Arhive categorie: Evanghelici

Marius Silveșan în Dialog (10) cu Cătălin Dupu (2) La est de Libertate, la est de Adevăr


Un nou dialog, o nouă carte, Romanul La est de Libertate. Această ediție a dialogurilor îl are ca invitat pe Cătălin Dupu. Discutăm despre romanul La est de Libertate, despre situația libertății în perioada comunistă, dar și despre Adevăr.

Citește și Libertatea: un drept al omului – postfață a cărții „La est de libertate” de Cătălin Dupu

Carmel, Zbor in doi


O melodie foarte frumoasa

1939 – Telegrama baptiștilor către noul ministru al cultelor și artelor


Situația acelor ani pentru baptiști, dar și pentru ceilalți evanghelici, inclusiv pentru penticostali, care erau interziși din 1933, a fost una plină de neprevăzut și de probleme. A fost una cu perioade de acalmie, dar și perioade de persecuții destul de crunte, uneori chiar mai crunte decât cele pe care le-au îndurat unii credincioși în România comunistă.

Documentele consultate nu confirmă afirmația lui Alexa Popovici că la 14 decembrie 1938 toate bisericile baptiste au fost închise. Cu siguranță unele au fost închise, dar nu toate. Trebuie avut în vedere și contextul internațional, precum și intervențiile multiple făcute de Alianța Mondială Baptistă în sprijinul baptiștilor români.

Referitor la această telegramă, consider că baptiștii aveau motive să-l salute pe noul ministru după ce în perioada martie 1938 – februarie 1939 ministrul Educației Naționale, Cultelor și Artelor a fost Episcopul Nicolae Colan. Iar în timpul mandatului său a fost emisă și Decizia Nr. 26. 208 din 11 iunie 1938 privind reglementarea asociațiilor religioase și interzicerea sectelor, decizie care îi încadra pe baptiști în categoria asociațiilor religioase.
Pentru anul 1939, Alexa Popovici face referire la Nr. 31.999 din 15 iulie 1939 care relua în fapt prevederi din 1937 și 1938 ale altor decizii ministeriale. O astfel de prevedere era cea care prevedea necesitatea autorizării tuturor bisericilor baptiste, creștine după Evanghelie și adventiste, biserici care erau încadrate la asociații religioase. În ceea ce privește condițiile de autorizare ale unei asociații religioase, decizia din iulie 1939 solicita „un număr de cel puțin 100 de membrii, bărbați, cetățeni români, majori, capi de familie.”
Perioada a fost una complexă atât din punct de vedere politic cât și religios când putem vorbi de un climat de persecuție la adresa bisericilor evanghelice. Cu toate acestea, în 10 februarie 1940, baptiștii vor obține recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări, a României Mari.

Avatarul lui Alin CristeaRomania Evanghelica

de-la-uniune-1939

Farul Creștin, Nr. 6 / 1939, 11 februarie

„La 14 decembrie 1938, toate bisericile baptiste din România au fost închise și sigilate”, consemnează Alexa Popovici în Istoria baptiștilor…

La 21 februarie 1939, la trei săptămîni de la numirea lui Nicolae Zigre ca ministru, acesta a primit vizita unei delegații baptiste compuse din Ioan R. Socaciu, Ioan Cocuț, Lucașa L. Sezonov, Marin Dumitrașcu și Dănilă Pascu. Aceștia au înmînat un memoriu cu plîngerile baptiștilor din toată țara și o cerere pentru deschiderea bisericilor baptiste.

La 31 martie 1939 au fost redeschise bisericile baptiste.

Dar decizia Ministerului Cultelor din iulie 1939 i-a încadrat pe baptiști în rîndul asociațiilor religioase, impunîndu-le anumite condiții care trebuiau îndeplinite pînă în 12 octombrie pentru a obține autorizația ministerială, altfel bisericile urmau să fie declarate ilegale și închise.

