Arhive categorie: Evanghelici

Cameron Cole, 5 Tools Needed to Reach Today’s Teens


I have ministered to adolescents for eleven years, eight of them as a youth minister. Based on my conversations with kids and observations in the culture, I consider these five theological tools essential for parents, pastors, and youth ministers hoping to minister effectively to today’s teens.

1. Knowledge about the canonization of Scripture.

Perhaps it is a result of The DaVinci Code or maybe the effects of deconstructionism and revisionism in historical studies, but one of the primary apologetic questions I receive from students involves the formation of the canon of Scripture. In no subject area have I observed more misinformation. Students have told me that their high school English teacher taught that the Gospel of Mary Magdalene was not included in the Bible because Christianity is misogynistic. A kid told me that the Gospels were actually written in fourth century.

If a student does not trust the Bible as God’s Word, ministries will have a hard time giving them any confidence in the truths of Christianity; the Bible serves as the authority and foundation for all Christian doctrine. Those ministering to youth must possess a strong understanding of the history and system by which the early church discerned certain books as authoritative and rejected other books as either uninspired or heretical.

Recommended Reading: F. F. Bruce, The Canon of Scripture

2. Developed theology of sexuality, particularly homosexuality.

Questions about premarital sex, gender, and sexuality are increasingly common in youth ministry. For many kids the make-or-break issue about Christianity is homosexuality. Many kids think the actions of anti-gay fanatics, such as Westboro Baptist Church, represent Christian theology regarding homosexuality, and, needless to say, they hold reservations about the faith. Meanwhile, other kids espouse the secular portrayal of homosexuality as a civil rights issue akin to racial segregation.

Youth ministers need a balanced, scriptural theology that neither amplifies homosexuality as worse than other forms of sexual sin nor permits it any more than we condone pornography or adultery. Equally important, they need a humble, gentle, and compassionate tone in dealing with the issue.

Recommended Reading: Wesley Hill, Washed And Waiting: Reflections on Christian Faithfulness and Homosexuality

3. Ability to teach the Bible in the greater context of redemptive history.

Earlier in my career, people said that postmodern kids had rejected metanarratives and only listened to the micro-narratives of personal storytelling. Some of my colleagues and I now agree that the fatalism of denying a defined metanarrative for life and the world seems to have bottomed out. Kids are more likely today to want to believe there is reason and design behind everything that happens in the world. Students greatly benefit from knowing salvation history.

As a way of taking students through all of redemptive history, I teach each one of my small groups a study on „Top 25 Events from the Bible” that travels from Genesis to Revelation. When teaching Scripture, I make a point to connect the content to the broader context of biblical narrative. It reinforces for kids the belief that a good, sovereign God rules the course of human history, as well as the events of their individual life, at a time when they desire it.

Recommended Reading: Vaughan Roberts, God’s Big Picture

4. Theological, not only moral, understanding of sin.

Most students—Christian and secular alike—believe morality is individually relative. Therefore, explaining sin simply in moral terms will not resonate with most teenagers. You may say that all people judge, lust, envy, and lie, but your teenage audience likely can justify any of those sins at the personal level, believing they have ultimate authority over morality.

Consequently, those ministering to teens need a theological understanding of how sin originates from the human desire to live independently from God and to be the „god” of our own lives. Most students will accept that they do not depend on God for all matters of their life, if at all, or that they do not have a relationship with him. (In truth, these matters represent our deeper issue as sinners and the source of our immorality.) Students will accept the theological argument for human sinfulness far more readily than a moral explanation.

Recommended Reading: Tim Keller, Counterfeit Gods

5. Understand adoption as an element of salvation.

I charge myself as guilty for neglecting this element of salvation, and it cost me big time. The church often exclusively preaches salvation as an individual matter. In a sense, we camp out on regeneration and justification and stop there. I know I did. The persistent teaching of my colleague, Mark Howard, and the talks from Ray Ortlund and Mary Willson at the 2012 Rooted Conference (recordings from all three can be found here) opened my eyes to this blind spot.

