Arhive categorie: Statistica

Gordon Conwell – Status of Global Christianity 2020


Every year in the International Bulletin of Mission Research, Gordon Conwell Theological Seminary present an annual snapshot of global Christianity, a one-page version of which can be downloaded for free here. The table provides a statistical overview of the world’s 2.5 billion Christians and their activities.

https://gordonconwell.edu/center-for-global-christianity/resources/status-of-global-christianity/

Arhivele Olteniei: Bogdan Emanuel Răduț, Contribuția și perspectiva evanghelicilor români asupra Revoluției din decembrie 1989


Istoricul Bogdan Emanuel Răduț se apleacă în acest studiu asupra modului în care  evanghelicii români s-au implicat în Revoluția din decembrie 1989, dar și asupra modului în care aceasta s-a reflectat în presa cultelor evanghelice, precum și în istoriografia Evanghelică postdecembristă.

Revoluționari într-un camion al Armatei - decembrie 1989 (ro.wikipedia.org)

Evenimentele petrecute la finele anului 1989 au suscitat interesul dezbaterilor din ultimul sfert de veac. Asupra lor planează întrebarea, încă nelămurită, dacă a fost revoluţie populară sau lovitură de stat. Interesul arătat de conaţionalii noştri, faţă de cărţile care apar pe piaţă tratând acest subiect, ne arată setea de adevăr, dar şi dorinţa de cunoaştere şi înţelegere. Pentru generaţiile tinere, 1989 poate nu înseamnă nimic, dar pentru cei care au participat atunci poate înseamnă totul. Cercetările pentru acest subiect le-am început în 2014. O parte dintre ele le-am susţinut sub formă de comunicare ştiinţifică în cadrul unui simpozion şi apoi publicate. Dar am continuat şi dezvoltat subiectul, domeniul fiind încă generos. Prezint o nouă variantă, cu noi adăugiri la înţelegerea contribuţiei şi perspectivei pe care evanghelicii au oferit-o revoluţiei. Cel puţin pentru ei. Plecând întâi de la cunoaşterea identităţii istorice a acestora, vom aborda mai multe paliere. În primul rând, prezenţa evanghelicilor în revoluţie, prin câteva exemple, precum şi gradul lor de implicare în evenimentele ce au dus la prăbuşirea unui sistem bazat pe ateism şi materialism dialectic. Apoi, vom vedea cum au privit aceştia Revoluţia, cum au reflectat-o în presa internă a cultelor, ce a însemnat pentru ei şi ce impact a avut asupra comunităţilor religioase ale acestora. Nu mă îndoiesc de faptul că poate există şi alte opinii decât cele prezentate în acest studiu, de aceea nu emit nicio pretenţie de exhaustivitate. Cercetarea acestui subiect nu se bazează pe documente de arhivă, de altfel acestea fiind şi sumare sau chiar inexistente, ci pe memorialistică, conştient, totodată, de subiectivismul acesteia, precum şi pe corespondenţa privată cu persoane implicate activ în acele zile.

Articolul poate fi citit accesând link-ul următor: http://arhiveleolteniei.ro/

UBR : Comunicat al Departamentului de învățământ preuniversitar privind rezultatele la examenul de bacalaureat 2017 pentru liceele teologice baptiste


Un nou an, o nouă sesiune de bacalaureat cu rezultate bune pentru liceele baptiste.

Evoluția lăcașelor de cult ale bisericilor baptiste din România în perioada 1990-2016


Statistici 2

Nicolae Geantă a realizat o scurtă prezentare statistică a evoluției postdecembriste a lăcașurilor de cult din România din cadrul căreia am extras datele referitoare la cultul baptist.

Potrivit statisticii realizate de Secretariatul de Statpentru Culte și prezentată de Nicolae Geantă, în funcție de creșterea anuală postdecembristă, baptiștii au înregistrat o creștere de 113,7%.

Raportat la numărul de credincioși pe biserică, cultul baptist are un locaş la 72 de credincioși.

