Arhive categorie: Evanghelici

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015)


demolare

Anul acesta de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

Cu acest prilej Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, a realizat un material comemorativ pe baza propriei experiențe, a documentelor de arhivă, dar și a unor mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi

INTERSECȚII – Episodul 1- Otniel Bunaciu în dialog cu Daniel Mariș despre revitalizarea slujirii în bisericile baptiste


Episodul de față deschide seria emisiunilor „Intersecții” a Centrului de Cercetare a „Credinței și Culturii” din Universitatea din București. Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, decanul Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București și directorul Centrului de Cercetare a Credinței și Culturii, menționează în partea de început a acestei emisiuni obiectivele acestui demers științific, unul care își dorește să abordeze teme interdisciplinare. Astfel, „intersecții este un ciclu de emisiunii pe teme interdisciplinare realizat de Centrul de Cercetare a „Credinței și Culturii” din Universitatea București.”

Siglă Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii - Universitatea din București

Invitatul acestei emisiuni este Conf. univ. dr. Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, profesor de Vechiul Testament la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București și pastor al Bisericii Creștine Baptiste „Golgota” din București.

Tema acestei emisiuni este Revitalizarea slujirii în bisericile baptiste și semnificația acesteia pentru mărturia baptistă din țara noastră.

Seară de evanghelizare cu Florin Ianovici la Biserica Creștină Baptistă ”Nădejdea” București (27 mai 2015) – live pe prodocensmedia.ro


Cu ocazia sărbătoririi Cinzecimii ( Rusaliile) și a comemorării a 30 de ani de la demolarea locașului făcută de comuniști Biserica Creștină Baptistă NĂDEJDEA vă invită la 4 seri speciale de proclamare a Cuvântului lui Dumnezeu și audiție de muzică creștină.

Evenimentul va putea fi vizionat live pe pagina prodocensmedia.ro

Prodocens Media logo final2

Prima seară, miercuri, 27 mai 2015 avem ca invitați pe pastorul Florin Ianovici, Grupul Betel București și Marian Mocanu.

27 Florin Ianovici

Mai jos aveți și un mic clip video de prezentare a acestui eveniment. Atât afișul cât și clipul de prezentare au fost realizate de către Mircea Bulatov

Prima ediție a Reuniunii Balcanice a Micului Dejun cu Rugăciune la Palatul Parlamentului (22-23 mai 2015)


Mic dejun cu Rugăciune (mai 2015)

În zilele de 22 și 23 mai 2015 la Palatul Parlamentului din București a fost organizat de către senatorul Ben-Oni Ardelean prima ediție a evenimentului Reuniunea Balcanică a Micului Dejun cu Rugăciune. Din partea Institutului Teologic Baptist la acest eveniment a fost prezent rectorul Instituției, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Decanul Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul ITBB, Lect. univ. dr. Sorin Bădrăgan și Conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean care a fost inițiatorul și organizatorul acestui eveniment. Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București a fost reprezentată prin decan, Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu care este totodată și Președintele Federației Baptiste Europene și al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, Conf. univ. dr. Corneliu Boingeanu, Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă (FTB) și Lect. univ. dr. Adrian Emanuel Sârbu, profesor în cadrul FTB.
Iată mai jos un comunicat de presă al acestui eveniment.

Rugăciunea și citirea Bibliei au transformat, pentru aproape două zile, Palatul Parlamentului într-un loc în care oameni politici din toate colțurile lumii, lucratori în administrația publică locală și centrală, în organizațiile neguvernamentale, în mediul academic, s-au închinat și au mijlocit împreună pentru o societate a păcii. Evenimentul, organizat de senatorul Ben-Oni Ardelean în zilele de 22 și 23 mai 2015, a fost presărat cu numeroase citate și învățături biblice, dar și ale unor personalități marcante din diversele sfere ale vieții sociale. Inspirați de aceste cuvinte, participanții, fără deosebire de culoarea politică, de apartenența etnică, de țara de origine, s-au rugat împreună Domnului păcii, pentru vindecarea și reabilitarea tuturor zonelor afectate de diversele conflicte de pe mapamond.

