Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)
Astăzi, 5 aprilie 2013, a avut loc la Institutul Teologic Baptist din București lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965.
M-am bucurat de prezența unor profesori, pastori, cercetători, studenți dar și a unora care lucrează în alte domenii de activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au participat la acest eveniment.
La sfârșit am făcut și câteva poze printre care și una cu doamna profesoară Ecaterina Lung, alături de domnii profesorii Otniel Bunaciu și Daniel Mariș.
La eveniment au fost prezenți printre alții: Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung – Facultatea de Istorie Universitatea din București, Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu – Facultatea de Teologie Baptistă Univesritatea din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș – Institutul Teologic Baptist din București (ITBB), Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș Institutul Teologic Baptist, Pastor Virgil Achihai – Președintele Alianței Evanghelice din România.
Împreună cu Virgilș Achihai, președintele în exercițiu al Alianței Evanghelice din România (2010-2014).
Alături de cei menționați mai sus, la acest eveniment au mai participat: Conf. Univ. Dr. Octavian Baban – ITBB, Lect. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan – ITBB, Cristi Țepeș – realizator TVR, Criti Pavel – realizator RVE, Ruben Ologeanu – Revista Creștinul Azi, Pastor Trandafir Popovici – ITBB, Biserica Baptistă Golgota București, Lect. Univ. Dr. Cristian Caraman – Institutul Teologic Timotheus București, Pastor Constantin Ghioancă – Biserica Baptistă Adonai București, Cercetător Cosmin Budeancă – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Irina Pandelaș – Palatul Parlamentului, Prof Dragoș Predescu – București, Profesor Daniel Andreșoi – București, FAMILIA SILVEȘAN în variantă extinsă, Radu Iroftei – Biblioteca Centrală Universitară București (BCU), Marius Gliga – ITBB, Simona Nica – ITBB, Cristiana Gherghin (Faur) care mi-a realizat graficul de la p. 108.
Surpriza plăcută la acest eveniment a fost și prezența lui Alin Cristea de la România Evanghelică. Până acum ne-am întâlnit de trei ori: 1. Worshop-ul de istorie orală pe istoria evanghelicilor – Iași 2009, Simpozionul internațional Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est – Oradea 2010, Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 – București 2013.
Partajează asta:
Discuție la RVE Suceava despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România (1948-1965)
Săptămâna aceasta cei de la RVE Suceava au avut amabilitatea să mă contacteze pentru a le vorbi despre motivația care a stat în spatele scrierii acestei cărți precum și temele principale pe care le abordez. Interviul acordat lui David Reguș de la RVE Suceava despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 este pus acum la dispoziția celor interesați de către cei de la Suceava Evanghelică în cadrul unui articol care anunță lansarea cărții mele. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care au sprijinit apariția acestei cărți, precum și celor care au promovat-o.
Download: Marius-Silvesan la RVE SUCEAVA.mp3
Vineri, 05 aprilie 2013 la Institutul Teologic Baptist din București, Strada Berzei Nr. 29 va avea loc lansarea cărții mele, Bisericile creștine baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), rezultat al unei activități de cercetare care s-a întins pe o perioadă de 4 ani în biblioteci și arhive din țară și străinătate.
Te-ar putea interesa și
Partajează asta:
Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 (1) – Argument
Istoria comunităților religioase este compusă dintr-un complex de factori atât instituționali, cât și umani, iar descifrarea sa nu este un demers facil. Prin parcurgerea prezentei lucrări, cititorul își va putea realiza o imagine de ansamblu asupra situației unei comunități religioase relativ mici, care, confruntându-se cu diferite constrângeri, a învățat să navigheze printre ele. În opinia noastră acest demers a reușit deoarece instituția bisericească s-a consolidat, permițând continuarea manifestărilor religioase într-un cadru legal. Succesele obținute sau eșecurile fac parte din istoria noastră pe care trebuie să ne-o asumăm.
Recunoaștem și prin intermediul acestei lucrări meritele celor care s-au sacrificat pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu atât în perioada interbelică, cât și în perioada Dej, și mai ales în perioada Ceaușescu când s-a reușit recuperarea unora din drepturile la care în anii ’50 sau ’60 ai secolului XX baptiștii nici nu-și permiteau să se mai gândească.