În cifre absolute, în România anului 2016 sunt 27.384 de lăcaşe de cult, din care evanghelicii au 5169 (penticostalii 2925, baptiştii 1571, creştinii după Evanghelie 459, tudoriştii 214), adventiştii 1269, reformaţii 1352, catolicii 1632 etc. Domină evident ortodocşii 16.403 (adică 59,9 % din totalul lăcaşelor de cult din ţară).

În prezent, Biserica Ortodoxă construieşte 1078 de lăcaşe, penticostalii 182, adventişti 83, baptiştii 46, creştinii după evanghelie 17, greco-catolicii 79, reformaţii 40, romano-catolicii 40 etc.

Extras din articolul lui Nicolae Geantă, „Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)”

Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html

*

Articole relaționate

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930

Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011
Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Situatia procentuala a baptistilor pe judete (1992)

Structura confesională a populaţiei (2010)

Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)

Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.

Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002

Baptistii din Romania la recensamantul din 2002

Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003

Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)

Creştinii după Evanghelie în Europa – Statistici

Nicolae Geantă, Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21

 

 

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930


Baptiștii sunt de confesiune protestantă fiind prezenți în România de la mijlocul secolului al XIX -le, dacă ne referim la prima biserică baptistă (germană) din Vechiul Regat recunoscută de autorități ca și biserică în anul 1856.

cropped-tinerii-de-la-bucuresti-in-drum-spre-buteni-1947-cu-stampila.jpg

Tineri credincioși baptiști din la București în drum spre Buteni, județul Arad (1947)

Ei vor continua să fie parte a Regatului român, iar realizarea României Mari îi aduce împreună în cadrul aceluiași stat pe baptiștii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acesta este cadrul în care baptiștii se vor organiza și dezvolta, deși au avut de îndurat persecuții.

Scopul acestui articol este acela de a aduce în atenția celor interesați informații despre evoluția statistică a comunității creștine baptiste din România în cadrul deceniului 1920-1930. Prezentarea evoluției din punct de vedere numeric se bazează cu precădere pe informațiile oferite de Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989, informații care sunt completate cu cele oferite de Breviarul Statistic al României din anul 1939. Informații suplimentare pot fi găsite în cadrul unor documente din cartea domnului Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Informații statistice pentru perioada comunistă pot fi găsite și în cartea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul acestui articol sunt prezentate informații despre populația României, dar și informații referitoare la Biserica Baptistă. La nivelul lunii decembrie 1921, în primul an al decadei 1920-1930, situația credincioșilor baptiști după naționalitatea căreia îi aparțineau se prezenta astfel: „români: 14.000, maghiari 6.223, germani 670, bulgari și ruși 300[1].

În totalitatea ei, comunitatea baptistă din România a avut următoarea evoluție numerică între anii 1920-1930:

 

Anul[2]

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930
Membri 18751 19901 21193 24458 26958 28143 29405 32423 34315 390003 43763

 

Din datele de mai sus rezultă faptul că, în ciuda persecuțiilor și problemelor întâmpinate, baptiștii au avut o creștere constantă pe parcursul decadei 1920-1930. În procente creșterea a depășit valoarea de 50%.

Informațiile pe care le-am prezentat sunt de ordin intern, oferite de către Alexa Popovici, membru marcant al comunității baptiste, și trebuie coroborate cu cele oferite de statistica oficială. De asemenea, se impune o raportare a numărului de credincioși baptiști la numărul total al populației României. Conform recensământului din 29 decembrie 1930 totalul populației României era de 18.057.028 cetățeni din care 365.103.9 în mediul urban și 14.405.989 în mediul rural[3]. În ceea cea ce privește numărul celor care s-au declarat de confesiune baptistă la recensământul din 1930, Breviarul statistic[4] menționează faptul că baptiștii erau în număr de 60.562[5]. Cea mai mare prezență baptistă se înregistra în județul Bihor cu 11.087 credincioși, urmat de județul Arad cu 9.017 și Hotin cu 7.321[6].

[1] Revista „Creștinul”, nr. 6, 15 martie 1922, pp. 13-14 (apud Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989, ediția a 2-a revizuită, Editura Făclia Oradea, Editura Universității Emanuel Oradea, 2007, p. 304).

