Ziua Reformei – 31 octombrie 2021
Ziua Reformei se sărbătorește pe data de 31 Octombrie a fiecărui an în amintirea Reformei religioase inițiată de Martin Luther în anul 1517.

31 octombrie – Ziua Reformei
La 31 octombrie 1517 Martin Luther, călugăr augustinian și profesor de teologie la Universitate din Wittenberg, Germania, afișează pe ușa catedralei catolice din Wittenberg 95 de teze. Aceste 95 de teze erau 95 de puncte prin care mediul academic erau invitat la dezbatere teologică ele nereprezentând atunci un indemn la revoltă și separare. Dovadă în acest sens fiind faptul că tezele au fost scrise în limba latină și nu în germană. Acțiunea lui Martin Luther este considerată momentul declanșator a ceea ce noi numim astăzi Reforma protestantă. Deși inițial, așa cum am menționat deja, intenția lui nu era aceea de a ieși din Biserica Catolică, ci de a reforma anumite practici, precum vânzarea de indulgențe, s-a ajuns la o separare și apariția celei de-a treia ramuri a religiei creștine, protestantismul. Evident că implicațiile sunt mult mai profunde, dar scopul este acela de a menționa importanta acestei zile.
Doctrina protestantă are la bază cinci principii fundamentale denumite cele 5 sola:
1. Sola Scriptura = numai Scriptura
2. Solus Christus = numai Cristos/ Hristos
3. Sola gratia = numai harul
4. Sola fidae = numai credința
5. Soli Deo gloria = numai lui Dumnezeu slavă sau toată gloria lui Dumnezeu.
Iată o prezentare a acestui eveniment:
31 octombrie este sărbătoare națională în Slovenia (de vreme ce Reforma a contribuit profund la dezvoltarea ei culturală, deși slovenii sunt în principal romano-catolici) și în următoarele state germane: Brandenburg, Macklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Thuringia. Din 2008, este și sărbătoare națională în Chile.
În 31 Octombrie 1517, Martin Luther a afișat o propunere pe ușa bisericii în Wittenberg, Germania pentru a dezbate doctrina și practica indulgențelor. Această propunere este numită frecvent ca Cele 95 de Teze, pe care el le-a înfipt pe ușile bisericii castelului. Acest gest însă nu a fost un act de sfidare sau provocare cum se crede uneori. De vreme ce biserica din castel era expusă traficului principal din Wittenberg, ușa bisericii funcționa ca și afișier public și, în consecință, era locul pentru afișat anunțuri importante. De asemenea, Tezele erau scrise în Latină, limba folosită de biserică, și nu în limba națională. Chiar și așa, evenimentul a stîrnit controversă între Luther și cei de partea Papei în privința multor practici și doctrine. Cînd Luther și susținătorii lui au fost excomunicați în 1520, s-a format Lutheranismul. Aceasta avea să deschidă ulterior calea către formarea tradițiilor Reformate și Anabaptiste.
În cadrul Bisericii Lutherane, Ziua Reformei este considerată o sărbătoare mai neînsemnată, iar denumirea oficială este Festivalul Reformei. Pînă în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 Octombrie, indiferent de ziua săptămînii în care se întîmpla să fie. Astăzi, cele mai multe biserici Lutherane au modificat data festivalului, astfel încît să fie în Duminica (numită Duminica Reformei) în sau înainte de 31 Octombrie și au mutat Ziua Tuturor Sfinților în Duminica din sau după 1 Noiembrie.