Relaţiile dintre puterea temporală și cea spirituală, dintre Stat și Biserică, au prezentat de-a lungul timpului, şi încă mai prezintă, un interes deosebit pentru cercetători, dar şi pentru publicul larg. Dorința istoricilor de a înţelege aceste raporturi este determinată şi de faptul că, în multe cazuri, reprezentanţii puterii temporare au căutat, şi de cele mai multe ori au şi reuşit, să-şi subordoneze Biserica în vederea realizării propriilor interese.
În plus, este necesar să existe pentru perioada comunistă o lucrare care să abordeze relația dintre statul comunist și bisericile baptiste, realizată după norme ştiinţifice care să prezinte natura raporturilor dintre acestea şi stat atât prin prisma documentelor şi a memorialisticii (în care se includ şi interviurile), cât şi ca o istorie bivalentă. Dorim ca această istorie să prezinte punctul de vedere al statului, al bisericii și interacțiunea dintre cele două, context în care lucrarea integrează analiza vieţii religioase într-o schemă interpretativă mai largă, vizând construcţia şi evoluţia societăţii comuniste, pe care regimul o dorea a fi ateistă și având ca piloni principiile materialismului dialectic. Vorbim din punct de vedere istoric de o relativitate a sintezei realizate din munca noastră care nu ține „atât de observator și de mediul său, cât de însuși obiectul studiului său; materia Istoriei nu este stabilă, nu e încremenită, ea e în mișcare; încontinuu prezentul creează trecut.”
Pe de altă parte, tânăra generaţie are nevoie să înţeleagă care au fost condiţiile, compromisurile şi consecinţele acţiunilor întreprinse de către liderii comunităţilor religioase pe parcursul perioadei comuniste. Ne-am referit la lideri deoarece documentele consultate cuprind în marea lor majoritate informații despre reprezentanții bisericilor baptiste și mai puțin despre credincioșii care nu dețineau funcții cultice sau administrative. De asemenea, este necesar pentru noi, care trăim astăzi în democraţie şi libertate, să înţelegem că părinţii noştri s-au luptat să păstreze o credinţă curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.
Dată fiind particularitatea subiectului și complexitatea acestuia, lucrarea nu se menține în limitele cronologice menționate, fiind situații în care analiza coboară până în perioada interbelică sau urcă până în anii ’70 – ’80 din dorința de a urmări procesualitatea istorică, întrucât anii 1948-1965 fac parte dintr-o serie mai lungă, „cu rădăcini și urmări.” Pentru o argumentare a decupajului istoric analizat precizăm că anul 1948 a fost ales datorită faptului că avem o nouă constituție, o nouă lege a cultelor, precum și alte legi prin intermediul cărora este impusă politica partidului comunist în domeniul religios. Anul 1965 a fost ales ca dată de final atât datorită schimbărilor care se produc la nivel politic prin moartea lui Gheorghiu-Dej și venirea lui Ceaușescu, cât și datorită schimbărilor impuse de stat în interiorul cultului baptist. Schimbările interne sunt exemplificate prin demiterea lui Alexa Popovici, una din personalitățile de marcă ale baptiștilor din România, din funcția de director al Seminarului Teologic Baptist din București, precum și din cea de pastor. Anul 1965 marchează totodată și momentul în care Departamentul Cultelor trasează sarcină ,,Direcției Studii și Direcției Împuterniciților să examineze oportunitatea organizării de către cultele neoprotestante a unor conferințe pentru orientarea deservenților lor în problemele actuale care interesează aceste culte.” În urma examinării se decide ca aceste conferințe să se organizeze începând cu anul 1966. Anul 1965 este și cel în care Seminarul Teologic Baptist din București va primi seria 1965-1969 care va încheia o perioadă din istoria instituției, aceea a funcționării fără întrerupere de la intrarea României în sfera de influență sovietică petrecută la mijlocul anilor ’40. Facem referire aici la faptul că la încheierea studiilor de către seria intrată în anul 1965, Seminarului Teologic Baptist din București nu i se va mai permite înscrierea unor noi elevi în anul școlar 1969-1970, activitatea didactică fiind reluată după această întrerupere în anul școlar următor. Anul în 1965 reprezintă momentul unui nou congres al Cultului Creștin Baptist, dar și cel în care Richard Wurmbrand, pastor luteran, va părăsi România, ducând lumii libere adevărul despre persecuțiile religioase din România, fapt care va schimba ,,definitiv percepția Occidentului față de lumea comunistă.” (Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei, p. 128)
Te-ar putea interesa
Partajează asta:
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church
În cadrul temei Dumnezeu și problema răului, profesorul James Patterson a vorbit despre ereziile din timpul bisericii primare (arianismul și pelagianismul).
