Arhive categorie: Anunţuri

Pastorul Otniel Bunaciu va prelua funcția de președinte al Federației Baptiste Europene

De Marius Silvesan pe 23/09/2013 | 16 comentarii

În perioada 25-28 septembrie la Bratislava, Slovacia, va avea loc Consiliului Federației Baptiste Europene (EBF), prilej cu care, pastorul Otniel Bunaciu, președintele Uniunii Baptiste din România (UBR), va prelua pentru următorii doi ani funcția de președinte al Federației. Evenimentul este găzduit de Uniunea Baptista din Slovacia, una din cele mai mici uniuni baptiste din Europa având doar 24 de biserici și 1931 de membrii. Președintele Uniunii Baptiste din Slovacia este pastorul Jan Szollos, iar secretar general este pastorul Tomash Valchar. Uniunea Baptista din Romania va fi reprezentata la acest eveniment de pastorii: Otniel Bunaciu, Ionel Tutac, Ilie Tinco si Joszef Kovacs.

Pastorul Otniel Bunaciu, în prezent vicepreședinte al EBF (2011-2013), este al doilea român care preia această funcție după pastorul Vasile Talpoș care a fost vicepreședinte al Federației Baptiste Europene în perioada 1985-1987, președinte 1987-1989 și past president 1989-1991. Remarcăm câteva similitudini între mandatele celor doi pastori români.

Astfel:

ambii erau la momentul preluării funcției (ne referim la cazul de acum ca un fapt împlinit) profesori universitari care slujeau în cadrul Seminarului Teologic / Institutului Teologic Baptist din București și aveau doctoratul obținut în cadrul unor universități recunoscute (Vasile Talpoș în America, iar Otniel Bunaciu la Institutul Teologic Protestant din Cluj).
Ambii au studiat în străinătate în perioada comunistă (Vasile Talpoș în America pentru doctorat, Otniel Bunaciu în Anglia pentru master la Regent’s Park College)
ambii erau în funcții de conducere în cadrul Uniunii Baptiste din România. Pastorul Vasile Talpoș era vicepreședinte (1984-1988), iar pastorul Otniel Bunaciu este președinte al Uniunii Baptiste
ambii erau pastori în București

Federația Baptistă Europeană a fost fondată în anul 1949 pentru a uni baptiști europeni aflați într-o Europă devastată de cel de-al doilea război mondial. În timpul Războiului Rece, EBF a menținut contactul cu credincioșii din spatele Cortinei de Fier care au suferit pentru credința lor. Mărturie în acest sens stau și vizitele unor reprezentanți ai Federației în România comunistă și discuțiile pe care aceștia le-au avut cu conducerea UBR sau cu autoritățile de la Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor și probabil și la alte nivele, dar fiindcă nu am cercetat relațiile externe în perioada amintită nu pot da detalii asupra contactelor pe care aceștia le-au avut la București sau în străinătate.

Cu prilejul unui mesaj adresat Bisericii Baptiste Filadelfia din București în data de 15 septembrie 2013 în cadrul căruia se referea la modul în care lucrează Dumnezeu în lumea noastră, pastorul Otniel Bunaciu menționa că Federația Baptistă Europeană se întinde din Irlanda până la Vladivostok, dar are membrii și în Orientul Mijlociu. Din datele oficiale care se regăsesc pe site-ul instituției rezultă că Federația Baptistă Europeană este compusă din aproximativ 770,000 baptiști care fac parte din 52 de Uniuni și Convenții și 7 biserici afiliate (7 affiliated churches and networks). EBF se întinde din Portugalia pană în îndepărtata Rusie, fiind incluși în această familie baptiștii din Eurasia, Orientul Mijlociu și Îndepărtat.