Reuniunea Balcanică a Micului Dejun cu Rugăciune, primul astfel de eveniment regional din Balcani, a constituit totodată și modalitatea celor prezenți de a afirma nevoia de pace, de împăcare cu Dumnezeu și cu semenii, de reabilitare a unei regiuni aproape permanent frământată de tulburări și de conflicte (și care a generat ea însăși crize de dimensiuni și cu implicații globale). Membrii ai Congresului American, ai Bundestag-ului german, ai guvernelor și parlamentelor din țări precum Marea Britanie, Norvegia, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Coreea de Sud și, evident, România, împreună cu reprezentanți ai cultelor religioase și cu cei ai mediului teologic universitar au vorbit limbajul comun al rugăciunii, singurul înălțat în mijlocul celor prezenți fiind Domnul păcii. Au luat cuvântul, printre alții, Vicepreşedintele Senatului, Cristian-Sorin Dumitrescu, fostul Preşedinte al Senatului şi fost ministru al afacerilor externe, senatorul Mircea Geoană, Vicepreşedintele Adunării Naţionale a Serbiei, Vladimir Marinković, Președintele Federației Baptiste Europene, prof. dr. Otniel Ioan Bunaciu, pastorul sud-coreean Hong Key Chung, distinşi membri ai Congresului Statelor Unite ale Americii şi ai Parlamentului European.

Printre ideile aduse în discuție de  către participanţii la dezbaterile care au urmat Micului Dejun cu Rugăciune s-au evidențiat o serie de aspecte, precum: reconcilierea şi edificarea păcii constituie un proces continuu, iar întărirea capacităţii tinerilor de a se implica în domeniul leadershipului este o investiţie pe termen lung în prosperitatea regiunii Balcanilor; eforturile comunităţii internaţionale trebuie să transceadă geopolitica puterii şi să se concentreze cu predilecţie pe menținerea păcii în cele mai vulnerabile regiuni ale lumii; necesitatea unei acţiuni stringente în vederea eliminării riscurilor iminente pentru viaţa creştinilor din Siria şi Irak; cea mai gravă formă de corupţie este cea care aduce atingere valorilor spirituale; haosul şi starea de conflict pot fi neutralizate prin promovarea valorilor credinţei.

Dincolo de dezbateri însă, rămâne cel puțin un adevăr: este nevoie ca oamenii din toate aceste medii și sfere de activitate să înalțe către ceruri mâini curate și să mijlocească în rugăciune pentru pacea țărilor în care ne-a așezat Dumnezeu pe fiecare dintre noi.

 

Evanghelizare la Biserica Baptistă „Nădejdea” București (27-31 mai 2015)


Cu ocazia sărbătoririi Cinzecimii ( Rusaliile) și a comemorării a 30 de ani de la demolarea locașului făcută de comuniști Biserica Creștină Baptistă NĂDEJDEA vă invită la 4 seri speciale de proclamare a Cuvântului lui Dumnezeu și audiție de muzică creștină.
Afiș Evanghelizare BCB Nădejdea - mai 2015
Mai jos aveți și un mic clip video de prezentare a acestui eveniment. Atât afișul cât și clipul de prezentare au fost realizate de către Mircea Bulatov

 

Clip de prezentare – Institutul Teologic Baptist din București


Institutul Teologic Baptist din București este cea mai veche instituție de învățământ academic din mediul evanghelic românesc, iar astăzi aceasta își continuă menirea de a forma slujitori, de a echipa oameni care să ducă mai departe Cuvântul lui Dumnezeu.

Pentru a veni în întâmpinarea unei nevoi reale care există în cadrul bisericilor baptiste s-a creat și acest clip de prezentare, realizat de către echipa de la Prodocens Media. În cadrul acestui material veți regăsi informații concrete despre Institutul Teologic Baptist din București, dar și despre Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București.

Marius Silvesan despre romanul „La Est de libertate” scris de Cătălin Dupu


O prezentare a romanului istoric „La Est de libertate” scris de Cătălin Dupu.

Cătălin Dupu, La est de libertate

Înregistrare realizată în luna mai 2015 în București

Vezi și

LA EST DE LIBERTATE – noul roman surprinzator

Apariții editoriale (28) Cătălin Dupu, La est de libertate

Libertatea: un drept al omului – postfață a cărții „La est de libertate” de Cătălin Dupu

 

Sunny Trancă & Florin Ianovici la Biserica@43 București (17 mai 2015)


Sunny Trancă & Florin Ianovici la Biserica@43 București (17 mai 2015)

 

https://www.facebook.com/events/851662581581195/

Credo TV: Între Scriptura și ziar (Ep. 2) Liviu Mocan


Liviu Mocan (tedxeroilor.com)

Liviu Mocan (tedxeroilor.com)

Marius Cruceru în dialog cu sculptorul Liviu Mocan la emisiunea „Între Scriptură şi ziar” la Credo TV