Comunicarea profesorului Bruce Little cu tema God and gratuitous evil a fost publicată AICI
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (2)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (3)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (4)
James A. Patterson, Superficial views of evil in the era of early Church (5) întrebări și răspunsuri
Partajează asta:
Lansare de carte: ”Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Cuprinsul cărții „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Pentru comenzi da-ți clic pe imagine
Public aici pentru cei interesați temele pe care le-am abordat în această carte
CUPRINS
Aprecieri. 11
Mulțumiri. 15
Cuvânt înainte. 19
Abrevieri/ Acronime. 22
Introducere.. 24
Argument. 24
Stadiul cercetării raporturilor dintre Biserică și Stat. 27
Metodologia cercetării 31
Definiții și concepte. 32
Direcțiile de cercetare. 35
Structura lucrării 36
Capitolul I Transformări politico-sociale, instituționale și legislative în primele decenii ale comunismului românesc.. 40
1.1 Societatea românească de la autoritarism la totalitarism.. 40
1.1.1 Transformări politice. 40
1.1.2 Transformări sociale. 42
1.1.3 Transformări culturale și educaționale. 45
1.2 Concepte teoretice ale raporturilor dintre Stat și Biserică. 47
1.3 Comunismul, ateism sau religie secularizată?. 52
1.3.1 Propaganda ateistă în România anilor ’50. 54
1.4 Schimbări în viața religioasă a cultelor istorice. 64
1.5 Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic în raporturile Stat-biserică. 68
1.5.1 Cadrul constituțional 69
1.5.2 Decretul Nr.177 din 4 august 1948. Legea pentru regimul general al cultelor religioase 74
1.5.3 Organizarea instituțiilor cu rol decizional în activitatea cultelor ….. 75
1.5.4 Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. …. 80
CAPITOLUL II Bisericile Creștine Baptiste și dinamica vieții religioase între anii 1948-1965 84
2.1 Cine sunt baptiștii?. 86
2.1.1 Identitatea baptistă. 86
2.1.2 Evanghelici, protestanți sau neoprotestanți?. 91
2.2 Bisericile Creștine Baptiste și raporturile cu Statul între anii 1856-1947. 93
2.2.1 Originile baptiștilor 93
2.2.2 Originile baptiștilor în România și organizarea instituțională. 94
2.2.3 Bisericile Creștine Baptiste și relațiile cu statul între anii 1927-1947. 96
2.3 Organizarea administrativă între anii 1948-1965. 103
2.3.1 Biserica locală. 103
2.3.2 Comunitățile Bisericești Creștine Baptiste. 117
2.3.3 Uniunea Comunităților Creștine Baptiste. 123
2.3.4 Președinții Uniunii Baptiste. 124
2.3.5 Secretarii generali ai Uniunii Baptiste…….. 126
2.4 Congresele Cultului Creștin Baptist 1921-1937. ….. 128
2.4.1 Congresul al II-lea al Uniunii Baptiste din România. Buteni 1922. …. 128
2.4.2 Cel de-al IV-lea congresul anual al baptiștilor români. Oradea 1923. ….. 129
2.4.3 Primul Congres al tineretului baptist. Buteni 1925. …. 130
2.4.4 Congresul Bisericilor și tineretului baptist. Curtici 1928. ….. 130
2.4.5 Congres al III- lea Uniunii Tineretului Baptist. Curtici 1928. …. 130
2.4.6 Congresul regional baptist. Arad 1930. ………131
2.4.7 Congres al III- lea Uniunii Tineretului Baptist. Buteni 1931. ………………. 132
2.4.8 Congresul General al Uniunii Baptiste, al „Unificării și Reunificării”. Arad 1935 …………….132
2.4.9 Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. București 1937……………134
2.5 Congresele Cultului Creștin Baptist 1945-1988. ………….135
2.5.1 Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Arad 1945. …………. 135