Consiliul Federației Baptiste Europene (The EBF Council) se întâlnește anul în luna septembrie și este organismul decizional suprem al EBF. Consiliul este format din reprezentanții Uniunilor Baptiste componente ale Federației Baptiste, reprezentanții IBTS (International Baptist Theological Seminary), membri laici și anumite organizații de misiune partenere. Acesta numără de obicei între 120-150 de delegați și întâlnirile sale sunt, de asemenea, un timp de închinare, inspirație, de cunoaștere informală (?) (informal sharing) și reînnoirea prieteniei între membri.

Surse:

http://www.baptist-tm.ro/consiliul-federatiei-europene-baptiste-2/#more-6159

http://ebf.org/council

http://ebf.org/about-ebf

MARIUS SILVEȘAN, BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA ÎNTRE PERSECUȚIE, ACOMODARE ȘI REZISTENȚĂ (1948-1965), p. 245.

OTNIEL BUNACIU, CUM LUCREAZĂ DUMNEZEU ÎN LUMEA NOASTRĂ?

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Istoria Bisericii | Etichetat: European Baptist Federation -EBF-, Federația Europeană Baptistă, Otniel Bunaciu, resurse, Vasile Talpoș

Invitație la conferința internațională „Credința într-o epocă a secularizării“

De Marius Silvesan pe 11/09/2013 | 2 comentarii

În perioada 22-23 noiembrie 2013, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București, în colaborare cu Council for Research in Values and Philosophy organizează conferința „Credința într-o epocă a secularizării“.

22-23 noiembrie 2013

Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București

Tematică

Secularizarea este un fenomen spiritual, cultural și socio-politic complex, care se răspândește neîncetat în unele părți ale lumii prin intermediul mass-media și al globalizării. El implică un stil de viață și o mentalitate specifice acestuia, practic fără nicio referire la Transcendență. Pentru unii, secularizarea este sinonimă cu „moartea lui Dumnezeu“ prevestită de Nietzsche și alți gânditori contemporani. Pentru alții, secularismul este exilul credinței, o libertate radicalizată, în care adevărul deine relativ, iar bunăstarea materială este elogiată, în timp ce calitatea interacțiunii umane este neglijată, iar valorile umane fundamentale se degradează. Într-un context secularizat, Dumnezeu nu mai este menționat în discursul public al fostelor comunități creștine. Valorile moștenite din tradiția Bisericii nu mai sunt importante. Mulți creștini caută și improvizează noi modalități de a trăi, iar credința autentică nu mai este la îndemână. Unii se tem, alții chiar renunță la speranță. Totuși, unii privesc secularizarea ca provocare providențială ce trebuie gestionată cu optimism și curaj, căutând noi căi de actualizare a valorilor credinței și ale Scripturii.

Conferința de față își propune să examineze izvoarele secularizării: ideologiile politice ale ultimelor două secole, globalizarea, autosecularizarea Bisericii în urma Conciliului Vatican II, teologia eliberării, filosofia resentimentului etc.

De asemenea, se dorește explorarea unor direcții noi de conceptualizare a credinței, precum și de trăire a acesteia într-un context secularizat, astfel încât credința să poată înceta să se dilueze și mai mult, fiind, dimpotrivă, experimentată în mod autentic și integral.

Se primesc propuneri din partea cercetătorilor ce activează în domeniile de mai jos (care vor fi publicate într-un volum):

— metafizică și fenomenologia religiilor;

— teologie fundamentală și teologie antropologică;

— filosofia culturii și dialog intercultural;

— sociologie și istoria religiilor;

— teologie politică și dialog stat-Biserică;

— rolul și poziția credinței în regimurile politice recente.

Limbi

Română, engleză și franceză.