Libertatea: un drept al omului – postfață a cărții „La est de libertate” de Cătălin Dupu


     Romanul La est de libertate aduce în atenția noastră un subiect sensibil încă la 25 de ani de libertate, cel al societății românești în comunism. Însăși conceptul acestuia este unul interesant atât prin semnificația pe care cuvântul libertate o conține în sine, cât și prin jocul de cuvinte pe care autorul îl face între poziția geografică a României și poziția sistemului față de conceptul de libertate. România este o țară situată în Sud – Estul Europei, una care face parte din blocul țărilor din Europa de Est, termen cu semnificație peiorativă, aflat în opoziție cu Europa de Vest. Mai ales în ceea ce privește evoluția politică a țărilor respective, dar și în ce privește LIBERTATEA. Astfel, poziția geografică devine element determinant în definirea poziției și atitudinii față de libertate a țării noastre. Conceptul geografic este transferat în zona politicului și a ideologiei, a conceptelor, demonstrând pe parcursul desfășurării acțiunii din cadrul romanului că România nu se afla la Est doar din punct de vedere geografic, aceasta se afla chiar LA EST DE LIBERTATE.

Libertatea nu este doar un drept, un concept abstract, ea este ceva ce oamenii au înscris în ființa lor. Conceptul de libertate are o relevanță intrinsecă, dar și una datorată faptului că în jurul acestuia se construiește povestea din cadrul romanului La est de libertate. O dramă bazată pe fapte reale, cea a omului din România secolului XX care tânjea după libertate. Drama este în mod specific a unor familii din România anilor ˈ80 într-un sistem totalitar de factură comunistă, nu doar a omului în general care trăia în cadrul unui  astfel de sistem. CoCătălin Dupu, La est de libertatemunismul ca regim politic totalitar își propunea nu doar construcția unei societăți noi, ci și a unui om nou. Conceptul de om nou nu a fost inventat de comuniștii români, ei doar l-au preluat, vehiculat și integrat în propaganda oficială. Un om nou care trăia într-o închisoare, închisoarea noastră cea de toate zilele, în cadrul căreia i se inocula ideea că societatea comunistă este cea mai bună dintre toate lumile posibile, iar comunismul este un nou stadiu de dezvoltare al societății. Aceasta era ceea ce afirmau tovarășii, unii care îi considerau pe cei din jur partenerii lor, tovarășii lor, dar acest lucru nu îi împiedica să-i persecute. Prin urmare, în realitate lucrurile stăteau altfel pentru că  avem o distincție între ceea ce se afirma la nivel oficial și realitatea vieții cotidiene, distincție care se desprinde și din portretul pe care Cătălin Dupu îl realizează societății românești și a realităților acesteia. Din acest punct de vedere cartea este utilă tinerilor, celor care nu au trăit vremurile respective, fiind relevant a fi amintite unele din elementele acestei societăți.

Un prim element care merită amintit este cel de teamă, de frică și de conformism intelectual. Trebuia să ai grijă ce gândești și cui spui ceea ce gândești. Apare astfel sistemul dublei gândiri, portretizat magistral de George Orwell în cartea O mie nouă sute optzeci și patru. Atunci când mergeai pe stradă trebuia să ai grijă ce vorbești și cu cine vorbești. Băieții cu ochii albaștrii cum erau numiți cei care lucrau în Securitate, structură care acționa și ca poliție politică, puteau fi oriunde. Exista în cadrul societății acea teamă că ai putea fi arestat oricând, fapt evidențiat în roman prin intermediul unui cântec popular cu versuri ce reliefau acea stare de lucruri.

Cine bate seara, la fereastra mea?
E Securitatea, nu te speria.

       Putem vorbi chiar de distrugerea societății românești odată cu instaurarea comunismului la mijlocul anilor ˈ40 ai secolului XX. Vechea elită intelectuală și politică a fost arestată, anihilată, iar în locul ei a apărut o altă elita, una nouă. Acesta este contextul în care cei care se opuneau erau trimiși în lagăre, cum au fost și cele înființate pentru construcția canalului Dunăre – Marea Neagră, închiși, sau internați în diferite sanatorii, în fapt la spitale pentru cei cu dizabilități mentale unde li se aplicau tratamente specifice la ordinul Securității. Vorbim astfel de un univers concentraționar „în care nevinovați, o mulțime de oameni intelectuali, personalități ale vremii trecute, preoți, păstori, alți credincioși și români simpli, care nu suportau minciunile ce se auzeau la radio și cele două ore de program TV, se scriau în ziare, în reviste și în prefețele tuturor cărților” aveau de pătimit. Vorbim în acest caz de persecuții politice și religioase, care prezintă o altă realitate a societății socialiste „multilateral dezvoltate”, o societate pe care Partidul Comunist a dorit să o înregimenteze prin intermediul unor organizații pentru pionieri, tineretul comunist sau pentru muncitori care trebuiau să facă parte din Uniunea Tineretului Muncitor (UTM).