„La 12 octombrie 1939, bisericile au fost închise în cea mai mare parte, fiindcă nu aveau la acea dată…

Vezi articolul original 5 cuvinte mai mult

Marius Silveșan în dialog (9) cu pastorul Costel Ghioancă


Seria dialogurilor continuă cu un nou invitat, domnul Costel Ghioancă, pastorul Bisericii Creștine Baptiste Adonai din București.
Subiectele abordate vizează chemarea la slujire pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu, nevoia de modele, dar și lucrarea din Biserica Creștină Baptistă „Adonai” din București.
Discutăm nu numai despre o slujire pastorală, ci și despre una la nivel academic prin intermediul cărților pe care invitatul meu le-a scris. Amintesc aici Retorică și predicare. Interferențe și diferențe, o carte pe care o recomand tuturor celor interesați de subiect.

Invitatul răspunde la următoarele întrebări: De ce a ales să se implice în București? De ce era nevoie de un astfel de proiect?  Care sunt obiectivele pe care și le-a fixat?

100 de ani de la înființarea primei biserici creștine după Evanghelie la Holbav, jud. Brașov


Duminică, 16 august 2015, creștinii după Evanghelie din localitatea Holbav, județul Brașov au sărbătorit 100 de ani de la înființarea primei bisericii. La acest eveniment au participat, conform codlea-info.ro, peste 300 de persoane din toate colțurile lumii.

DSC_0043 (Copy)

Biserica din Holbav a fost înființată ca urmare a activității unui misionar care a poposit la Holbav în jurul anului 1915 și avea asupra lui o biblie mare cât un catalog de școală, după cum a menționat Scurtu Ștefan, reprezentantul fraților.

Marius Silveșan în dialog (8) cu Cătălin Dupu (1): Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii


În cadrul acestui dialog, Cătălin Dupu vorbește în exclusivitate despre geneza romanului Ambasadorul, precum și despre alte aspecte inedite referitoare la interesul său față de istorie.

Bisericile, locașuri sacre și scumpe, sunt închise și sigilate, iar cârciumile sunt deschise


Perioada dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1938-1940) și apoi cea a regimului Antonescu (1940-1944) a fost una de persecuții la adresa creștinilor evanghelici din toate provinciile Regatului Român și mai cu seamă pentru cei din Basarabia. Nici cei din Vechiul Regat nu au scăpat de persecuții după cum relevă și documentul la care ne mă voi referi în continuare.

Astfel, în 9 septembrie 1939 ministrul Cultelor și Artelor, Radu Budeișteanu, semnează trei decizii ministeriale cu implicații majore asupra libertății religioase. După apariția acelor decizii ministeriale, conducătorii baptiști, la nivel central sau local, alături de reprezentanții altor grupări religioase au făcut memorii la Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu. Un astfel de memoriu este și cel al Comunității Baptiste Române din Brăila[1], prin care aceasta protestează împotriva deciziei ministeriale nr. 42.353 din 9 septembrie 1940, decizie care prevedea la articolul 1 desființarea asociațiilor religioase și sectelor, iar la punctul 2 închiderea tuturor caselor de rugăciune ale acestora.

Memoriul Comunității Baptiste Române din Brăila din 15 septembrie 1940, al cărei președinte era Luca Sezonov, menționa următoarele:

„Prin închiderea caselor de rugăciuni se răpește credincioșilor creștini baptiști cel mai elementar drept de viață: libertatea de a se închina lui Dumnezeu potrivit cu convingerile lor”[2].

În cadrul acestui protest se remarcă punctul 7 prin hilarul situației la care face referire. Parafrazând plângerea pe care baptiștii din Brăila o adresează generalului Ion Antonescu putem spune că bisericile sunt închise, în timp ce cârciumile sunt deschise.

„E o nedreptate și adâncă mâhnire pentru noi românii credincioși baptiști să ne privim casele de rugăciune, locașuri sacre și scumpe, închise și sigilate, în timp ce cârciumile și sistemele ateiste sunt libere[3]. (subl. .n. M.S.)

