Prof. Univ. Dr. Juhász Tamás despre lucrarea pastorului Dragoman, Prerogativele mesianice ale Mântuitorului
Redăm din referatul domnului profesor acele pasaje care considerăm noi evidențiază contribuția științifică a lucrării.
„În legătură cu prezentarea științifică și aparatul științific doresc să felicit autorul pentru acele notițe bio-bibliografice ce se află de nenumărate ori la subsol, (de exemplu: Eusebiu de Cezareea, Millard Erickson, Lavatori, Catehismul din Heidelberg, Nadere Reformatie, Willem à Barkel etc., etc.), și care pot fi citite cu mult interes și de un public mai larg, ca și niște ”excursuri” enciclopedice pe marginea tratatului științific.

Prof. Univ. Dr. Juhász Tamás
Cel de al doilea capitol analizează sursele biblice ale învățăturii despre munus triplex. O bogată și temeinică analiză a textelor referitoare la profetism, preoție și instituția regatului în Vechiul Testament, respectiv la aplicarea acestor funcții la persoana și opera Mijlocitorului în Noul Testament ne convinge de aptitudinea de bun exeget al autorului.
Cunoașterea unei bogate literaturi teologice este un mare avantaj, ceea ce reiese convingător din prezentarea acestei lucrări și în alte capitole.
În Capitolul 3, autorul aduce o prezentare largă și detaliată atât din punct de vedere al istoriei Bisericii, cât și sub aspect dogmatic-sistematic, în patru sub-capitole: munus triplex în oglinda patristică, în concepția teologiei ortodoxe, a celei romano-catolice, iar la sfârșit, în teologia protestantă. În acest ultim sub-capitol, despre munus triplex la protestanți, în general, și mai detaliat la Calvin, găsim un tratat foarte reușit pe cca 25 de pagini, iar despre cele trei oficii în special. În acest „tratat” reușit, autorul corespunde de fapt intenției lui Calvin, care a prezentat cele trei laturi ale slujirii Mântuitorului în corelație. Aproape în toate prezentările doctrinei munus triplex subordonează cele trei demnități ale lui Hristos – ca și învățături auxiliare – în slujba altor doctrine hristologice: în slujba dogmei despre cele două naturi sau în slujba învățăturii despre cele două „status”-uri: status exinanitionis, respectiv status exaltationis. Pentru Calvin însă munus triplex este o învățătură de sine stătătoare, pentru că cele trei oficii ale lui Hristos reprezintă câte un „stâlp” pe care se bazează cea mai importantă slujire, sau mai bine zis singura și unica demnitate a Mântuitorului: oficiul său de Mijlocitor.
Capitolul 4 și Concluziile finale ale tezei reprezintă abordarea temei din punctul de vedere al teologiei practice.
Învățătura despre cele trei oficii ale Mântuitorului „își cere dreptul la implementarea ei în viața și trăirea creștină” (pag. 255). Concepții și idei citate în acest capitol, respectiv în concluziile finale de la teologi de diferite denominațiuni evanghelice, subliniază și reflectă necesitatea acestei trăiri atât în viața liturgică, cât și în viața misionară a Bisericilor evanghelice.”
Prof. Univ. Dr. Juhász Tamás
Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
Recomandări:
De ce a dărâmat și translatat Ceaușescu bisericile din București?
București Strict Secret – 21 martie 2009
Proiecte inițiate de istoricul Dorin Dobrincu la Arhivele Naționale (2007-2012)
Ca urmare a deciziei ministrului de Interne Ioan Rus de a-l demite pe istoricul Dorin Dobrincu din funcția de director al Arhivelor Naționale fără a-și motiva decizia au apărut în presă mai multe articole referitoare lșa activitatea distinsului cercetător.
Marius Oprea, care îl cunoaște personal din anii 90 crede că Dorin Dobrincu a fost schimbat pentru ca a permis prea mult accesul la arhivele Partidului Comunist Roman, la cele ale Comitetului Central al PCR precum și datorită faptului că a dorit să reformeze un sistem anchilozat precum cel al Arhivelor Naționale context în care și-a făcut muți dușmani.
„Regret aceasta schimbare din tot sufletul, mai ales ca am sprijinit in mod direct numirea sa, in 2007. Am avut incredere in Dobrin Dobrincu, cu care ma cunosc de la inceputul anului 1990 si-l apreciez enorm ca istoric, este un om de foarte buna credinta si de o cinste care nu poate fi pusa la indoiala”, a spus Marius Oprea pentruZiare.com.