Culoarea liturgică a zilei este roșul, care reprezintă pe Duhul Sfînt și pe martirii Bisericii Creștine. Imnul lui Luther, Cetate tare-i Dumnezeu este cîntat în mod tradițional în această zi. În mod obișnuit, lutheranii stau în picioare în timpul imnului, în memoria folosirii imnului în războaiele religioase ale secolului al XVI-lea. De asemenea, este tradiție ca în unele școli Lutherane, copiii sa aibă scenete cu Ziua Reformei sau spectacole în care să joace scene din viața lui Martin Luther. Faptul că Ziua Reformei coincide cu Halloween ar putea să nu fie pură coincidență. Halloween, fiind ajunul Zilei Tuturor Sfinților, ar fi putut fi o zi excelentă pentru Luther ca să-și afișeze cele 95 de Teze împotriva indulgențelor, de vreme ce biserica din castel avea să fie deschisă în Ziua Tuturor Sfinților tocmai pentru ca oamenii să vadă o mare colecție de moaște. Vederea acestor moaște ar fi promis o micșorare a timpului petrecut în en purgatoriu similar cu cel al cumpărarii unei indulgențe. Luther a fost perspicace în alegerea zilei de 31 Octombrie pentru afișarea Tezelor sale.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Reformei
În timp ce Luther era preocupat de modul în care Dumnezeu îl mântuie pe om se confruntă cu problema vânzării indulgențelor, „concept datând încă din secolul al XII-lea, când creștinii bogați au fost scutiți de penitențe pentru păcatele lor dacă acceptau să contribuie cu bani la Cruciade. (…)
Luther era pornit împotriva practicilor unui om pe nume Johann Tetzel, care avea responsabilitatea de a vinde cât mai multe indulgențe în numele prințului Albert de Brandenburg. Prințul, chiar dacă avea doar 23 de ani, a fost episcop de Magdeburg, episcop de Halberstadt și arhiepiscop de Mainz, toate acestea în același timp – o situație neobișnuită, pentru care a trebuit să plătească însemnate sume papei. A convenit cu papa ca o parte din veniturile provenite din vânzarea indulgențelor lui Tetzel să fie considerate “taxele episcopale” ale lui Albert.
Întreaga situaţie ţinea în mod clar de corupţie, de aceea Luther a hotărât că este timpul pentru o dezbatere academică în primul rând pe marginea întrebării dacă este înțelept să se vândă indulgențe. “Voi face o gaură în toba lui”, a spus el când a auzit de Tetzel și a alcătuit o listă de 95 de teze în care ataca indulgențele, teze pe care spera să le discute și cu alți academicieni. De Ziua Tuturor Sufletelor, în 1517, Luther a țintuit lista pe ușa bisericii castelului din Wittenberg care era folosită și ca un fel de avizier al comunității.”
Jonathan Hill, Istoria gândirii creştine, Editura Casa Cărţii, Oradea, 2007, pp. 187-188.
Menționez cu acest prilej și o lucrare apărută în perioada comunistă care își menține actualitatea este Renașterea și Reforma scrisă de Andrei Oțetea.
Pentru cei interesați de subiect menționez că până în anul 2021 au apărut lucrări generale sau particulare pe acest subiect, iar Editura Casa Cărții din Oradea are meritul de a fi tradus materiale valoroase pe acest subiect:
Roland H. Bainton, Luther – omul și reformatorul : o biografie, Editura Casa Cărții, Oradea
Tim Dowley, Atlas istoric al Reformei, Editura Casa Cărții, Oradea
Timothy George, Teologia reformatorilor, Editura Casa Cărții, Oradea
Erwin Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi, Editura Casa Cărții, Oradea

Viața în obiectiv – Bogdan Emanuel Răduț
„Timpul șterge, dar știe să păstreze, ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut.” Amza Pelea
În cadrul ediției din această săptămână a emisiunii Viața în obiectiv vă invităm să faceți cunoștință cu un tânăr creștin, istoric de profesie, Bogdan Emanuel RĂDUȚ prezbiter în Biserica AGAPE, București. Urmărind emisiunea veți putea afla lucruri noi despre el și despre pasiunea lui pentru slujirea Mântuitorului Isus Hristos atât prin predicarea Evangheliei cât și prin studierea și evocarea filelor de istorie a Creștinilor după Evanghelie.
Proiectul LikeHim
Realizator Daniel Alexandrescu
Evenimentul zilei – Persecutarea creștinilor. Document din arhivele serviciilor. Istoria secretă
Articolul “Persecutarea creștinilor. Document din arhivele serviciilor. Istoria secretă” se referă la următoarele cazuri concrete:
1. Pastorul Richard Wurmbrand, numit ”fugarul” de ofițer este una dintre figurile emblematice ale luptei anticomuniste. Convins, în tinerețe, de doctrina comunistă, el o abandonează repede și devine pastor.
Pe 29 februarie 1948 este arestat. La un moment stă în celulă cu Lucrețiu Pătrășcanu.
” După paisprezece ani de detenție (executați între 1948–1956 și, respectiv,1959–1964) este eliberat, iar în 1965 părăsește țara împreună cu familia, fiind răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10.000$.
2. Alecu Iacob, violinist la Filarmonica din Sibiu și autor al multor imnuri care încă se cântă în bisericile penticostale, a stat un an în închisoare, fiind condamnat, în 1971, la 8 ani de detenție, sub acuzația de ”propaganda împotriva orânduirii socialiste”.