Contact

Vă rugăm, trimiteți, până la 18 octombrie a.c., rezumate de cca 200-300 cuvinte și un scurt CV pe adresa:

Conf. univ. dr. Gabriela Blebea Nicolae
Facultatea de Teologie Romano-Catolică
Str. Gen. Berthelot, nr. 19
010164, București, Romania
gabriela.blebea.conference@gmail.com

Organizare

În timpul conferinței, se va asigura cazarea și masa. Participanții își vor acoperi cheltuielile de transport.

http://www.ftcub.ro/anunt_conferinta.html

Publicat în: Anunţuri, Conferinte, Creștinism, Educație | Etichetat: Facultatea de teologie Romano-Catolică București, secularizare

Noaptea cercetătorilor – 27 septembrie 2013

De Marius Silvesan pe 11/09/2013 | Lasă un comentariu

Afiș Noaptea cercetatorilor 2013

Din 2005 şi până astăzi, în fiecare an, în ultima vineri din septembrie are loc Noaptea Cercetătorilor, în toate ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.

Proiectul are ca scop aducerea în atenţia publicului larg a activităţilor de cercetare, într-o manieră prietenoasă, care să le stârnească interesul şi în cadrul unui mediu relaxat. Un alt obiectiv al evenimentului este atragerea tinerilor către cariere ştiinţifice, cu ajutorul activităţilor desfăşurate, dar şi prin prezenţa cercetătorilor şi a pasionaţilor de inovaţie şi tehnologie.

În 2013 evenimentul va avea loc pe 27 septembrie, între orele 17:00 – 23:00, simultan în următoarele oraşe: Bucureşti, Oradea, Piatra-Neamţ, Suceava, Galaţi, Sinaia şi Tulcea.

Pe lângă expoziţiile şi activităţile desfăşurate vor fi organizate în cadrul evenimentul jocuri şi concursuri cu premii oferite de partenerii proiectului.

Intrarea la eveniment este liberă. Pentru mai multe informaţii legate de eveniment şi proiect trimiteţi un e-mail la sabina@noapteacercetatorilor.ro sau vizitaţi pagina de Facebook a evenimentului.

http://startub.unibuc.ro/2013/09/cercetatorii-se-afla-printre-noi-oameni-normali-cu-slujbe-extraordinare/

Publicat în: Anunţuri, Cultură, Educație | Etichetat: Noaptea cercetătorilor, startub.unibuc.ro

Simpozion omagial – Traian Dorz 100 ani, Cluj-Napoca, 12 septembrie 2013

De Marius Silvesan pe 10/09/2013 | Lasă un comentariu

Afiș simpozion Traian Dorz- Cluj-Napoca 2013

Personalitățile al căror impact cultural și comunitar au influenţat numeroase vieţi merită întotdeauna celebrate. Alături de istorici, teologi, critici literari, regizori și numeroși colaboratori apropiați ai lui Traian Dorz, acest simpozion își propune evocarea empatică a unei figuri creatoare, a cărei jertfă existenţială face cât o operă. Evenimentul va cuprinde două sesiuni de comunicări, o masă rotundă cu titlul Traian Dorz – între biografie și mitologie, lansarea antologiei de autor Emaus, proiecția filmului documentar Traian Dorz – un poet creștin (regia: Lucia Hossu Longin).

TRAIAN DORZ s-a născut la 25 decembrie 1914, într-un cătun din județul Bihor. Debutează cu versuri la frageda vârstă de 18 ani. Vreme de patru decenii a fost liderul ”Oastei Domnului”, o mişcare religioasă de trăire evanghelică în Biserica Ortodoxă,

înființată în 1923 de preotul Iosif Trifa. Beneficiind de o educație medie, împlinită de o existență teribilă, traversând cele două totalitarisme ale secolului XX, Traian Dorz ilustrează prin scrierile sale condiţia liderului religios, devenit deopotrivă artist, într-un sistem politic ostil libertății de expresie. Prețuit în cercul strâmt al unei comunități spirituale prigonite și recunoscut drept o personalitate ecumenică, acest om simplu, însă oarecum vizionar, şi-a transformat identitatea traumatizată într-o formă de libertate spirituală. Traian Dorz a murit la 20 iunie 1989, cu doar câteva luni înainte de prăbușirea unei lumi și nașterea alteia. La funeraliile sale au participat peste 5000 de oameni.