Far more than previous generations, today’s teenagers value community. If they do not see how groups or beliefs yield corporate fellowship, they are less likely to embrace it. Adoption represents the aspect of salvation whereby God adopts sinners as his sons and daughters. Our salvation does not simply save us individually but also makes us a part of a greater body of intimate connection. Having a fuller understanding of salvation in both individual and corporate terms will help a person ministering to teens offer the gospel in a way that appeals to their high view of fellowship and need for loving acceptance.

Recommended Reading: Trevor Burke, Adopted into God’s Family (in the NSBT series edited by D. A. Carson)

Cameron Cole is the director of youth ministries at Cathedral Church of the Advent in Birmingham, Alabama, and the chairman of Rooted: Advancing Grace-Driven Youth Ministry, which holds its next conference, Hope in a Time of Suffering, in Atlanta from October 10 to 12, 2013.

http://thegospelcoalition.org

Paștele studenților la Capela FTB – 25 aprilie 2013


Pastele studentilor la Capela FTB 2013

http://www.capelaftb.com/

Revista Harul, Nr. 3-4 (martie-aprilie) 2013


Revista Harul 3-4 -2013  Coperta 1

 

http://www.baptist-tm.ro/revista-harul-nr-3-42013/

Drumul Crucii 2013


Via Răscumpărarea memoriei

Imagine copertă România Evanghelică

Traseul pentru anul 2013 este următorul:

Oradea 29 Aprilie 2013

Ora 17.00 Parcul 1 Decembrie

Arad 30 Aprilie 2013

Ora 18.00 Podgoria Catedrala Ortodoxă

Deva 1 Mai 2013

Ora 14.00 Casa de pensii

Hunedoara 1 mai 2013

Ora 18.00 Parcul Tineretului

Brașov 2 Mai 2013

Ora 17.00 Teatrul dramatic

București 3 Mai 2013

Ora 17.30 Centrul Vechi

Deva 6 Mai 2013

Ora 17.00 Piața Mare, Centru

Mai jos o discuție cu Daniel Leș, cel care a interpretat rolul lui Isus, despre ce a însemnat acest proiect

Moștenirea unei dileme grele: Dietrich Bonhoeffer


Creștinii și-au pierdut „și capul și Biblia”, avertiza un tânăr teolog german în anii tulburi ai celei de-a Doua Conflagrații Mondiale. Numele tânărului – Dietrich Bonhoeffer. Cuvintele lui – o provocare și pentru generația prezentului.

Articol preluat de pe site-ul http://www.semneletimpului.ro

bonhoeffer300x247Scriitorul Eric Metaxas, autor al cărții Dietrich Bonhoeffer, pastor, martir, profet, spion, atrage atenția, într-un editorial publicat în Christian Post, că mesajul lui Bonhoeffer este încă unul actual și că moștenirea spirituală a lui Bonhoeffer rezonează și cu creștinii de azi. Metaxas consideră că o puternică ilustrație a acestei moșteniri o reprezintă spiritul de sacrificiu manifestat anul trecut de trei tineri implicați în masacrul din Colorado, care și-au pierdut viața interpunându-se între arma atacatorului și prietenele lor. „Ce anume i-a determinat să își riște viețile lor pentru tinerele fete?”, se întreabă Metaxas. Convingerea lui este că tinerii care s-au plasat în traiectoria gloanțelor au evidențiat „forța dragostei” în aceeași manieră în care Bonhoeffer a demonstrat-o, în urmă cu 68 de ani.

Ce a făcut Bonhoeffer?

 În timpul frământărilor celui de-al Doilea Război Mondial, Bonhoeffer s-a interpus între evrei și naziști, fiind deseori în situația de a se exprima incisiv chiar și împotriva creștinilor care au cedat în fața retoricii antisemite a lui Hitler.