3. Către, Bisericile creștine din toată lumea (Iunie 1972)
Apelul“ a fost semnat de un grup de nouă credincioși evanghelici (neoprotestanți) și a fost trimis în străinătate (Marea Britanie) astfel că documentul și semnatarii acestuia au ajuns în atenția Securității.
Documentul semnalează lipsa de libertăți religioase, prigoana și persecuțiile la care au fost supuși credincioșii din unele părți ale țării, menționându-se județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Brașov, Bacău, Gorj, Galați și partea de nord a Moldovei. Se arată că au fost închise lăcașurile cultelor baptist, creștin după evanghelie și penticostali, au fost arestați și condamnați: compozitorul de muzică religioasă Iacob Alecu din Sibiu, pastorii Caraman Constantin, Răscol Victor, Mihai Cornel, Răscol Emanoil, frații Tarnavskietc. (…)
În material se arată, de asemenea, că autoritățile române ar fi dispus dărâmarea unor lăcașuri de cult în orașele Dej și Lugoj și ar fi concediat diferiți predicatori, declanșându-se „o vastă campanie de reprimare a religiei și activităților de cult“.
“Apelul“ a fost difuzat congregațiilor religioase din Marea Britanie fiind semnat de un grup de nouă cetățeni din România, în numele „Comitetului de ajutorare a celor persecutați și de informare a opiniei publice mondiale“.
https://evz.ro/persecutarea-crestinilor-document-din-arhivele-serviciilor-istoria-secreta.html
Lucian Bălănescu despre legalism
Poți să ai o ținută tradițională, să cânți doar muzică corală, să ai anumite reguli în biserică, să fii destul de solemn în închinare și să respingi o manifestare contempăorană și să nu fii legalist.
Poți să-ți asumi niște libertăți, să faci parte dintr-o biserică vibrantă și cu manifestare contemporană; poți să te îmbraci avangardist, să consumi o bună parte din ce-ți oferă cultura – ca să fii relevant în evanghelizare- și totuși să fii legalist.
Legalismul nu-l vom defini în funcție de acțiunile noastre, ci în primul rând în funcție de ceea ce credem. Astfel legalismul este orice practică sau credință care este adăugată la Evanghelie și care, în final, compromite suficiența și unicitatea lui Hristos la cruce.
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 2/ septembrie 2019 – Baptiștii români în Primul Răzbi Mondial 1914-1918
Cel de-al doilea număr al Revistei Arhiva Baptistă tratează implicarea baptiștilor români în cadrul Primul Război Mondial (1914-1918), un eveniment cu implicații majore, din punct de vedere politic, social, cultural și chiar religios.

De ce este important pentru noi să cunoaștem ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani? Pentru că face parte din trecutul nostru, pentru că este o istorie pe care trebuie să ne-o asumăm și înțelegând trecutul să putem construi viitorul. Deși a fost un conflict devastator care a produs multă suferință, mai multă decât s-ar fi așteptat orice conducător politic, Dumnezeu s-a folosit de răul și suferința produse pentru a-și zidi biserica Sa, a folosit tranșeele, lagărele și spitalele ca laboratoare pentru a-și căli și forma noua generație de pionieri care să fie motivată să lupte în războiul spiritual. Mai apoi, aceștia au luptat pentru drepturile lor, au suferit pentru credința lor, au fost antrenați fizic să depună orice efort pentru a transmite Evanghelia.
Prin urmare, este dificil să înțelegem secolul XX fără să cunoaștem Primul Război Mondial, un eveniment cu un impact uriaș nu numai în plan politic și social, ci și în cel religios, inclusiv pentru România. Acesta aduce cu sine schimbări de natură politică și socială care vor permite răspândirea credinței baptiste printre cei de pe front și cei de acasă. Soldații români vor intra pe front în contact cu învățăturile Scripturii, vor fi confruntați cu pericolul morții și își vor pune întrebări referitoare la scopul vieții pe pământ. Astfel se explică numărul relativ mare de convertiri la credința baptistă și avântul de a împărtăși această veste bună și altora. Totodată, războiul îi aduce împreună pe românii din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Ardeal, Banat care se vor uni în cadrul aceluiași stat formând România Mare în 1918. Dar mai mult decât atât, îi aduce împreună pe credincioșii baptiști care se vor întâlni în anul 1919 pentru a pune bazele unei organizații comune, Uniunea Comunităților Creștine Baptiste cunoscută astăzi sub denumirea de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Aspectele menționate mai sus cuprind doar câteva din aspectele multiple surprinse în cadrul acestui număr al Revistei Arhiva Baptistă, unde vorbim și de implicarea baptiștilor germani grație documentării realizate de Mihai Ciucă, de implicarea socială, despre eroi, dar și despre modul în care acest conflict a fost reflectat în presa baptiștilor români din America.