O notă în manuscris de pe document, datată 29.IX.1940, menționează că s-a revenit asupra deciziei de care se plâng semnatarii acestui memoriu. Într-adevăr, acest lucru se întâmplase în data de 19 septembrie 1940 prin Decizia Nr.43.931/1940 semnată de noul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educațiunii Naționale, al Cultelor și Artelor, Profesorul Traian Brăileanu, care suspenda aplicarea deciziilor ministeriale nr. 42.352 și 42.353 din 9 septembrie 1940.

[1] ANIC, fond PCM, dosar nr. 361/1940, ff. 134-135, apud Viorel Achim, Politica regimului Antonescu …, doc. 11, pp. 219-221.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930


Baptiștii sunt de confesiune protestantă fiind prezenți în România de la mijlocul secolului al XIX -le, dacă ne referim la prima biserică baptistă (germană) din Vechiul Regat recunoscută de autorități ca și biserică în anul 1856.

cropped-tinerii-de-la-bucuresti-in-drum-spre-buteni-1947-cu-stampila.jpg

Tineri credincioși baptiști din la București în drum spre Buteni, județul Arad (1947)

Ei vor continua să fie parte a Regatului român, iar realizarea României Mari îi aduce împreună în cadrul aceluiași stat pe baptiștii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acesta este cadrul în care baptiștii se vor organiza și dezvolta, deși au avut de îndurat persecuții.

Scopul acestui articol este acela de a aduce în atenția celor interesați informații despre evoluția statistică a comunității creștine baptiste din România în cadrul deceniului 1920-1930. Prezentarea evoluției din punct de vedere numeric se bazează cu precădere pe informațiile oferite de Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989, informații care sunt completate cu cele oferite de Breviarul Statistic al României din anul 1939. Informații suplimentare pot fi găsite în cadrul unor documente din cartea domnului Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Informații statistice pentru perioada comunistă pot fi găsite și în cartea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul acestui articol sunt prezentate informații despre populația României, dar și informații referitoare la Biserica Baptistă. La nivelul lunii decembrie 1921, în primul an al decadei 1920-1930, situația credincioșilor baptiști după naționalitatea căreia îi aparțineau se prezenta astfel: „români: 14.000, maghiari 6.223, germani 670, bulgari și ruși 300[1].

În totalitatea ei, comunitatea baptistă din România a avut următoarea evoluție numerică între anii 1920-1930:

 

Anul[2]

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930
Membri 18751 19901 21193 24458 26958 28143 29405 32423 34315 390003 43763

 

Din datele de mai sus rezultă faptul că, în ciuda persecuțiilor și problemelor întâmpinate, baptiștii au avut o creștere constantă pe parcursul decadei 1920-1930. În procente creșterea a depășit valoarea de 50%.

Informațiile pe care le-am prezentat sunt de ordin intern, oferite de către Alexa Popovici, membru marcant al comunității baptiste, și trebuie coroborate cu cele oferite de statistica oficială. De asemenea, se impune o raportare a numărului de credincioși baptiști la numărul total al populației României. Conform recensământului din 29 decembrie 1930 totalul populației României era de 18.057.028 cetățeni din care 365.103.9 în mediul urban și 14.405.989 în mediul rural[3]. În ceea cea ce privește numărul celor care s-au declarat de confesiune baptistă la recensământul din 1930, Breviarul statistic[4] menționează faptul că baptiștii erau în număr de 60.562[5]. Cea mai mare prezență baptistă se înregistra în județul Bihor cu 11.087 credincioși, urmat de județul Arad cu 9.017 și Hotin cu 7.321[6].

[1] Revista „Creștinul”, nr. 6, 15 martie 1922, pp. 13-14 (apud Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989, ediția a 2-a revizuită, Editura Făclia Oradea, Editura Universității Emanuel Oradea, 2007, p. 304).

[2] Ibidem.