 În opinia sa, Europa cea creștină trecea printr-o perioadă dramatică de derivă spirituală, care nu era altceva decât o consecință a adoptării filosofiei harului ieftin.Prin această expresie Bonhoeffer definea atitudinea superficială și duplicitară a creștinilor care doreau să se bucure de binecuvântările divine, fără să manifeste și spiritul (marcat de responsabilitate) al creștinismului. „Har ieftin este harul fără ucenicie, harul fără cruce, harul fără Iisus Hristos,” afirma Bonhoeffer în cartea sa de referință, „Costul uceniciei„.

Acuzând indiferența față de situația evreilor, Bonhoeffer a insistat pentru o intervenție a Bisericii [Evanghelice] în favoarea celor marginalizați: „Trebuie să se termine odată cu reţinerea motivată teologic faţă de acţiunile întreprinse de stat – acest lucru nu exprimă decât frica. «Vorbeşte tu pentru cei muţi» – mai ţine minte oare cineva din Biserică acest lucru care este cerinţa minimă a Bibliei în astfel de timpuri?”, reclama teologul german, așa cum citează revista Sojourners.

 Revoltat de atitudinea colaboraționistă a Bisericii Evanghelice, Bonhoeffer a participat, alături de alte persoane cunoscute în spațiul german – precum teologul Karl Barth sau pastorul Martin Niemoller – la constituirea Bisericii Mărturisitoare. În cadrul acestei noi structuri denominaționale, el a avertizat că lupta împotriva nedreptăţilor trebuia desfășurată nu doar în cadrul bisericii, ci şi cu statul. Implicarea sa activă în subminarea guvernării naziste, inclusiv în sferă politică, a atras, drept consecință, arestarea sa, închiderea într-un lagăr de concentrare și, apoi, condamnarea la moarte prin spânzurare, pentru înaltă trădare.

Curajul de a trăi și curajul de a muri

 Nu doar viața sa constituie un exemplu și un subiect de reflecție, ci și atitudinea sa în fața morții. Conform Christian Today, unul dintre medicii din lagărul în care a fost închis Bonhoeffer, care a asistat la aplicarea pedepsei capitale, relata că „la locul de execuție [Bonhoeffer, n.r.] a spus din nou o rugăciune și apoi a urcat treptele spre spânzurătoare, curajos și liniștit. În cei aproape 50 de ani am lucrat ca medic, cu greu am văzut un om să moară astfel în întregime supus voinței lui Dumnezeu”.

 Remarcând curajul lui Bonhoeffer, manifestat atât în timpul vieții, cât și în pragul morții, pastorul Reinhold Niebuhr, sugera că viața acestuia „poate fi încadrată într-o istorie a apostolilor moderni […] În ciuda tinereţii sale – de abia împlinise treizeci de ani – el a fost unul dintre cei mai influenţi lideri ai rezistenţei bisericeşti din Germania. El a fost cu siguranţă cel mai hotărât dintre aceştia şi cel mai curajos” a afirmat în 1945 pastorul evanghelic american, citat de platforma online d@dalos, parte a serverului internațional UNESCO.

Dilemele etice generate de implicațiile acțiunilor lui Bonhoeffer

 Între actele de curaj ale lui Bonhoeffer intră și o intenție dificil de catalogat drept exemplară: Bonhoeffer a planificat să îl ucidă pe Hitler. Pentru mulți creștini aceasta este o manifestare paradoxală. Cum ar putea un creștin autentic să intenționeze să ia viața unui om? Departe de a fi accesibil, răspunsul rămâne dilematic. Într-o întâlnire cu cititorii săi, Metaxas a oferit un exemplu contemporan: „Să presupunem că cineva în foaierul din biserică încearcă să ucidă oameni. Ar trebui un creștin doar să spună: «Mă voi ruga pentru aceasta» și să nu treacă la acțiune? Sau ar trebui ca acel creștin să ia arma pentru a preveni ca omul din foaier să ucidă mai multe persoane?” El a citat, de asemenea, celebra frază a lui Bonhoeffer: „Tăcerea în fața răului este rea”.

