Arhive categorie: Evanghelici

Alexandru Filip Popovici, Revolta împotriva neputinței și Evanghelia

De Marius Silvesan pe 21/06/2013 | 1 comentariu

Revolta împotriva neputinței se manifestă prin aducerea sinelui înaintea tuturor lucrurilor. Aceasta se întâmplă deoarece „românii sunt nestatornici, impulsivi, brutali”, „sunt recunoscători pentru binele ce li se face, dar și foarte răzbunători când sunt jigniți” dar mai ales, „ei nu se supun decât propriei nevoi de a reacționa imediat”. Atunci când apare această raportare la sine, atunci omul este cel mai liber și totuși cel mai legat. Atunci este cel mai puternic și totuși cel mai slab. Atunci mândria lui țipă tot mai tare și totuși se aude încet. Istoria are un anumit grad de recurență, prin urmare, nu mai avem nevoie de demonstrații empirice. Ce a fost va mai fi. Faptele observate astăzi în societate își strigă propria demonstrație. Poporul român, cel descris de alții deunăzi, este același astăzi.

Atunci când „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii” asistăm indirect la o relativizare a valorilor tradiționale. Lucrul aceste se întâmplă deoarece omului contemporan nu îi mai place tradiționalismul. Omul contemporan este rupt de trecut. Pentru el semnificația este dată de ceea ce nici nu a ajuns încă să fie – viitorul – potențialitatea. Omul contemporan este mereu omul viitorului, pentru că atunci când „trăiești raportându-te la infinit nu te poți compara cu nimeni”, iar faptul acesta conferă controlul asupra neputinței. Revolta împotriva neputinței naște ironie. Ironie întrucât neputința regăsită în sine este proiectată celorlalți, iar „celălalt există doar ca sursă pentru hrănirea puterii sale”.

Cum integrăm Evanghelia în contextul acesta? În modul cel mai simplu. Cuvântul ne spune că „Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut”. În acest „ce era pierdut” suntem noi. Omul contemporan își poate da cu ușurință seama că s-a pierdut. Că nu vrea s-o recunoască – în aceasta stă revolta împotriva neputinței sale, iar tocmai în această pierzanie a sa intervine Evanghelia. Drama omului modern este drama lui Toma. Pentru câteva momente Toma se pierde – „dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20:25). Pe cât de categoric ne răsună în minte atunci când citim declarația sa, pe atât de liniștit sună invitația Domnului Isus: „adu-ți degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios.” Cuvintele solicită acțiune. Poporul nostru s-a pierdut în declarații; a pierdut acțiunea de a fi creștin. Homo religiosus a căzut în desuetudine. El caută semne în Cel ce stă înaintea sa, dar nu-L vede pe Cel ce stă în fața sa. Când trăiești „după legea firii mai mult decât după religie”, firea devine o religie în sine și nu mai vezi nimic.

După cum spunea Noica, „fiindcă nu s-a interesat de teologie, secolul nouăsprezece nu s-a preocupat de om; fiindcă se preocupă de omul concret, secolul douăzeci revine la teologie”. Locul acesta privilegiat se explică prin faptul că, spre deosebire de alte științe, teologia nu explică pe om de jos în sus sau din afară înlăuntru „ci de sus în jos, de la decăderea dintr-o stare superioară, și dinăuntru în afară”. Această descriere a omului îl explică și îl desfășoară în toată plinătatea lui. Tocmai de aici să plecăm. Noi, în vestirea Evangheliei, nu intrăm în competiție cu celelalte științe și nici cu spiritul vremii. Știința nu și-a găsit încă o metodă validată „dinăuntru – în afară”. Noi, în vestirea Evangheliei, credem că fiecare om are o nevoie… Și care-i nevoia cea mai aprigă? Să văd în mâinile Lui semnul cuielor, să pun degetul meu în semnul cuielor și mâna mea în coasta Lui. Cu alte cuvinte, omul vrea să-L vadă pe Dumnezeu. În fond, toate nevoile se subordonează acesteia. Și pentru că „paradigma” noastră este de sus în jos, noi trebuie să-i învățăm pe oameni că ridicarea din decădere înseamnă apropiere de Dumnezeu. „Apropiați-vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi” (Iacov 4:8), iată acțiunea pierdută în timp a omului contemporan. Mereu în istorie, în diferite domenii, s-au propus, atunci când împrejurările o cereau, reîntoarceri la sursele de inspirație originare. Când au văzut că s-a instaurat un oarecare tradiționalism sec, s-au reîntors la trecut, pesemne că l-au găsit valoros. În creștinism atunci când se constată o criză, unii se gândesc înspre viitor. Cum să dispară (criza, bineînțeles) și să nu mai apară? Ce să mai aducem nou? De unde să luăm și să mai adăugăm? Cum să ne integrăm în modernitate?