Organizatori: Editura ”Traian Dorz” & Forumul Civic Creștin

Participarea la eveniment este gratuită, dar necesită programare!

Contact: ionatanille@gmail.com; tel. 0745784921

http://oasteadomnului.info

Publicat în: Anunţuri, Cultură, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: Cluj-Napoca, Forumul Civic Creștin, Oastea Domnului, oasteadomnului.info, Traian Dorz

Conferința „Liber în Hristos” Epistola Apostolului Pavel către Galateni

De Marius Silvesan pe 04/09/2013 | 1 comentariu

Afis Conferinta Liber in Hristos cu Costel Ghioancă

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Conferinte | Etichetat: Biserica Baptistă Nr. 1 Zalău, Biserica Baptistă Pucioasa, Costel Ghioancă

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, București, 23 august 2013

De Marius Silvesan pe 21/08/2013 | 3 comentarii

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează în data de 23 august 2013, la București, conferința cu titlul „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”. Aceasta se desfășoară la sediul Institutului, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. sector 2, începând cu ora 9.00. Conferința va fi deschisă de președintele Consiliului Științific al IICCMER, domnul Dinu Zamfirescu.

Afiș Conferință Arhivele Comunismului 2013 „Arestarea” memoriei și controlul ei a fost o caracteristică esențială a statului comunist. În acest scop, regimurile comuniste au limitat constant accesul la arhive și documente, prezentând numai versiuni alterate, distorsionate și propagandistice ale trecutului și prezentului. De cele mai multe ori, aceste practici au fost continuate și de succesoarele statelor comuniste după 1989, cum este și cazul României. De-a lungul primelor două decenii postcomuniste, accesul la arhivele P.C.R. a fost permis numai câtorva apropiați ai puterii politice. Înființarea unor instituții de investigare a memoriei comunismului în statele ex-totalitare a permis accesul și altor categorii de cercetători la aceste arhive. Și totuși, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”. Accesul total și fără limitări este încă o iluzie, restricționările fiind impuse de o serie de instituții sau persoane cu funcții de conducere. Până în prezent, toate discuțiile despre accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate și coordonate de deținătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” realizate în ultimii ani, fără a prezenta restricțiile și piedicile întâmpinate de cercetători.

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Program conferință
pdf Descarcă document (PDF)

Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
pdf Rezumat (PDF)

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Conferinte, Educație, Evanghelici, Greco-catolici, Istoria Bisericii, Istorie, Persecuţie, Politică, Postcomunism, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: Conferința Arhivele Comunismului între discurs și realitate, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

BCER-UBCE: Conferința Națională de Tineret 2013

De Marius Silvesan pe 04/08/2013 | 1 comentariu

http://emyradut.blogspot.ro

Publicat în: Anunţuri, Conferinte, Creştini după Evanghelie | Etichetat: Biserica Creștină după Evanghelie, Emy Răduț, Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013

De Marius Silvesan pe 05/07/2013 | 1 comentariu

În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.

Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Joi, 4 Iulie 2013

– Sosirea participanţilor

Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

19.00 Cina –

Vineri, 5 Iulie 2013

8.30 – Micul dejun

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”

– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Prof. Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)

– Cuvânt de salut Octav BJOZA (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)

– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale

– Prezentare de carte: Destine individuale și colective în comunism, Polirom, 2013 (Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu);Remembrance in time, I-II, Transilvania University Press of Brașov, 2012 (Elena Helerea)

Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

10.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO, Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ

– Ion CIUPEA, Florentin OLTEANU (Fundația Culturală „Negru Vodă”, Făgăraș, Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Țara Făgărașului”) – File din rezistenţa anticomunistă făgărăşeană: Satul Ileni