 Pe Bonhoeffer, atitudinea care și-a pus amprenta supra vieții sale în perioada tulbure a nazismului l-a pus în conflict profund nu doar cu un anumit tip de regim politic, ci și cu o mare parte a tradiției religioase. Dilemele etice generate de deciziile sale continuă să existe și să îi confrunte pe cei care explorează relevanța lui Bonhoeffer pentru astăzi.

Bonhoeffer, o provocare pentru prezent?

 Deşi profund ancorată în realităţile sumbre ale Germaniei interbelice, viața teologului german transcende cu mult epoca sa, provocând generația prezentă la momente de reflecție. Dincolo de dilema etică generată de deciziilor sale, este important să identificăm nu doar posibile similitudini cu perioada în care el a trăit, ci și eventualele reacții și atitudini necesare în condițiile rescrierii scenariului. În fața realităților cotidiene nu există spațiu pentru neutralitate. Opțiunile sunt puține, iar harul nu este deloc ieftin. De la distanță, Bonhoeffer ne indică și prețul pe care este posibil să îl plătim.

Te-ar putea interesa și

PROGRAMUL COLOCVIULUI „MARTIRIUL ÎN ANTICHITATEA CREŞTINĂ ŞI ÎN SECOLUL XX”. SÂMBĂTĂ 4 IUNIE 2011

GERMANII DIN EST VOR SĂ TRĂIASCĂ FĂRĂ RELIGIE

DIETRICH BONHOEFFER -TEHNOLOGIA A AJUNS UN SCOP ÎN SINE

VIAŢA ŞI ACTIVITATEA PASTORULUI LUTERAN DIETRICH BONHOEFFER

Alexandru Filip Popovici, Dialectica trăirii


Adesea viața ni se înfățișează sub forma unei scene. Nu știm câți spectatori avem, dar știm că totul începe atunci când se ridică cortina și totul se termină atunci când cortina se lasă. Mai mult, cei care joacă bine au parte de aplauze, și-au cucerit publicul, iar cei care aplaudă vor avea impresia că n-au privit în van. Nu știu nici care este cel mai avantajat, și asta pentru că cel care aplaudă poate fi oricând aplaudat, iar cel aplaudat poate deveni cel care aplaudă.

Actorule, să nu-ți dorești să te aplaude lumea la încheierea ultimului act, ci să-ți dorești să ai cunoașterea că ai jucat bine sau că între ceea ce ești și ai interpretat nu se interpune un alt tu.

Împiedicarea de rolul de zi cu zi – iată ce-i face pe unii buni, iar pe alții mai puțini buni. Sufleorul nu trimite replici salvatoare decât celor pierduți în plina desfășurare a momentului și asta deoarece reprezentarea actorului asupra calităților sale pleacă de la condiția sa în ochii celorlalți. Tot astfel, subiectul contemporan își manifestă propria reprezentare asupra lumii raportându-se la această construcție cu aceeași reverență cu care altădată își invoca Divinitatea.

Ciudată ironie să nu înțelegi desfășurarea actoricească. Unii sfârșesc încă din primul act, dar abia prin al patrulea sau al cincilea înțelegi scopul pe care l-au întruchipat. Dacă i s-ar reaminti omului că fiecare zi nu-l duce mai aproape de naștere… Nesfârșita trecere eternizată în om îl istovește și asta deoarece trăirea este un exercițiu dialectic. Raportul refractar dintre individ și experiență îi creează acestuia o sinteză a vieții a cărei stare de fapt intrigă subiectul până acolo încât dorința de a-și striga disperarea îi provoacă acestuia neputința exprimării. Teatralizarea vieții ne uimește și pe noi, actorii. Propria stângăcie ne irită, iar nu susurul celorlalți!

