1940 semnată de noul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educațiunii Naționale, al Cultelor și Artelor, Profesorul Traian Brăileanu, care suspenda aplicarea deciziilor ministeriale nr. 42.352 și 42.353 din 9 septembrie 1940.
[1] ANIC, fond PCM, dosar nr. 361/1940, ff. 134-135, apud Viorel Achim, Politica regimului Antonescu …, doc. 11, pp. 219-221.
[2] Ibidem.
[3] Ibidem.
Istorie Evanghelica 