Revin la pierderea noastră. Noi ne-am pierdut de două ori. Eram pierduți, ce-i drept, și apoi ne-am pierdut de trecut. Integrarea Evangheliei se va face prin reconsiderarea ei. Evanghelia nu este nici tradiție, nici cultură. Ea este trăire. Omul contemporan are nevoie de Cuvânt, chiar dacă nu vrea s-o recunoască. Dar nu orice fel de Cuvânt, ci Cuvântul trăit…apoi Toma își isprăvește necredința…

Autorul precizează următoarele despre acest articol:

L-am redactat urmând câteva descrieri despre români așa cum apar în cartea Firea romanilor de Daniel Barbu. Am renunțat la stilul academic dar am adăugat între ghilimele descrierile respective.

Alexandru Filip Popovici este masterand anul I în Psihodiagnoză,
Psihoterapie Experienţială Unificatoare (PEU) și student al
Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul
Institutului Teologic Baptist din București

Vă recomandăm să citiți și

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, IERI DESPRE… ASTĂZI

Atunci când te-ai născut, ai cunoscut pentru prima oară ceea ce se numește timp. Nu, nu chiar așa, dintr-o dată. Pe măsură ce sărbătoreai propria-ți victorie asupra acestuia, an de an, la o dată bine precizată în calendar, ai remarcat, nu știu cum sau în ce fel, că ceea ce sărbătoreai de fapt nu era propria ta […]

ALEXANDRU FILIP POPOVICI, DIALECTICA TRĂIRII

Adesea viața ni se înfățișează sub forma unei scene. Nu știm câți spectatori avem, dar știm că totul începe atunci când se ridică cortina și totul se termină atunci când cortina se lasă. Mai mult, cei care joacă bine au parte de aplauze, și-au cucerit publicul, iar cei care aplaudă vor avea impresia că n-au […]

Publicat în: Creștinism, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istorie, Meditația zilei, Puncte de vedere, Reflecții creștine, Religie | Etichetat: Alexandru Filip Popovici

București: Conferința „Puterea unității în Cuvânt” – Sala Palatului 19 iunie 2013

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | Lasă un comentariu

Conferința Puterea Unității - Sala Palatului 19 iunie 2013

Alianța Evanghelică din România organizează Conferința Lucrătorilor Evanghelici din România și Europa de Est la București, în 18-19 iunie 2013. Cu această ocazie se va lansa proiectul Coaliția Evanghelică, ce va promova parteneriate și evenimente între biserici evanghelice din România, Europa de Est și SUA.

www.coalitiaevanghelica.ro via http://romaniaevanghelica.wordpress.com

Între orele 19.00 – 20.30 va avea loc un program special de evanghelizare la Sala Palatului.

Publicat în: Conferinte, Evanghelici, Religie | Etichetat: Alianța Evanghelică din România, Alin Loloș (Alin Blaine), București, Jack Graham, Sala Palatului

București: Conferința Lucrătorilor Evanghelici din România și Europa de Est

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | 1 comentariu

Conferință AER - Puterea Unității în Cuvânt

Alianța Evanghelică din România vă invită la Conferința Lucrătorilor Evanghelici din Romania și Europa de Est, cu tema Puterea Unității în Cuvânt, care va avea loc în București, în zilele de 18-19 iunie 2013. Cu această ocazie se va lansa proiectul Coaliția Evanghelica, ce va promova parteneriate și evenimente între biserici evanghelice din Romania, Europa de Est și SUA.