– Drd. Vadim GUZUN (Ministerul Afacerilor Externe al României) –Rusia stalinistă împotriva Rusiei ţărăneşti: perspectivă diplomatică europeană (1928-1930)

– Prof. dr. Gabriela OTESCU-BICA (Teregova) – Interferenţe instituţionale în mediul rural reflectate în mărturiile orale din zona Banatului montan (1940-1970)

– Cercet. Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Germanii basarabeni – o comunitate sacrificată

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Conf. univ. dr. Sorin RADU, drd. Alexandru NICOLAESCU (Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Procesul de verificare a membrilor şi „reorganizarea” Frontului Plugarilor în anii 1947-1953

– Asist. univ. dr. Cornel MICU (Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius”, Galați) –Redefinirea strategiei regimului comunist din România faţă de colectivizarea agriculturii (1953-1956)

– Cercet. dr. Sanda BORȘA (Institutul de Istorie „George Bariț”, Cluj-Napoca) – Un episod al „transformării socialiste”: colectivizarea agriculturii în Raionul Bistrița (1950-1962)

– Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO (Muzeul Național Militar, București), căpitan comandor Marius ROHART (Muzeul Marinei Române, Constanța), dr. Florin C. STAN (Muzeul Marinei Române, Constanța) – Aspecte din istoria marinei militare române în anii ’50-’60

– Prof. univ. dr. Ion ZAINEA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Direcţia Generală pentru Presă și Tipărituri / Comitetul pentru Presă şi Tipărituri – instituţia de cenzură/pază a regimului comunist (1949-1977)

13.30 – Masa de prânz

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Prof. Florentin Olteanu

– Lect. univ. dr. Ilarion ȚIU (Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – Legislația presei din anii ’70, o tentativă de restalinizare a mass-media?

– Asist. univ. dr. Cezar STANCIU (Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgovişte) – Reconstrucţia diplomaţiei româneşti în contextul destalinizării

– Dr. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Stalinizarea şi destalinizarea justiţiei în România comunistă

– Lect. univ. dr. Mihai CROITOR (Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – „Planul Valev” și impactul acestuia asupra relațiilor româno-sovietice

17.00-17.15 Pauză

17.15- 19.00 Comunicări

– Cercet. dr. Manuela MARIN (Universitatea de Vest Timişoara) –Modernizarea socialistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu

– Cercet. drd. Nicolae VIDENIE (Institutul Român de Istorie Recentă) – Moartea dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Djugasvili/Stalin reflectată în presa exilului românesc postbelic (1945-1989)

– Drd. Nicoleta ȘERBAN (Facultatea de Istorie, Universitatea București) – Momentul înlăturării monumentului lui I.V. Stalin din București (1956)

19.00 – Cina

Sâmbătă, 6 Iulie 2013

8.00 – Micul dejun

Secțiunea I

STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Cercet. Robert FÜRTÖS, Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE

– Asist. cercet. dr. George NEAGOE (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) – Scriitor şi propagandist: George Călinescu şi optimismul „destalinizării”

– Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE (Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București) – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Prezentare generală şi studiu de caz: Arh. Mucichescu Nicolae

– Cercet. Robert FÜRTÖS (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmației) – Ioan Hudiţă în documentele Securităţii

– Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Cercet. Alin MUREŞAN (Centrul de Studii în Istorie Contemporană) – Ascensiune şi declin în cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia

– Cercet. drd. Dumitru LĂCĂTUȘU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Prăbuşirea unui lider stalinist: Alexandru Drăghici

11.00 – 11.15 Pauză

11.15 – 13.30 Comunicări

– Cercet. drd. Cristina ROMAN (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Un paradox al timidei destinderi de după martie 1953

– Dr. Ion RÎŞNOVEANU (Muzeul Marinei Române, Constanța) –Reabilitarea unui nevinovat: Comandorul (r) Constantin Pogonat

– Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănățene, Academia Română – Filiala Timişoara), Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara) – Stalinism, post-stalinism şi evoluţii mai recente în democraţia minoritarilor sârbi din România

– Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Efectele politicii staliniste de creare a unor noi naţiuni – moldovenii din Ucraina

– Lect. univ. dr. Ilie GHERHEȘ (Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia-Mare) – Aspecte ale stalinizării României. Studiu de caz: regimul lui Ivan Odoviciuc în Maramureș (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)

13.30 – Masa de prânz

Secțiunea II

IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR

Sala „Sinodicon”

9.00 – 11.00 Comunicări

Moderatori: Drd. JANOSI Csongor, Cercet. dr. Ion XENOFONTOV

– Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Impactul stalinizării asupra Bisericii Ortodoxe Române: Cazul preoţilor Ioan Crişan şi Florian Rațiu (judeţul Arad)

– Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) –Desființarea abuzivă a Diecezei Romano-Catolice de Timișoara de către autoritățile comuniste în anul 1948

– Dr. Sergiu SOICA (Comloșu Mare) – Desfiinţarea unei Instituţii. Studiu de caz: Episcopia Greco-Catolică de Oradea

– Cercet. Alina URS (Centrul de Studii în Istorie Contemporană, București) – Un pas spre comunizare. Eliminarea educaţiei religioase din şcolile publice

– Cercet. Constantin PETRE (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Detenţia politică a femeilor pe motive religioase. Cazul Martorilor lui Iehova (1948-1964)

– Dr. Marius SILVEȘAN (Institutul Teologic Baptist, București) –Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă

11.00 – 11.15 Pauză

11.15- 13.30 Comunicări

– Drd. JANOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Colaborarea româno-maghiară la nivelul Ministerelor de Interne și a organelor de securitate pe probleme ecleziastice reformate la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor ’60

– Cercet. BANDI István (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Încercarea de destructurare a Bisericii Romano-Catolice – un pas în procesul comunizării Ungariei postbelice

– Cercet. VÖRÖS Géza (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Posibilitatea exercitării libere a credinței în țările de democrație populară. Studiu de caz: Ungaria

– Dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Persecutarea clericilor şi a comunităţilor religioase din R.S.S. Moldova de către statul sovietic (1945-1962)

– Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei) – Activitatea împuterniciților în problemele bisericii ortodoxe de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru R.S.S. Moldovenească (1944-1965)

– Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova) – Politica autorităților sovietice față de inventarul liturgic (1944-1960)

– Cercet. Manole BRIHUNEȚ (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Republica Moldova) – Calvarul bisericii Sfântul Nicolae din satul Mileștii Mici în perioada sovietică: de la lăcaș de cult la muzeul ținutului natal

13.30 – Masa de prânz

MEMORIA REGIMURILOR COMUNISTE ȘI VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI ACESTORA

Aula Academiei „Brâncoveanu”

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Dr. Claudia-Florentina DOBRE, Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA

– Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA (Facultatea de Istorie și Studii Clasice, Universitatea „McGill”, Montréal, Canada) – La jumătatea distanței dintre memorie și istorie. Memorialistica Gulagului ca gen literar

– Dr. Claudia-Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București), Dr. Valeriu ANTONOVICI (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) – Bărăgan Stories: Memories from the Romanian Siberia*

– Prof. Mihaela-Cristina GHERHEȘ (Baia Mare) – Impactul stalinizării în România. Studiu de caz: copilăria „mea” la bloc

– Cercet. dr. Viorica OLARU-CEMÂRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Cunoaşterea trecutului comunist prin intermediul mijloacelor moderne, interactive

– Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Demersuri instituționale de memorializare a comunismului românesc

17.00 – 17.15 Pauză

17.15 – 19.00 Comunicări

– Dr. Claudia Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București) – Comunismul muzeificat: o abordare comparativă a muzeelor din România, Bulgaria, Ungaria şi Republica Cehă