Marius Oprea crede ca Dobrincu a fost schimbat pentru ca a permis, prea mult, accesul la arhivele Partidului Comunist Roman si la cele ale Comitetului Central al PCR.
„Probabil ca Dorin a deranjat destul de multa lume prin aceea ca s-a tinut de cuvant si a deschis fara niciun fel de opreliste arhivele regimului comunist”, a precizat Oprea.
De asemenea, el crede ca Dobrincu si-a facut si numerosi dusmani in interiorul sistemului, prin atitudinea sa reformatoare.
„Atitudinea lui extrem de radicala in ceea ce priveste reformarea unui sistem, ma refer la cel al arhivelor nationale, care era puternic anchilozat în trecut, a deranjat. Dusmanii lui au profitat acum de aceasta schimbare politica”, a dezvaluit Marius Oprea.
Revista 22 a dedicat și ea un articol evenimentului, respectiv demiterii directorului Arhivelor Naționale. Spre deosebire de alte articole, acesta prezintă succint care au fost proiectele inițiate de Dobrincu pe parcursul exercitării mandatului de director al Arhivelor Naționale Istorice ale României.
Dorin Dobrincu a fost directorul la Arhivele Naţionale începând cu iulie 2007, mandatul său fiind reînnoit periodic la fiecare 6 luni. În această perioadă au fost integral deschise cercetătorilor şi publicului arhivele Partidului Comunist Român şi arhivele CC al PCR.
În perioada 2007 – 2012, la Arhivele Naţionale au fost iniţiate mai multe proiecte, printre care se numără: fototeca online a comunismului românesc care cuprinde o arhivă online de fotografii din perioada Dej şi Ceauşescu Stabilirea unui acces universal şi egal la documentele existente în Arhivele Naţionale; demararea unui proiect european de 6 milioane de euro pentru informatizarea arhivelor naţionale; creşterea numărului anual de cercetători în Arhivele Naţionale, de la 7500 in 2007 la 13.500 în prezent; demararea unui proiect de colaborare cu Arhivele din Ungaria referitor la realizarea unei colecţii bilingve (română şi maghiară) de 20 de volume cu privire la istoria Transilvaniei până în 1918.
Dorin Dobrincu este doctor al Facultăţii de Istorie din Iaşi, cu o specializare în rezistenţa anticomunistă. A fost expert al Comisiei Tismăneanu pentru analiza dictaturii comuniste din România şi coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru analiza dictaturii comuniste. Dorin Dobrincu este membru al consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. A fost numit director la Arhivele Naţionale în iulie 2007, în mandatul ministrului de Interne Cristian David.
Recomandări:
22 de ani de la mineriadă – mărturia unei „țărăniste”
Aveam 17 ani.Mi-au cerut buletinul. L-am scos din geanta si am inlemnit: lipisem pe coperta un abtibild care circula in acea vreme, unul patrat, alb, cu secera si ciocanul rosii.
Mi-am dat seama ca se va interpreta in defavoarea mea, ceea ce s-a si intimplat. Am incercat sa explic ca e o gluma, dar unul dintre mineri deja flutura buletinul meu pe deasupra, strigind: „Uitati, e taranista!”. „Domnule inginer, uitati, e taranista. Ce facem cu ea?” „Mergem la Politie”, spune domnul inginer…
M-au urcat intr-un taxi, in fata la Intercontinental. Am oprit in capatul strazii Eforie… Strada era plina de oameni care se comportau foarte bizar. Am coborit din taxi, flancata de inginer si minerul subaltern.
Am pornit la pas pe Eforie, catre intrarea in sediul politiei. Oamenii de pe strada, „cetatenii de bine”, au inceput sa ma injure, scuipe, sa ma traga de par, sa-mi dea palme pe unde apucau. Ochelarii mi-au zburat de pe nas (unul din mineri a incercat sa-i adune de pe jos, dar erau deja praf), un barbat si-a luat avint si mi-a dat un sut in burta, pe genul kick-boxing.