            Frigul din case pe timpul iernii este o altă realitate a societății surprinsă de autor. Frigul împreună cu lipsa de alimente sau dificultățile circulației cu mijloacele de transport în comun în orașe precum Bucureștiul, sau cu mijloacele de transport proprii datorită raționalizării, cozile la aproape orice completează imaginea unei societăți înghețate. Aceasta nu o spunem noi, ci Sergiu, unul din personajele principale ale cărții care, deși obosit, „mai avea putere să vadă dincolo de frig, de noapte și de comunism.”

Cea mai mare dorință a personajelor cărții era libertatea, aceștia fiind dispuși la multe sacrificii pentru obținerea acesteia. Ei vedeau această libertate ca putând fi obținută în Occident, respectiv în Statele Unite ale Americii. Cum statul socialist îngrădea libera circulație a persoanelor, iar un pașaport cu viză pentru America era greu de obținut, Sergiu și Octav se antrenau la un bazin de înot pentru trecerea înot a Dunării cu destinația Iugoslavia. Acolo ar fi obținut azil politic și de acolo ar fi plecat în Statele Unite ale Americii. Încercarea celor doi de „trecere frauduloasă a frontierei de stat” eșuează, context în care cei doi ajung la Pușcăria fugarilor și pentru un timp la carceră. Dat fiind faptul că se aflau la prima abatere, că în închisoare Octav nu ezită să strige către Dumnezeu și să-și pună încrederea în El, cei doi fugari sunt eliberați, dar se confruntă cu noi probleme, acelea ale reintegrării în societate și angajării. De acum înainte drumurile celor doi se vor despărții. Al lui Octav duce la viață, inclusiv cea veșnică, iar al lui Sergiu la moarte în apele reci ale Dunării. Trist, dar adevărat.

Prin intermediul unui joc de cuvinte excepțional, autorul reușește să surprindă starea de spirit a unui sistem. A unei societăți care parcă înghețase și ea, paralizase de frig la propriu și la figurat. „În sufletul ei, Ilinca era tare amărâtă, nu de cofragul pierdut, ci de sistemul care îi aduse aici.”

            Un alt aspect important pe care autorul îl aduce în atenție prin intermediul acestei cărți este cel al libertății religioase pentru creștinii evanghelici. Deși libertatea religioasă era un drept, aceasta nu era garantată, ci des încălcată. După cum menționa politologul german Hannah Arendt, totalitarismul îi prigonește și pe cei care spun “da”, iar în acest caz pe cei care îi spuneau „da” lui Dumnezeu pentru că libertatea era doar la nivel declarativ.

            O problemă sensibilă pe care autorul o aduce în atenție atunci când vorbește de credință este folosirea acesteia pentru emigrarea în Occident. Unii oameni veneau într-o biserică evanghelică unde se botezau, pentru a putea menționa că fac parte dintr-o minoritate religioasă persecutată care își cere propriul drept la existență într-o lume liberă. Dat fiind faptul că numai Dumnezeu cunoaște cu adevărat inima oamenilor, era inevitabil să nu apară și astfel de probleme. Totodată, acesta este contextul în care are loc convertirea sinceră a unora dintre cei botezați care ajung astfel să se întâlnească cu Creatorul lor, deși planurile lor inițiale erau altele.

            Omul evanghelic în comunism era caracterizat de dragoste și compasiune pentru cei din jurul său, motiv pentru noi care trăim astăzi în libertate să ne evaluăm sentimentele, acțiunile, în definitiv modul de viață. Se pune întrebarea care este scopul vieții noastre pe pământ. Astăzi avem libertate, dar ce facem cu ea? Dumnezeu să ne dea înțelepciune să folosim spre slava Sa și beneficiul celor din jurul nostru ceea ce s-a obținut prin jertfă de sânge în decembrie 1989.

Dr. Marius Silveșan
Istoric

Marius Silveșan, „Libertatea: un drept al omului” postfață în Cătălin Dupu, La Est de Libertate, Editura Cetate Deva, Deva, 2015, pp. 113-116.