– Asist. dr. Izabela SKORZYNSKA (Facultate de Istorie, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia), Dr. Anna Maria WACHOWIAK (Szczecin, Poland) – Museification of Communism as an Element of Practices in the Process of Creating Regional and National Identity in Poland. A Few Cases Studies

– Asist. univ. Jernej Letnar ČERNIČ (Școala Guvernamentală și de Studii Europene, Kranj, Slovenia) – Consolidating Transitional Justice through constructing memorials in Slovenia

– Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – Huda Jama – How to museally present the mass killing site in St. Barbara pit

– Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – An Example of a Modern Approach. The Spomenik (Monument) Project in Slovenia

18.45 – 19.00 – Concluziile Simpozionului

19.00 – Cina

Duminică, 7 Iulie 2013

8.30 – Plecarea participanţilor

9.30-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Publicat în: Anunţuri, Baptişti, Comunism, Conferinte, Cultură, Educație, Istoria Bisericii, Istorie, Libertate religioasă, Persecuţie, Postcomunism, Religie, Simpozioane | Etichetat: Cosmin Budeancă, legislație, Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, Simpozionului internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013

De Marius Silvesan pe 27/06/2013 | 1 comentariu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.

„Arestarea” memoriei şi controlul ei a fost o caracteristică esenţială a statelor comuniste. În acest scop, regimurile totalitare instalate după 1945 în Europa de Est au limitat constant accesul la arhive şi documente, prezentând versiuni alterate, distorsionate şi propagandistice ale trecutului şi prezentului. Uneori, aceste practici au fost continuate după 1989 şi de succesoarele statelor comuniste, cum este şi cazul României. Mai bine de un deceniu după căderea regimului comunist, accesul la arhivele PCR a fost permis câtorva apropiaţi ai puterii politice, în mod netransparent, partizan și cu rezultate nesatisfăcătoare pentru cercetarea istorică. Înfiinţarea unor instituţii de studiere a memoriei comunismului în statele extotalitare a readus în discuţie statutul acestor documente, permiţând accesul la documente şi altor categorii de cercetători. Şi totuşi, la șapte ani după condamnarea în Parlamentul României a regimului comunist din România, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”.

Accesul total şi fără limitări este astăzi imposibil. Restricţionările sunt impuse de o serie de instituţii ori persoane cu prerogative decizionale. Limitarea accesului la documentele comunismului este realizată şi printr-o serie de proceduri administrative care impun cercetătorilor studierea doar a anumitor documente sau restrângerea ariilor de interes ştiinţific la anumite perioade ale regimului comunist.

Până în prezent, cele mai multe dintre dezbaterile privind accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate şi coordonate de deţinătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” din ultimii ani, fără a asuma și restricţiile ori piedicile întâmpinate de cercetători.

Conferinţa organizată de IICCMER are drept scop susținerea publică a unei dezbateri la care să participe în primul rând cei interesaţi de statutul acestor documente şi regimurile care permit consultarea lor. Evenimentul se adresează cu precădere cercetătorilor, doctoranzilor şi masteranzilor, precum și altor categorii de public care s-au confruntat în activitatea desfășurată cu dificultăți în ceea ce priveşte accesul la documentele produse în timpul regimului comunismului.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:

1. Regimul actual de acces la arhivele comunismului;

2. Arhivele regionale ale comunismului;

3. Interzicerea accesului la arhivele comunismului: studii de caz;

4. Arhivele comunismului: cazuri controversate.

Conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor şi istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive şi instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un abstract de maxim 300 de cuvinte până cel târziu la 21 iulie 2013, pe adresa de email arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

Comunicarea rezultatelor selecției se va face în scris, până în data de 5 august 2013.

Pe durata conferinței, IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa și transportul participanților.

Pentru orice informaţie, contactaţi organizatorii la adresa de email: arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2013/06/call-for-papers-conferinta-arhivele.html