Credem din toată inima ca biserica trăiește vremuri în care resursele de orice fel pe care Domnul le-a așezat în Trupul Sau trebuie aduse laolaltă în unitate pentru a putea face lucrarea lui Dumnezeu cât mai eficient. Conform rugăciunii Domnului Isus din Ioan 17:21, unitatea credincioșilor este unul dintre semnele cele mai importante care îi vor determina pe oameni să creadă în lucrarea Lui mântuitoare.

Scopul acestei conferințe este de a realiza un parteneriat pentru o perioada lungă de timp cu biserici aflate în Coaliția de Biserici Evanghelice din SUA. Acest parteneriat va fi realizat în spiritul temei propuse și dezbătute, respectiv a puterii pe care o câștigam prin unitatea în Cuvânt.

Începând cu data conferinței, bisericile încadrate în coaliția din Romania, Europa de Est și SUA vor studia în paralel teme comune din Evanghelia după Ioan, cu scopul de a sublinia aspectul important al unității noastre bazate pe Cuvântul lui Dumnezeu.

http://www.coalitiaevanghelica.ro via http://emyradut.blogspot.ro

Program

Marti, 18 iunie

7,30 – 9,00 Inscriere pe baza unei contributii: 15 lei pentru documentele conferintei si separat 25 lei pentru masa de pranz din cele 2 zile
9.00 – 13.00 Sesiuni de lucru (cu pauza de cafea si partasie)
13.00 – 14.00 Pauza de masa
14.00 – 17.00 Sesiunile de dupa amiaza (cu pauza de cafea si partasie)

Miercuri, 19 iunie

9.00 – 13.00 Sesiuni de lucru (cu pauza de cafea si partasie)
13.00 – 14.00 Pauza de masa
14.00 – 17.00 Sesiunile de dupa amiaza (cu pauza de cafea si partasie)

Între orele 19.00 – 20.30 va avea loc un program special de evanghelizare la Sala Palatului.

Publicat în: Conferinte, Creștinism, Evanghelici, Religie, Teologie | Etichetat: .coalitiaevanghelica.ro, Alianța Evanghelică din România, Conferința Lucrătorilor Evanghelici din România și Europa de Est

Bisericile Creștine Baptiste din Romania 1948-1965, recenzie în Analele Universității din Craiova 1/2013

De Marius Silvesan pe 17/06/2013 | Lasă un comentariu

Anale Istorie Craiova 1-2013

În cadrul Analelor Universității din Craiova, seria Istorie, Bogdan Emanuel Răduț, istoric și autor al unor cărți privind istoria evanghelicilor în comunism, a publicat o recenzie a cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență, 1948-1965, recenzie pe care o public și eu mai jos preluată de pe blogul autorului http://emyradut.blogspot.ro/2013/06/marius-silvesan-baptiste-christian.html.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Marius Silveşan, The Baptiste Christian Churches from Romania among persecution, accommodation and resistance (1948-1965), Cetatea de Scaun Publishing Press, Târgovişte, 2012, 410 pages.

We have been witnessing lately new historiographical ,memorial issues and, why not, some of them even journalistic about the evangelical believers in the Romanian communist regime, although they are better known under the name of evangelicals. The weak, but promising start of a new generation of historians gives us the hope that over the coming years to point out, at least by and large, which was their status and role in the post-communist Romania.

Starting from PhD thesis sustained in 2010 at the University of Bucharest coordinated by Professor Dinu C.Giurescu, the work of the historian Marius Silveşan leads us into the Baptist community during the years of Romanian stalinism. These were probably the most troubled years of communism in our country, a fact that arises from some realities face at that time:the crowded prisons with political, and religious prisoners and the mass deportations. The years 1948-1965 were also characterized by multiple national transformations: collectivization, five year plans , nationalization and there’s no doubt that these changes affected the communities and the Baptist believers.