2.5.2 Congresul tineretului Baptist, Reșița 1946. ………….136
2.5.3 Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Buteni 1948. ……………. 137
2.5.4 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R. București 1951. ……………. 137
2.5.5 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R. București 1955. ………….139
2.5.6 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R. București 1965……………140
2.5.7 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1972. ………….142
2.5.8 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1977. …………..143
2.5.9 Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1984. …………144
2.5.10 Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. București 1988. ……….. 145
2.5.11 Concluzii …………. 146
2.6 Serviciile religioase. ……..147
2.6.1 Orarul serviciilor religioase. 147
2.6.2 Școala Duminicală sau ora biblică. 147
2.6.3 Structura serviciului religios. 149
2.6.4 Reglementarea serviciilor divine în bisericile creștine baptiste. 151
2.6.5 Supravegherea și controlarea serviciului religios. 154
2.7 Concluzii 156
Capitolul III Pastorii baptiști – O viață dedicată slujirii. ………….. 157
3.1 Reglementări în privința dreptului de a predica. 161
3.2 Evoluția personalului de cult. 165
3.3 Portrete. 167
3.3.1 Artenie Zdrânc. 167
3.3.2 Irimia Găvăgină. 179
3.3.3 Nicolae Covaci 181
3.3.4 Pascu Geabou. 183
3.3.5 Elisei Pecheanu. 191
Capitolul IV Educația teologică………… 199
4.1 Seminarul Teologic Baptist. 200
4.1.1 Elevii Seminarului Teologic Baptist 206
4.1.2 Directorii Seminarului Teologic Baptist 210
4.1.3 Modalități și mijloace de control ale Seminarului Teologic. 248
4.2 Pastorii baptiști studiază la institutele teologice de grad universitar. 256
4.2.1 Pastorii baptiști studiază la Institutul Teologic Ortodox. 256
4.2.2 Pastorii baptiști studiază la Institutul Teologic Protestant din Cluj 257
CAPITOLUL V „Armonia dintre culte” – un factor al democrației populare …….. 259
5.1 Reglementarea trecerilor de la un cult la altul. 260
5.2 Relația cu Biserica Ortodoxă Română. 262
5.3 Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R. 267
5.4 Bisericile Creștine Baptiste în relațiile externe. 270
5.4.1 Instituții internaționale reprezentative ale Bisericilor Creștine Baptiste. 271
5.4.2 Plecări ale reprezentanților baptiști în afara țării 272
5.4.3 Vizite oficiale ale unor reprezentanți ai organizațiilor internaționale în țara noastră. 275
5.4.4 Vizitele unor oaspeți și turiști străini la bisericile baptiste din România. 278
5.5 Concluzii 281
CAPITOLUL VI Baptiștii între persecuție și acomodare.. ………. 287
6.1 Persecuții 286
6.1.1 Ioan Lazău. 289
6.1.2 Traian Ban. 290
6.1.3 Aurel Popescu. 291
6.1.4 Cure Simion. 293
6.1.5 Gheorghe Mitrofan. 295
6.1.6 Mihai Hușanu. 297
6.1.7 Pavel Nicolescu. 299
6.1.8 Bisericile Creștine Baptiste în acțiunile propagandistice ale regimului comunist 301
6.1.9 Biserica în slujba păcii 301
6.1.10 Acțiuni în folos obștesc/colectivizarea. 304
6.1.11 Activitate culturală. 305
6.1.12 Promovarea unei imagini pozitive în Occident 306
6.2 Naţionalismul. 307
6.3 Oameni fideli în posturi cheie. 308
6.3.1 Constantin Bălgrădeanu. 309
6.3.2 Petre N. Popa. 313
6.3.3 Ioan Rusu. 314
6.3.4 Ioachim Țunea. 317
6.4 Problematica colaboraționismului în cadrul cultului creștin baptist. 320
6.4.1 Sursa Doria. 324
6.4.2 Sursa Ady. 326
6.4.3 Sursa Romeo. 327
6.5 Concluzii 328
Capitolul VII Răspunsul bisericilor creștine baptiste față de impunerile statului. Acțiuni de contestare și răspuns. …… 331