Mai jos aveți cuprinsul numărului curent.

entru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Fă-ți un abonament la Revista Arhiva Baptistă
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
În primăvara anului 2019 ieșea pe piață prima revista de istorie baptistă în limba română purtând numele de Arhiva Baptistă. Revista este editată de către Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. Dintre obiectivele publicației le menționăm pe acelea de a aduce în actualitate istoria baptiștilor din România și nu numai, precum și familiarizarea fiecărui baptist cu istoria sa.
Revista apare o dată la 4 luni având o apariție de 3 numere pe an. Prețul unei reviste este de 14 lei, iar un abonament costă 35 de lei și cuprinde cele trei numere ale revistei Arhiva Baptistă care apar într-un an împreună cu taxele poștale.
Este de menționat și faptul că prin intermediul abonamentelor este susținută activitatea Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care cuprinde: sesiunile de comunicări lunare, muzeul, biblioteca și desigur revista.

Revenind la primul număr este de menționat faptul că el a fost tipărit în luna mai 2019 fiind un număr tematic dedicat personalității și activității lui dascălului, pastorului și evanghelistului Georgiu Slăvu cunoscut și ca Gheorghe Slăv sau Gheorghe Slev.
Georgiu Slavu a fost originar din comuna Ciuci, care este astăzi cunoscută sub numele Vârfurile, din județul Arad, unde s-a născut în anul 1869. Părinții săi au fost țărani sau „părinți plugari”, după cum îi descrie Alexa Popovici. Cu toate acestea, el a avut parte de o educație buna, urmând cursurile la Școala Normala Preparandia din Arad și a devenit
învățător sau „dascăl confesional” la școala confesionala greco-orientala din Aciuța, județul Arad, aceasta fiind „școala confesionala a Bisericii Ortodoxe” din localitate.
Georgiu Slavu a rămas un model despre cum sa faci misiune, atât în orașe dar și în sate izolate. El a rămas un model în căutarea și găsirea surselor de calitate pentru pregătirea predicilor deschizând drumul spre mesajele rostite de prințul predicatorilor – C. H. Spurgeon. Munca sa de traducere din limba germana a predicilor lui Spurgeon reprezinta un trigăt către generația noastră pentru a ne educa un simț acut în ascultarea și pregătirea predicilor.
De asemenea, el a fost un evanghelist al epocii sale prin scrierea de cărți și editarea de reviste, astfel că mulți oameni au găsit adevarul Evangheliei prin scrierile sale. A știut ce înseamna să jertfești din buzunarul propriu, dar și bucuria de a găsi oameni care să creadă atât de mult într-o astfel de lucrare încât să o sponsorizeze financiar. El rămâne o pildă și o încurajare pentru toți cei care trec prin amenințări și suferințe pentru credința lor. Dincolo de toate aspectele menționate mai sus, preluate din informațiile furnizate în revistă de istoricul Emanuel Jurcoi, Georgiu Slavu a fost un om care și-a pus la dispoziție toate darurile și talentele sale pentru a sluji cât mai bine comunitatea, dar mai presus de toate pe Dumnezeu.
Atașez mai jos și o imagine cu cuprinsul acestei reviste care a avut o contribuție importantă și din partea lui Mihai Ciucă care a scris despre James Memorial Training School din București, numele sub care era cunoscută în America Școala Baptistă de Fete.

Pentru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
The Gospel Coalition – 9 Things You Should Know About the Assemblies of God

The U.S. Assemblies of God’s General Council recently held its in Orlando, Florida. Here is what you should know about one of the largest groups of Christian churches in the world.
