Arhive categorie: Meditația zilei

Maxima zilei – 11 septembrie 2016


Pereche (cuplu) romantică - iubire - dragoste

A comunica, a dărui cuvânt și a primi ceva din sufletul semenului înseamnă a arunca o punte peste abisul singurătății. Multe neînțelegeri, conflicte, acte de violență ar fi evitate dacă oamenii ar fi dispuși să jertfească un pic de timp pentru a sta de vorbă, pentru a asculta unul pe celălalt. Când se gândesc s-o facă adeseori e prea târziu.

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 31.

Maxima zilei – 12 iulie 2016


Într-o măsură mai mică sau mai mare, orice om se confruntă cu tendința de a reordona lumea în proprii săi termeni. Dar viața trebuie privită în splendoarea ei eternă, nu în funcție de plăcerea de moment. 

Dietrich Bonhoeffer,Mielul și Fuhrerul. Isus Cristos vorbește cu Hitlerp. 80.

Maxima zilei – 27 mai 2016


Alegere - calea vietii sau calea usoara

Cine vrea să facă toate pe placul tuturor va pierde curând sensul drumului drept.

Anonim

Maxima zilei – 14 aprilie 2016


Există adevăr și există neadevăr și, dacă te ți strâns de adevăr, chiar și împotriva lumii întregi nu înseamnă că ești nebun.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984), București, 1991, p. 192.

Maxima zilei – 12 aprilie 2016


Dacă omenirea ar avea de ales între libertate și fericire marea majoritate a omenirii ar prefera fericirea.
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru (1984)

Maxima zilei – 27 martie 2016


Ciprian Bârsan, Din inimă pentru tine

Cel mai bun remediu împotriva descurajării, a durerii sufletești, a depresiei este Cuvântul Scripturii.
Ciprian Bârsan, Din inimă pentru tine ! Meditații pentru suflet, p. 140.

Prin intermediul: https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2016/03/27/din-inima-pentru-tine-8/

Maxima zilei – 23 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

«Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri!»
Da, să împlinim noi înşine mai întâi învăţătura lui Hristos şi abia după aceea să cerem acelaşi lucru copiilor noştri. Altfel, nu ne putem numi părinţii, ci duşmanii lor, iar ei nu sunt copiii noştri, ci duşmanii noştri, pe care noi înşine ni i-am făcut vrăjmaşi! «Cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura!» –asta iarăşi nu v-o spun eu, ci cuvântul Evangheliei, care ne învaţă să măsurăm cu aceeaşi măsură de care am avut parte noi. Putem noi, oare, să-i acuzăm pe copii când ne întorc, măsură pentru măsură, ceea ce le-am oferit noi?
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I-II (vol. II), p. 911.

Daniela Mariș: În timp ce, ca nație, ne inventariem cu smerenie PROPRII demoni, să avem grijă să nu ajungem să ne inchinam la ai ALTORA


image
În timp ce, ca nație, ne inventariem cu smerenie PROPRII demoni, să avem grijă să nu ajungem să ne inchinam la ai ALTORA.

https://facebook.com/daniela.maris.54/posts/1712537318962510

Maxima zilei – 24 februarie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

Multe din cele mai năstrușnice simțăminte și imbolduri ale firii noastre nu le putem pricepe aici, pe pământ; nu te lăsa uluit de ispită, nici nu-ți închipui cumva că pe temeiul acesta te-ai putea dezvinovăți; judecătorul ceresc nu-ți va cere să dai socoteală pentru ceea ce mintea ta nu s-a învrednicit să priceapă, ci pentru ceea ce era pe înțelesul tău. Și ai să te încredințezi că așa este când ai să te înfățișezi la scaunul judecății, pentru că atunci ai să le vezi pe toate așa cum sunt și n-ai să mai poți tăgădui nimic.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548

Maxima zilei – 11 februarie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Cum se poate dezbăra de năravurile sale și unde poate să meargă cel care a căzut rob poftelor sale, de vreme ce s-a obișnuit să-și îndestuleze fără zăbavă atâtea nevoi pe care el însuși le-a scornit ? Ferecat cum este în singurătatea lui, nici nu-i mai pasă de ceilalți. Așa că oamenii au ajuns să agonisească o mulțime de bunuri, în schimb li s-au împuținat bucuriile.
Cu totul deosebit este drumul duhovniciei. Lumea își bate joc când aude de ascultare, de post de rugăciune, și totuși, ele sunt cărările ce duc spre adevărata libertate.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, pp. 536-537.