7.1 Pastorii baptiști se opun reglementării serviciilor religioase. 333
7.2 Realizarea unor servicii religioase separate precum binecuvântări de copii mici, ziua mamei, ziua recoltei 334
7.3 Ordinarea de diaconi în bisericile baptiste modalitate de suplinire a dreptului de a ordina pastori. 335
7.4 Contestarea în instanță a unor decizii arbitrare. 336
7.5 Memoriile. 336
7.5.1 Protestul vicepreședintelui Cultului Baptist, Constantin Adorian. 337
7.5.2 Memoriul Bisericii Creștine Baptiste din Buteni 338
7.5.3 Memoriul pastorului Gavril Dunca. 339
7.5.4 Memoriul Bisericii baptiste din satul Fizeș. 339
7.5.5 Memoriu de protest al cenzorilor Uniunii Baptiste. 339
7.5.6 Probleme care urmează a fi discutate cu Tov. Ministru de către conducerea baptistă 339
7.5.7 Scrisoarea adresată de Petru Popovici, lider baptist, și alți 23 de cetățeni din Timișoara Comitetului Central al P.M.R. 340
7.6 Realizarea de botezuri fără acordul autorităților. 340
7.7 Forme specifice ale opoziției față de regimul comunist după 1965 (anii ’70 – ’80) ………… 345
7.7.1 Iosif Țon. 346
7.7.2 Memoriul celor 50 (1973) 349
7.7.3 Cultele neoprotestante și drepturile omului în România (1977) 350
7.7.4 A.L.R.C. (1978) 352
7.7.5 Scrisoarea lui Marcoi Ștefan din Arad către M.A.N. (1978) 354
7.7.6 Memoriul pastorului Dugulescu (1981) 355
7.7.7 Memoriul celor 66 de pastori baptiști (1982) 356
7.7.8 Memoriul pastorului Vasile Taloș către președintele R.S.R. Nicolae Ceaușescu (1989) 356
7.7.9 Educația Biblică prin Extensie (BEE) 357
7.8 Baptiștii tipăresc Biblia Cornilescu la București (1987) 358
7.9 Diferenţa dintre discursul oficial şi realitatea vieţii religioase. 360
Concluzii. ……………………… 367
Referințe asupra cărții. …………………………….. 369
Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu. 369
Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș. 369
Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș. 371
PhD. Dănuț Mănăstireanu. 371
Pastor Elisei Pecheanu. 372
Muzeolog Aurel Pandele. 373
Profesor Dragoș Predescu. 374
Profesor Bogdan Emanuel Răduț. 375
BIBLIOGRAFIE.. ………………..377
ANEXE.. ………………… 392
Anexa 1 Scrisoare de mulțumire către Înalt Prea Sfințitul Patriarh Justinian. 399
Anexa 2 Adeverință de trecere la Cultul Creștin Baptist. 400
Anexa 3 Certificat trecere la cultul baptist Man Simion. 401
Anexa 4 Autorizație de funcționare. 402
Anexa 5 Autorizație de funcționare a Bisericii Creștine Baptiste din Mihalț, jud. Alba. 403
Anexa 6 Absolvenții Seminarului Teologic Baptist din București 1959-1960. 404
ANEXA 7 Fișă de evidență a predicatorului 405
Anexa 8 Certificat (carnet) de pastor. 406
Anexa 9 Seminariștii baptiști anul I și II 1947-1948. 408
Anexa 10 Hotărâre excludere din rețea a agentului IVAN.. 409
Anexa 11 Referat privitor la arondarea cultelor neoprotestante (1961) 411
Anexa 12 Extras din Directivă. 412
LISTA FIGURILOR ……. 405
INDEX……………………….. 406
Articole pe aceeași temă:
Partajează asta:
Decanul Facultății de Istorie, Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, despre lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Profesor Dr. Adrian Cioroianu este specialist în istoria comunismului românesc, fiind cadru didactic și decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Domnia sa mi-a făcut onoarea de a scrie despre lucrarea mea și îmi va face onoarea de a participa la lansarea oficială a cărții care va avea loc, vineri, 5 aprilie 2013, de la ora 11 la Institutul Teologic Baptist din București.