[3] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), Editura Institutului Central de Statistică, București, iulie 1939, p. 44. Alexa Popovici menționează că în anul 1930 erau 43.763 baptiști, date sensibil mai mici decât cele oficiale. În procente baptiștii reprezentau în anul 1930, 0,4% din populația țării. Pentru o situație statistică a se vedea și Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu …, Doc. 121, 131,  229.

[4] Din iulie 1939

[5] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), p. 65.

[6] Ibidem.

ITBB – Educația teologică aproape de tine!


Institutul Teologic Baptist din București, pe lângă programul de învățământ la zi,  organizează studii teologice la distanță. Programul de Învățământ la Distanță este singurul program de acest gen din domeniul teologiei acreditat în Romania. Prin acest program noi încercăm să aducem educația teologică mai aproape de credincioșii care doresc să se devină mai eficienți în slujirea pe care o fac deja sau pentru aceia care doresc să se pregătească pentru slujirea pe care Domnul îi cheamă. Învățământul la Distanță se adresează pastorilor, prezbiterilor, învățătorilor de studiu biblic, învățătorilor/învățătoarelor de copii și tineret, misionarilor.

Citește și: Prezentarea Programului de Învățământ la Distanță al Institutului Teologic Baptist din București

Prin acest program noi aducem educația în contextul vieții și slujirii credincioșilor români din țară și străinătate. Acest program este deschis pentru credincioșii din toate bisericile evanghelice.

Mai multe informații despre admitere puteți citi aici .
IMG_0450
Vă puteți familiariza puțin cu programul de învățământ la distanță prin vizualizarea unui material video aici  (faceți click pe aici).  Dacă doriți informații suplimentare depre ID puteți să mă contacți la coordonator.itbbid@gmail.comsau telefon 0748-108080

Înscrierile vor fi în perioada 4-15 Septembrie 2015.

 

Urmăriți o prezentare a programului ID realizată de către Lect. Dniel Fodorean, Prodecan Învățământ la Distanță

Vă așteptăm!

Daniel Fodorean

Prodecan Învățământul la Distanță

http://www.baptist-tm.ro/itbb-educatia-teologica-aproape-de-tine/

Youtube: Mărturie Silvia Tărniceriu (07.10.2012) – 9.500 vizualizări


Dintre cele aproape 900 de înregistrări video încărcate pe contul meu de YouTube, primele 10 poziții se prezintă în ordinea de mai jos.

YouTube Marius Silveșan

1. Mărturie Silvia Tărniceriu (07.10.2012) este prima înregistrare din cele peste 800 disponibile pe contul de YouTube Marius Silveșan și are 9.500 de vizualizări.

Următoarele poziționării în top 10 sunt:

2.  Corul studentilor Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, Drumul slavei trece si pe la cruce –  5.880 vizualizări

3.  Andreea&Dragos Buterchi, Ajunge zilei necazul ei – 4.452 vizualizări

4.  Florin Ianovici, De ce vin încercări în viața noastră (7 dec 2014) – 3.893 vizualizări

5.  Andreea Buterchi, Dacă norii încercării – 2.954 vizualizări

6.  Concertul umanitar „Dar din Dar” 2014 – Costel Busuioc, Marian Mocanu și Trio Emy Drăgoi – 2.590 vizualizări

7.

8.  10 Pastorul Paul Negrut la BCB „Golgota” Bucuresti (16.12.2012) p. I – 2.264 vizualizări

9.  Predica de Paste 2012 a pastorului Vasile Talpos – 2.227 vizualizări

10. Corul Institutului Teologic Baptist Bucuresti, Purtat ca pe aripi de vultur – 2.151 vizualizări

Remarc prezența în primele zece poziții a două melodii interpretate de Corul Studenților Institutului Teologic Baptist din București, dirijat pe atunci de Ema Talpoș (căsăt. Vasile)

În data de 24 iulie 2015 situația statistică este completată de următoarele date:

Număr de abonați:  112 abonați ,

Număr de vizionări ale canalului: 191.373 de vizionări

Videoclipuri încărcate:  890 Videoclipuri