[2] Ibidem.

[3] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), Editura Institutului Central de Statistică, București, iulie 1939, p. 44. Alexa Popovici menționează că în anul 1930 erau 43.763 baptiști, date sensibil mai mici decât cele oficiale. În procente baptiștii reprezentau în anul 1930, 0,4% din populația țării. Pentru o situație statistică a se vedea și Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu …, Doc. 121, 131,  229.

[4] Din iulie 1939

[5] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), p. 65.

[6] Ibidem.

Istorie Evanghelica.ro – 600.000


Prin harul Domnului site-ul istorieevanghelica.ro a ajuns la 600.000 de vizite.

Principalele date sunt următoarele:

600.280 views
4.889 comentarii

Conținut
5.593 Posts
82 Categories
3.291 Tags

Followers (includes Publicize)

222 Jurnal
65 Comentarii
34 Twitter
622 Facebook

Puteți urmării conținutul publicat pe email, Facebook, Twitter, YouTube
Istorie Evanghelica 5  

Istorie Evanghelica.ro – 550.000 vizualizări


Prin harul Domnului am trecut și pragul a 550.000 de vizite.

Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest lucru.

Din punct de vedere statistic situația se prezintă pe scurt astfel:

Primele 10 pagini și articole în ordinea accesării sunt următoarele:

All Time

Harta electorală în primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România (noiembrie 2014)


Primul tur al alegerilor prezidențiale

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

Sursa: http://www.romanialibera.ro/galerie/cum-s-a-schimbat-harta-electorala-in-doua-saptamani-357824/img/2

Harta cu opțiunile de vot din turul doi realizat de cei de la Ziarul Adevărul

Adevarul.ro: Cum s-au colorat județele țarii după opțiunea de vot (%)


 

Profilul alegătorilor

Circa o treime dintre alegătorii care s-au prezentat la urne duminică au urmat cel mult 10 clase sau şcoala profesională, iar mai puţin de un sfert aveau studii superioare, potrivit sondajului realizat  la ieşirea de la urne de IRES. Iată cum arată profilul celor doi finalişti.

• Alegătorii lui Victor Ponta: cel mai mare procentaj (44%) îl au cei care au urmat cel mult 10 clase sau şcoala profesională, iar cei cu studii superioare sunt în proporţie de 15%. 42% dintre votanţi sunt din mediul rural. 31% au vârste cuprinse între 50 şi 64 de ani, iar 24% au 65 de ani şi peste.

• Alegătorii lui Klaus Iohannis: cea mai mare pondere o au cei cu liceul sau maximum şcoala profesională (48%), urmaţi de votanţii cu studii superioare (29%). 70% dintre alegătorii lui Iohannis sunt de la oraş. 35% au vârste între 18 şi 34 de ani, iar 31% au 35-49 de ani.

Citeste mai mult: adevarul.ro

Patru universități din România – în top 800 mondial


 

QS World University Rankings, clasamentul celor mai bune 800 de universități la nivel global, este realizat anual, începând din 2004. În realizarea clasamentului este folosită baza de lucrări Scopus. Topul este realizat de QS pe baza reputației academice, reputației în rândul angajatorilor, raportului intre numărul de studenți și corpul didactic, numărului de lucrări listate în publicații de specialitate, numărului cadrelor didactice internaționale, numărului studenților internaționali. Universitățile analizate în cadrul acestui clasament sunt cele care se înscriu pentru acest lucru și trimit o serie de documente, în vederea evaluării.

Universitatile din Romania incluse in Clasamentul International al Universitatilor 2014 sunt urmatoarele:

  • Universitatea din Bucuresti – pozitiile 651-700
  • Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca – pozitiile 701+
  • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi – pozitiile 701+
  • Universitatea de Vest din Timisoara – pozitiile 701+

Anul trecut, cele patru universitati din Romania se clasau pe locuri 701+, iar in urma cu doi ani ocupau pozitii intre 600 – 700.

Sursa: http://www.hotnews.ro