Principalul merit al lucrării constă, cred, în tema aleasă: este indubitabil că istoria acestei minorități religioase din România este unul dintre capitolele de istorie națională care trebuie cunoscute și cercetate mai bine, în contextul vieții religioase din primele două decenii de regim comunist. Lucrarea este foarte folositoare cu atât mai mult cu cât, în discursul public, diferitele clișee despre alteritatea religioasă suplinesc deseori cunoașterea propriu-zisă a celuilalt. Din acest punct de vedere, este un fapt că la începuturile regimului comunist autohton România era un creuzet foarte interesant de etnii, naționalități și minorități religioase. Cum autorul precizează în mai multe rânduri, pe termen scurt acest amalgam religios n-a fost scutit de probleme: unele plecate din prejudecăți, altele din interese politice de moment sau altele decurgând, pur și simplu, din spiritul timpului.
În opinia mea, lucrarea domnului Silveşan are câteva elemente de noutate: i) în primul rând, cum spuneam, este tema ca atare; ii) apoi, un alt element de certă noutate este analiza relativ aplicată a studiilor de caz alese, anume situația unora dintre liderii comunității baptiste; iii) în fine, un al treilea element îl reprezintă încercarea de îmbinare dintre analiza istorică și analiza culturală (consecințele legislative, strategii politice, propaganda religioasă etc.). Nu în ultimul rând, merită subliniat faptul că lucrarea are la bază și un important fond arhivistic (din arhivele ANIC, CNSAS, MAE, Secretariatul de Stat pentru Culte, Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România), cercetat bine de autor.
Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Universitatea București
Articole pe aceeași temă:
Partajează asta:
Academician Dinu C. Giurescu despre lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Lucrarea domnului Marius Silveșan analizează raporturile dintre bisericile creștine baptiste din România și regimul democrat popular între anii 1948-1965.
Informația, în bună măsură inedită, a rezultat din Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Istorice Centrale, a Ministerului Afacerilor Externe, postului Radio Europa Liberă și aceea a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Autorul a consultat și documente edite, lucrări speciale și generale, articole și studii. Informația cuprinzătoare rezultată în urma cercetării se regăsește și în comentariile ce însoțesc notele de subsol.
O expunere ordonată urmează planul unei lucrări menite să prezinte și să analizeze o temă care nu a mai făcut obiectul unei cercetări de fond, în cazul de față Biserica Baptistă între anii 1948-1965.
Lucrarea, bazată pe o documentare temeinică din surse în bună măsură inedite, cu un plan și o expunere ordonate, merită toată atenția.
Academician Dinu C. Giurescu
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Cătălin Dupu despre cartea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”
Prin lucrarea „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)”, Dr. Marius Silveșan se înscrie în seria de istorici hăruiți să aducă în atenția tuturor aspecte deosebit de interesante din viata Bisericii Creștine Baptiste romanești. Alături de Alexa Popovici și Dr Ioan Bunaciu, autorul, istoric de profesie, dovedește capacitate în a reliefa acele pagini de istorie baptistă care merita din plin atenție și analiza.
Continuând munca deloc ușoară, istoricul Silvesan, nu îmi este teama sa o mărturisesc va ajuta cu discernământ generațiile viitoare sa înțeleagă corect Adevarul și mărturisirea Lui prin Biserica Creștină Baptistă din Romania.
Succes, Marius Silveșan!
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013
Istorie Evanghelica 