1. The Assemblies of God considers itself a large fellowship rather than a denomination.
2. In the United States, the Assemblies of God is a young and diverse fellowship.
3. The Assemblies of God is the world’s largest Pentecostal group.
4. Assemblies of God are (mostly) autonomous and independent.
5. There are more than a dozen AG-endorsed colleges in the United States.
6. The Assemblies of God grew out of the Azusa Street Revival.
7. About one-quarter of Assembly of God pastors are women.
8. Assemblies of God churches subscribe to 16 ‘Fundamental Truths.’
Two years after its founding, the AG established 16 doctrines that became the Statement of Fundamental Truths. The 16 doctrines are:
-
- The Scriptures, both the Old and New Testaments, are verbally inspired of God and are the revelation of God to man, the infallible, authoritative rule of faith and conduct.
- There is only one true God who exists as a Trinity.
- The Lord Jesus Christ is the eternal Son of God. The Scriptures declare his virgin birth, his sinless life, his miracles, his substitutionary work on the cross, his bodily resurrection from the dead, and his exaltation to the right hand of God.
- Man was created good and upright. However, man by voluntary transgression fell and thereby incurred not only physical death but also spiritual death, which is separation from God.
- Man’s only hope of redemption is through the shed blood of Jesus Christ the Son of God.
- There are two ordinances. Believer’s baptism by immersion is a declaration to the world that the believer has died and been raised together with Christ, becoming a new creation. The Lord’s Supper is a symbol expressing the believer’s sharing in the divine nature of Christ, a memorial of Christ’s suffering and death, and a prophecy of Christ’s second coming.
- Baptism in the Holy Spirit is a separate and subsequent experience following conversion. Spirit baptism brings empowerment to live an overcoming Christian life and to be an effective witness.
- The baptism of believers in the Holy Spirit is witnessed by the initial physical sign of speaking with other tongues as the Spirit of God gives them utterance. The speaking in tongues in this instance is the same in essence as the gift of tongues, but is different in purpose and use.
- Sanctification is an act of separation from that which is evil, and of dedication unto God. Sanctification is realized in the believer by recognizing his identification with Christ in his death and resurrection, and by the faith reckoning daily upon the fact of that union, and by offering every faculty continually to the dominion of the Holy Spirit.
- The Church’s mission is to seek and save all who are lost in sin; the church is the gody of Christ and consists of all people who accept Christ, regardless of Christian denomination.
- Divinely called and scripturally ordained ministers serve the church.
- Divine healing is an integral part of the gospel. Deliverance from sickness is provided for in the atonement, and is the privilege of all believers.
- The resurrection of those who have fallen asleep in Christ and their translation together with those who are alive and remain unto the coming of the Lord is the imminent and blessed hope of the church.
- The second coming of Christ includes the rapture of the saints, which is our blessed hope, followed by the visible return of Christ with his saints to reign on earth for one thousand years.
- There will be a final judgment in which the wicked dead will be raised and judged according to their works. Whosoever is not found written in the Book of Life, together with the devil and his angels, the beast and the false prophet, will be consigned to the everlasting punishment in the lake which burneth with fire and brimstone, which is the second death.
- “We, according to his promise, look for new heavens and a new earth wherein dwelleth righteousness.”
9. Four doctrines are considered core to the belief of the Assemblies of God.
Within the 16 Foundational Truths, four are considered core beliefs “due to the key role they play in reaching the lost and building the believer and the church both now and for the future.” The Four Core Beliefs’ of the Assemblies of God are Salvation, Baptism in the Holy Spirit, Divine Healing, and the Second Coming of Christ.
Apariții editoriale (59) – 2005-2020 Cântarea sărbătoare. „Desculți” Romanian Homecoming. It’s not a show! It’s an experience!
Mișcarea „Desculți” Romanian Homecoming a împlinit 15 ani de existență anul trecut; cu ocazia aceasta trebuia să apară o carte omagială, însă datorită pandemiei întâlnirea nu s-a ținut în 2020, motiv pentru care cartea a apărut abia acum (2021).

Această carte omagială 2005-2020 a apărut la Editura și Tipografia Multimedia International Arad, 2021 și are 157 pagini. Cartea cuprinde o scurtă istorie a întâlnirilor/mișcării „Desculți” – Romanian Homecoming, impresii, extrase din filosofia mișcării, poezii și poze.
Materialele prezentate în carte sunt o compilație realizată de Florian Guler.
Cuprinsul este următorul:
O scurtă istorie a 15 ani de întâlniri „Desculți” – Romanian Homecoming,
Descrierea mișcării „Desculți”,
Impresii de la întâlniri,
Extrase din filozofia mișcării,
Poezii și poze de la întâlniri.