Still from the title it is clearly that the volume involves three approaches: persecution accommodation and resistance. The Baptist churches had been recognized as a legal cult since 1944. But, between the public discourse and reality there was a big difference. Marius Silveşan sought to emphasise this difference, proving bringing proofs in order to sustain the idea of persecution. The slogans according to which there was religious freedom are in total contrast with the historical realities of that period. The regulations, assignations, dismissals, the investigations, assassinations- to list only a few of them- were realities faced by the Baptist believers and others like them, although the legal denominations had religious rights recognised by the Constitution, and the Decree no. 177 ( 1948).

Starting from the sources of the archives, most of them revolutionary, dr. Marius Silveşan has carried out a summary of great necessity for both the Baptist believers as well as for other evangelical denominations and historians interested in this period..

The complexity of the book is apparent both in the contents, as well as its bibliography, a fact that proves the professionalism with which it was approached..

The volume is structured in several sections with different approaches. Chapter I –„Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, „Social, political, institutional and legislative changes in the first decades of communism in Romania”, introduces the reader into the social, political and cultural life of the period.

When we refer to the religious life, we have in mind the Constitution that guaranteed religious freedom, at least de jure. In Chapter II – „Baptist Christian Churches and the dynamics of the religious life between the years 1948-1965”, – the author shows us who are the Baptist believers, as well as their dynamics. Following the history line until 1856 when the first Baptists were recorded in Romania, Silveşan emphasizes their development over time, until the end ‘ of 1980s. In this section, any reader can get acquainted with the internal mechanisms of the Baptist denomination. Chapter III – „The Baptist pastors – A life dedicated to ministry?” – is a collection of five portraits preceded by a historical approach on the rules of the entitlement to preach at that time. Chapter IV – „The Theological Education”,- presents the institution that prepared the Baptist pastors for ministry, in this case the Baptist Theological Institute in Bucharest. In that period some Baptist pastors (such as Alexa Popovici and Ioan Bunaciu) completed their theological studies at other theological centers such as the Othodox Theological Seminary from Bucharest or the Protestant Theological Seminary from Cluj-Napoca. In Chapter V – „The harmony between religious denominations –a factor of popular democracy”, -we find the relationships of the Baptist denomination with the Romanian Orthodox Church and other Evangelical denominations (in 1950 the state united all Evangelical denominations in the Federation of Evangelical Denominations from The Popular Republic of Romania; this federation included the following denominations: Baptist Church, Adventist Church, Pentecostal Church , Evangelical Church)and similar churches from abroad (the external relations were carefully monitored and governed by authorities). Chapters VI –„The Baptist churches between persecution and accomodation”, – and VII – „The response of the Christian Baptist churches to the constraints of the state. Actions of questioning and response” – defines the idea of oscillation of the Baptist leaders between accommodation and resistance. The biographies, portraits, personal histories that the author emphasizes with their lights and shadows, are very interesting and presented in an authentic style on the principle sine Ira et studio. Some of the Baptist leaders had to endure persecution for their beliefs, while others made compromises. From the actions of questioning of the oppressive system that limited the freedom of faith proclaimed by the Constitution, we can mention various reports of the pastors , illegal baptisms, the founding of the Committee for the Defense of Religious Freedom and of Conscience (A. L. R. C. ), and so on. It is important to mention the fact that these actions did not register only between the years 1948-1965, but also during the Socialist regime and, in particular, in the years ’70 and ’80. The impressive work of dr. Silveşan ends with conclusions and opinions of some key figures from the Baptist community and not only. The bibliography is followed by 10 annexes with documents and photos, as well as an index meant to help the reader in finding the information he looks for.

