180 Movie – o realitate tulburatoare despre holocaust, avort si viata vesnică
Un demers jurnalistic demn de toata aprecierea pentru maniera in care reuseste sa dovedeasca superficialitatea gandirii unora dintre semenii nostri. Abordarea pare sa fie asemanatoare cu felul in care profetul Natan s-a raportat la regele David (2 Samuel 12).
Sursa documentarului http://suceavaevanghelica.wordpress.com
Un film foarte interesant deoarece realizează o paralelă între Holocaust și avort. Am remarcat și modul în care realizatorul pune problemele, de o manieră diferită de ceea ce se obișnuiește atunci când li se prezintă oamenilor mesajul creștin. Rămâne ca fiecare dintre noi să luam atitudine și să acționăm împreună după cum menționa și Alicia. Cred că este nevoie de o voce unită a creștinilor evanghelici și uneori de o atitudine diferită de a prezenta mesajul Evangheliei.
Atentie ! Pentru limba romana urmeaza indicatiile din imaginea de mai jos :
“180″ movie – un proiect Heart Changer.
Două treimi dintre români spun că se roagă
Două treimi dintre români, indiferent de confesiunea religioasă de care aparţin, declară că rugăciunea reprezintă o practică zilnică a vieţii lor. Dintre aceştia, doar un sfert reuşesc să ajungă săptămânal la biserică.

Studiul intitulat Religie şi comportament religios, realizat de Fundaţia Soros România, relevă că cel mai des se roagă şi merg la biserică femeile, persoanele vârstnice, precum şi persoanele din mediul rural.
În cazul ambelor comportamente (rugăciune şi mers la biserică) se înregistrează diferenţieri statistice majore între credincioşii diferitelor confesiuni. Potrivit studiului citat, 93% dintre neoprotestanţi se roagă zilnic, iar 90% dintre aceştia merg la biserică o dată pe săptămână.
Pe de altă parte, 70% dintre greco-catolici şi romano-catolici au declarat că rugăciunea este un comportament zilnic, iar mersul la biserică cel puţin o dată pe lună este specific pentru trei sferturi dintre aceştia.
În privinţa rugăciunii, ponderea cea mai scăzută o înregistrează confesiunea ortodoxă: 59%. Puţin peste jumătate dintre aceştia declară că ajung la biserică cel puţin o dată pe lună, iar 40% doar la sărbătorile importante.
Studiul Religie şi comportament religios reprezintă prima analiză completă a fenomenului religios la nivelul populaţiei României, care pune sub lupă valorile, comportamentele şi raportarea la politici şi viaţă politică la nivelul celor mai importante confesiuni întâlnite în România.
Un viitor fără cunoştinţe religioase este unul complet acultural.
Un viitor fără cunoştinţe religioase este unul complet acultural.
Horia-Roman Patapievici și cardinalul Gianfranco Ravasi
Prof. dr. Vasile Talpos si Prof. dr. Ioan Bunaciu, profesori emeriti ai Institutului Teologic (video)
În data de 9 octombrie 2011, intr-un cadru festiv prilejuit de serbarea a 90 de ani de educație teologică baptistă în România (1921-2011), au fost inmanate profesorului Talpoș Vasile si profesorului Bunaciu plachetele cu titlul de profesor emerit. Senatul Universității din București a acordat în premieră, pentru prima dată de când această instituție funcționează, titlul de profesor emerit unui evanghelic, respectiv Prof. univ. dr. Talpoș Vasile. Luând în considerare această situație precum și contribuția profesorului Talpoș la dezvoltarea învățământului teologic evanghelic din România, Senatul Institutului Teologic Baptist din București a hotărât să acorde la rândul său aceasta prestigioasă distincție profesorului Talpoș. De asemenea, ca o recunoaștere a meritelor academice și a contribuției la menținerea și dezvoltarea învățîmântului teologic baptist în perioada comunistă când se proclama în piețe și la colțul străzilor ateismul, Senatul Institutului Teologic Baptist din București a hotărât acordarea titlului de profesor emerit Prof. univ. dr. Ioan Bunaciu.
Prof. dr. Vasile Talpoș împreună cu prof. dr. Otniel Bunaciu și Conf. dr. Mariș Daniel

Profesor dr. Vasile Talpoș împreună cu Prof. dr. Otniel Bunaciu

Prof. dr. Vasile Talpoș primind placheta de la Conf. dr. Mariș Daniel

Prof. dr. Otniel Bunaciu primește placheta aniversară în numele profesorului Ioan Bunaciu