Am ajuns in sediul politiei, pe o scara interioara. O multime de oameni, multi dintre ei batuti pina la singe, stateau pe scara, aparent resemnati. Am incercat sa fac pe sora medicala pe acolo, sa vad cine, ce rani are… Am sters niste rani de singe dar nu am reusit mai mult, oricum eram chioara fara ochelari.
Am fost adunati intr-un grup, condusi in curte, urcati intr-un ARO, patru sau cinci barbati si eu deasupra lor. Pe locul mortului statea un politist gras, cu un pistol indreptat spre noi (mine), urlind la noi, ca un animal turbat: „va impusc, futu-va-n gura, ieri a murit fratele meu!”.
Am ajuns la circa 8, pe Iancului, in viata. Am stat pe culoar citeva ore, a trebuit sa dau o declaratie, am scris, cu tupeu, ca am fost luata de pe strada, am fost batuta si am ramas fara ochelari, ca sint minora si ma asteapta parintii acasa.
M-au lasat sa plec. Am iesit in strada, orbecaind ca o cartita, am intrebat unde e o statie de metrou si m-am dus acasa.
M-a sunat taica-meu, care sunase cu disperare toata ziua, pentru ca un „prieten” de familie ma vazuse pe Eforie (ce cauta el acolo nu am aflat niciodata) si ii spusese lui taica-meu.
Bineinteles ca am scapat ieftin… costul unei perechi de ochelari. Unii oameni nu s-au mai intors niciodata acasa. Unii au ramas traumatizati grav, altii au innebunit. Sorel spunea ca poate am fost colegi de duba… si mai spunea ca n-are timp de astia.
Eu mi-am facut timp pentru ca:
- Cand Ion Iliescu a lansat [acum doi ani] o carte, a fost huiduit si i s-a reamintit care-i locul lui in istorie. Atunci el si-a permis sa dea aceasta declaratie: „Nici nu ma intereseaza. Sunt niste diversiuni, dar de slaba speta. Nu fac cinste tinerilor care se lasa angrenati in asemenea chestiuni. Ei se compromit ca persoane, ca oameni, ca cetateni, dar si cei care ii folosesc, de asemenea. Nu inteleg la ce le foloseste. Este degradant ca mai sunt asemenea oameni si asemenea mentalitati. Dar pe mine nu ma tulbura asemenea chestii… Viata sa-i ajute sa isi limpezeasca mintile, pentru ca sunt minti ratacite si folosite de elemente provocatoare, ca diversiuni, total degradante pentru climatul in care ar trebui sa se desfasoare asemenea manifestare de cultura. E rusinos pentru cei care au participat, care s-au lasat antrenati in asa ceva, unii poate si platiti, nu-mi dau seama”.
- M-am cam plictisit sa aud, de la unii sau altii, cat de dobitoaca, proasta, inculta, handicapata, idioata, analfabeta, prostita, oarba, platita, manipulata, etc. sunt, atunci cand fac o alegere politica.
Asta-i.
N.B. Nadire Omer este in prezent designer de bijuterii si a publicat pentru prima data acest text pe contul personal de Facebook.
La confluenta vremurilor… Dinu C Giurescu si Adrian Cioroianu

Două generaţii de istorici:
Academician Dinu C. Giurescu şi Prof. univ Adrian Cioroianu
Nuit et brouillard (Night and Fog) movie

Nuit et brouillard (Night and Fog) part 1/3
Nuit et brouillard (Night and Fog) part 2/3
Nuit et brouillard (Night and Fog) part 3/3
Nacht und Nebel (nicht and fog) low

In the Second World War Nazi administration introduced a decree known as the Nacht und Nebel (Night and Fog) law. (Read, Rethink by G. R. Tylor (Secker and Warburg, 1972), p. 140). By this decree certain persons could be deprived of their identities. Every record concerning them – birth and wedding certificates, insurance policies, and other personal documents – wold be destroyed. Henceforth, they would exist only as numbers. In addition, to prevent them forming close relationships, they wold be constantly on the move from camp to camp. For the unfortunate victim the message was terribly clear: ‘as far as life is concerned you are non-existent; a non-person. You are the living dead and no trace of you will ever remain. ‘” George Carey, I Believe in Man, William B. Ererdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1997, p. 110.
Dinu C. Giurescu despre rolul istoriei
Istoria nu poate fi nici rechizitoriul acuzării și nici pledoaria apărării
Dinu C. Giurescu