I do not intend to end my paper without presenting a few opinions of some well-known historians, as they are presented in the book. The introduction is written by PhD Ecaterina Lung (University of Bucharest), who emphasises that „It must be stated from the beginning that the book is about a denominational history, written by a member of the Baptist community, but at the same time, it should be stressed that it is a history written with scientific objectivity and in compliance with all the requirements of professional ethics. The insight that Marius Silveșan can have into the subject allows him to understand better the phenomena and to explain them to those less familiar with these. At the same time, the status of historian, acquired at the University of Bucharest, helps him to overcome easily the fact that he is a member of the Baptist denomination and „do his job” correctly and well-balanced. PhD Adrian Cioroianu (University of Bucharest): „The main merit of work consists, I believe, in the theme itself: there’s no doubt that the history of this religious minority from Romania is one of the chapters of national history which must be known and investigated better, in the context of the religious life in the first two decades of Communist Regime”. PhD Alexandru Neagoe (The West University of Timişoara):”The purpose of the thesis is to establish the historical truth about the relationship between the communist State and the Baptist churches as it can be reconstituted by means of an attentive analysis of genuine documents [ … ] and the scarce bibliography available in books and magazines”. PhD Cristian Barta (Babeş-Bolyai University, Cluj Napoca ): „The subject treated by Mr. Marius Silveşan is of high interest and completes with professionalism the stage of the research in the relationships between the state and Christian churches in Romania in the first two decades from the issuing of the Law on religious denominations by the communist regime (1948). Academist Dinu C. Giurescu, the scientific counsellor of the doctoral thesis that represents the starting point of the present work states that: „an orderly exposure follows the plan of a work designed to present and analyze a theme which had not been the studied before, in this case the Baptist church between the years 1948-1965.”

Even though the book is addressed to a certain public that is acquainted with this subject, we appreciate the historical magnitude and complexity of the volume and its framing in the Romanian historiography on the relationships between the state and churches during the Communist regime. Baptist churches have always militated in favor of religious freedom, faith and conscience, and also for the separation between church and state. These principles made them to endure courageously the post-communist years of oppression, an on the other hand, to oppose the State’s interference in the internal affairs of the Church.

I congratulate PhD Marius Silveşan, hoping that the issuing of this work will bring clarity in the relationships between the Romanian communist state and Romanian Evangelical churches, and the Baptist church in particular.

In conclusion PhD Otniel Ioan Bunaciu, the president of the The Baptist Union of Romania considers that „the work of Mr. Marius Silvesan represents an important contribution in the research and understanding of a complex past. The author uses a balanced historical approach of the events from the post-communist period and in consequence, this work avoids the subjectivity of personal interpretations, by trying to clarify and to lead the reader to a better understanding of a past that has left its mark on the religious life of the Baptists from Romania up to the present. „

Bogdan Emanuel Răduţ

Publicat în: Baptişti, Cultură, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: Analele Universității din Craiova, Bogdan Emanuel Răduț, emyradut.blogspot.ro, recenzie

Separation of Church and State: Prager University

De Marius Silvesan pe 03/06/2013 | Lasă un comentariu

„The Separation of Church and State.” Probably no phrase has had more impact on American history in the last fifty years than this one. Where did it come from? Who coined it? And, what does it mean? Distinguished law professor, John Eastman, has some surprising answers.

Într-adevăr, subiectul relației Biserică-Stat este unul important care merită atenția nu numai a specialiștilor, ci a creștinilor practicanți în general. Prin această afirmație am în vedere direcția în care a fost dusă ideea separării bisericii de stat în SUA și consecințele ei. Aceste aspecte le veți descoperii, conștientiza urmărind prelegerea profesorului John Eastman.

Relația biserică-stat în România (comunistă) este un subiect pe care l-am abordat și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, însă din altă perspectivă, una adaptată mediului politic românesc al acelor vremuri. Totuși, după cum știți această idee a separării bisericii de stat a stârnit vii dezbateri în mediul evanghelic românesc încă din anii comunismului. Personal militez pentru o separare a bisericii de stat (deși la modul concret aceasta există într-o mai mică măsură decât afirmăm unii dintre noi) înțelegând prin aceasta dreptul de a-mi practica religia și de a alege în ce măsură mă voi implica sau nu la nivel instituțional într-o relație cu statul.

Nu îmi propun aici să arăt mijloacele prin care statul controlează legal activitatea bisericii ci am dorit doar să evidențiez că biserica are un rol în societate, acela de a fi sare și lumină.