Fotografie de grup cu corpul profesoral și studenții

Înregistrarea video a evenimentului
Origen despre starea Bisericii secolului XXI
După cum putem remarca din această predică, Origen era un observator fin al perioadei sale. Trist este că citatul încă este actual în secolul XXI, la mai bine de 17 secole de la redactare (240 d.Hr.).
Printre noi sunt din aceia a căror credinţă se mărgineşte la mersul la biserică (ad ecclesiam), la plecăciunile făcute dinaintea preoţilor (sacerdotibus), la slujiri oferite, la cinstirea slujitorilor (servos) lui Dumnezeu, la participarea la înfrumuseţarea altarului (altaris) şi a bisericii (ecclesiae), dar care nu îşi dau câtuşi de puţin osteneala să-şi îmbunătăţească purtarea (actus), să-şi îndrepte obiceiurile (mores), să-şi lepede viciile (vitia), să practice curăţia (castitatem), să-şi stăpânească mânia (iracunidam), să-şi înăbuşe lăcomia (avaritiam) ori să-şi înfrâneze invidia (rapacitatem), care nu scot din vorbire clevetirile (maliloquia), trăncănelile (stultiloquia), bufoneriile neruşinate (scurrilitates) şi criticile înveninate (obtrectationum venena).
Pentru mai multe detalii despre acest text a se vedea http://vaisamar.wordpress.com prin intermediul căruia am preluat acest pasaj remarcabil.
Religia lui Steve Jobs
Nu mai este un secret pentru nimeni că secretul ascensiunii excepționale a Apple s-a datorat viziunii, conducerii și creativității lui Steve Jobs. De la Washington Post la CNN se pun întrebări despre filosofia lui Jobs și nu se evită titluri precum „Teologia lui Steve Jobs” sau „Zenul lui Steve Jobs”.
„Apple a pierdut un vizionar și un geniu creativ, iar lumea a pierdut o ființă umană extraordinară”, scrie pe prima pagină a site-ului apple.com, după poza lui Steve Jobs. „Steve a construit o companie și o cultură care nu se aseamănă cu nicio alta din întreaga lume”, a spus succesorul lui, Tim Cook, după demisia lui Jobs de la conducerea Apple în luna august.
Fondatorul companiei a fost considerat un geniu al tehnologiei. „Ce este, la urma urmei, Apple?”, întreba Jobs oferind imediat răspunsul. „Este vorba de oameni care gândesc diferit (think outside the box).” La anunțul morții sale, fiecare publicație sau canal media are o serie de știri despre el: reacții ale publicului, precomenzi pentru biografia lui, mesaje de adio, retrospective. Nu s-a putut evita dimensiunea spirituală a acestui gigant.
„Teologia lui Steve Jobs” este titlul sub care o profesoară de la Chicago Theological Seminary scrie în Washington Post despre moștenirea spirituală lăsată de fondatorul Apple. Ea amintește de simbolul Apple, o asociere cu mărul din Grădina Edenului, care doar mușcat a însemnat cunoștința „avansată”.
Probabil cel mai cunoscut discurs al lui Jobs a fost susținut la absolvirea generației din 2005 de la Stanford University (vezi video). El a vorbit atunci despre 3 lucruri: plecarea de la facultate, plecarea de la Apple și plecarea din viața aceasta (moartea). Finalul discursului a fost „Stay hungry. Stay foolish.” (Nu te crede sătul. Nu te crede atotștiutor).
Aproape dramatic, după cum recunoștea el însuși, Jobs a vorbit despre moarte: „Nimeni nu vrea să moară. Chiar și oamenii care vor să ajungă în cer nu vor să ajungă acolo prin moarte. Și totuși moartea este destinația pe care o împărtășim cu toții. Nimeni nu a scăpat de ea vreodată. Și așa ar și trebui să fie, pentru că moartea este cea mai bună invenție din lume. Ea dă la o parte vechiul pentru ceva nou… Timpul vostru este limitat, nu-l pierdeți trăind viața altora. Nu vă lăsați prinși în dogme, în trăirea unei vieți după mentalitatea altora. Nu lăsați ca opiniile altora să înăbușe vocea voastră interioară.”
CNN vorbește despre „Zenul lui Steve Jobs”. Tinerețea lui Jobs, născut în 1955 în San Francisco a fost una a generației lui: Bob Dylan, The Beatles, atitudini politice antiinstituționale, experimentarea drogurilor ușoare. Numele companiei a fost inspirat din Apple Corps al Beatles. Ca și membrii formației Beatles, Jobs a vizitat India, unde a îmbrățișat budismul. Mai târziu, relația cu un învățător budist din SUA l-a dus spre Zen, o tradiție japoneză. Jobs a participat la acțiunile desfășurate de la Centrul Zen din Los Altos și a dezvoltat o relație cu Kobun Chino Otogawa.
Kobun a oficiat nunta lui Jobs în 1991 și pe parcursul deceniilor i-a devenit consilier spiritual. A murit în anul 2002. Curând va apărea în Forbes o descriere a relației între Jobs și Kobun după titlul cărții „The Zen of Steve Jobs.” „Scopul real al acestei practici este descoperirea înțelepciunii pe care întotdeauna ai avut-o cu tine”, spunea Kobun. „A te descoperi pe tine însuți înseamnă a descoperi înțelepciunea. Dacă nu te descoperi pe tine însuți nu vei putea comunica niciodată cu cineva”.
Citește continuarea pe http://www.semneletimpului.ro/stiri/Religia-lui-Steve-Jobs-4355.html
