Înfățișarea lucrurilor pentru om este dovedită prin acțiunile sale. Relativizarea valorilor în maniera de astăzi conduce la o relativizare a moralei. Individul zilelor noastre, actorul, și-a pierdut rolul, ba mai mult, audiența. Dacă în trecut raportarea la irelevant provoca omul într-o continuă căutare a cunoașterii, astăzi irelevantul a dispărut, dar raportarea la relevant creează o dispersie dinlăuntru, o stare în care omul se raportează la cotidian cu înstrăinare, întrucât el nu mai caută, ci crede că a găsit ceea ce nici nu a căutat. Nimeni nu se mai îngrijește de funcționarea simțului comun, ci mai mult, constatăm paradigmarea acestuia sub incidența unei metodologii care să testeze și să valideze sau nu acest aspect.

În simbolistica rațiunii, experiențele ni se înfățișează sub diverse forme. Fie ne plac, fie nu. Te întreb deci, actorule, vrei să-ți schimbi rolul? Să știi totuși, schimbarea rolurilor a înșelat pe mulți. Prin urmare, nu rămâne decât un singur lucru: aplaudați, porniți reflectoarele, ridicați cortină pentru că aici încă se joacă!

Alexandru Filip Popovici este masterand anul I în Psihodiagnoză, Psihoterapie Experienţială Unificatoare (PEU) și student al Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul Institutului Teologic Baptist din București.

Articolul a fost publicat inițial pe blogul Editurii Sper

 http://editurasper.wordpress.com/2013/04/10/dialectica-trairii/  și este preluat cu acordul autorului.

Reportaj Radio Vocea Evangheliei (RVE) de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965


Materialul de față reprezintă materialul realizat de către Radio Vocea Evangheliei București la evenimentul prilejuit de lansarea cărții mele, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965

Poze de la lansarea evenimentului găsiți AICI si AICI

Albumul Facebook se poate găsi AICI

Duminică, 14 aprilie 2013, de la ora 15.15 Radio Vocea Evangheliei București a redifuza reportajul realizat cu prilejul lansării cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență.

Radio Vocea Evangheliei poate fi recepționat în București pe 94,2 Mhz sau pe internet la adresa rve.ro

Sigla RVE

Narcisa Opriș, O Doamne mare, Sunt un pribeag


Concert susținut la BCB Agapia București în data de 7 aprilie 2013
Voce: Narcisa Opriș și Corina Dragomir
La orgă: Dumitru Țurcan,
La chitară: Adorian Stanca
Înregistrare: Marius Silveșan
Editare: Dragoș Tudosoiu

Articole relaționate

NARCISA OPRIS, LA CINE SĂ ALERGI

Narcisa Opris, La cine să alergi


Într-o seară de iarnă târzie, de Aprilie, după o zi înnorată și rece, Opriș Narcisa a venit să se închine alături de tinerii din București, la invitația Biserici Baptiste Agapia. Într-o atmosferă caldă, Narcisa ne-a încântat cu vocea ei și prezenta ei de spirit molipsitoare.
Am plăcerea să vă prezint una din piesele ei – La cine să alergi – o piesă de suflet, care să-ți aducă aminte că doar prezența lui Dumnezeu aduce pacea și împlinirea.
Tudosoiu Dragoș
Înregistrare video – Marius Silveșan
Editare Tudosoiu Dragoș

Tudosoiu Dragos

Poze de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965


 

O să adaug și eu mai multe poze zilele următoare.

Anunțul de lansare împreună cu două poze a fost publicat AICI

Prof. univ. Dr. Daniel Mariș (rectorul Institutului Teologic Baptist), Prof. univ. Dr. Ecaterina Lung (Facultatea de Istorie), Prof. univ. Dr. Otniel Bunaciuu (decanul Facultății de Teologie Baptistă), Dr. Marius Silveșan (autorul cărții)

Împreună cu Alin Cristea

Alin Cristea, Marius Silveșan

Avatarul lui Alin CristeaRomania Evanghelica

Vezi articolul original