Arhive categorie: Cărţi

Târgul Internațional de Carte LIBREX. Primăvara cărților la Iași

De Marius Silvesan pe 05/03/2013 | Lasă un comentariu

În perioada 6 -10 martie 2013, la Iași, în incinta Sălii Polivalente (str. Palat nr. 2) se va desfășura ediția a XXI-a Târgului International de Carte LIBREX. Primăvara cărților la Iași.

La această ediție participă 143 expozanți care se încadrează în tematica evenimentului: carte, artă, muzică, papetărie jucării, după cum urmează 118 edituri din întreaga țară și Republica Moldova, 20 de importatori și distribuitori de carte românească și străină, artiști plastici, instituții de cultură, firme multimedia, instituții de învățământ publicații culturale etc. și 5 importatori și distribuitori de produse de papetărie birotică, materiale didactice și muzică.

Ediția XXI a Târgului Internațional de Carte oferă publicului de toate vârstele Agenda culturală LIBREX 2013 care cuprinde 146 lansări de carte, reviste și partituri muzicale, 19 momente deosebite: recitaluri poetice și muzicale, teatru, mișcare și improvizație expoziții de grafică de carte și pictură, proiecții de film, ceremonie ceai, întâlniri culturale și de specialitate, mese rotunde, discuții pe diverse teme, Concursul Micul Prinț, Clubul de lectura EX LIBRIS, Atelierul Artistului, Hippoland și Jo`Kee Store Magazin și loc de joacă pentru copii, Tombola Citești și câștigi și multe alte momente atractive. Evenimentele LIBREX 2013 se desfășoară în AGORA EX LIBRIS (spațiul de evenimente) din incinta Sălii Polivalente din Iași Zona B Librex (Concursul Micul Prinț), la standurile editurilor și la Casa Cărții Iași.

Dintre personalitățile prezente la Târg, enumerăm doar câteva, pe celelalte invitându-le să le descoperiți răsfoind Agenda LIBREX 2013: Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, Horia Zilieru, Emilian Marcu, Gellu Dorian, Ioan Gyuri Pascu, Vlad T. Popescu, Alexandru Călinescu Petru Ursache, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Holban, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Nicolae Crețu, Constantin Dram, Ion Agrigoroaiei, Nicu Gavriluta, Anca Maria Rusu, Toma Hogea, Oltita Cîntec, Liviu Antonesei, Tiberiu Rosu, Aurelian Balaita, Petre Rau, Dionisie Duma, Simona Modreanu, Zully Mustafa, Dan Lungu, Sorin Rosca, Vasile Arhire, Magda Ursache, Mihaela Secrieru, Ala Sainenco, Paul Gorban, Valentin Talpalaru, profesori din sistemul universitar și preuniversitar, actori, poeți jurnaliști critici și istorici literari, traducători editori etc.

http://editurasedcomlibris.ro

Publicat în: Anunţuri, Cultură, Cărţi, Educație | Etichetat: Iaşi, Târg de carte, Târgul Internațional de Carte LIBREX

Pelerin spre patria cerească – prezentare în Eveniment Creștin

De Marius Silvesan pe 27/02/2013 | Lasă un comentariu

În „Pelerin spre patria cerească” se întâlnesc un dr. profesor și pastor și un dr. în istorie. Apariția celor doi în volumul amintit este benefică pentru mult mai mulți. Ioan Bunaciu, co-autor și mărturisitor, își prezintă în scris și dialog raportul cu Securitatea dinainte de 89, lucru lăudabil și curajos, deoarece vocile din umbră au menționat mai multe din 90 până în prezent.
Marius Silveșan, co-autor, are în diploma și inimă pasiunea pentru istorie, și mai ales, pentru istorie bisericească. Aici reușește la modul direct, pe surse, să atragă pe cititor în viața aparte a unui reprezentant baptist de notorietate. Ioan Bunaciu a publicat mai multe cărți, mai ales de istorie baptistă, și rămâne, nu ai ce face, un pelerin spre patria cerească.
Co-autorul Silveșan nu se oprește doar la această apariție, ci e gata de citit și „Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).”

Cătălin Dupu

Cătălin Dupu decriptează pentru Eveniment Creștin ceea ce se ascunde între coperțile cărții Pelerin spre patria cerească. Autorul recenziei menționează corect faptul că această lucrare este realizată într-un mod profesional având la bază surse arhivistice dar și memorialistice pentru a contura portretul celui care a slujit vreme de o jumătate de secol ca pastor și profesor universitar, dar și aproape un sfert de secol (1970-1988) ca director al Seminarului Teologic Baptist din București, instituție emblematică a învățământului teologic românesc. Când spun emblematică am în vedere mai multe elemente dintre care amintesc: este cea mai veche instituție teologică evanghelică din România și probabil și din Estul Europei, la această instituție au slujit ca profesori sau directori o serie de personalități precum Ioan R. Soacaciu, Alexa Popovici ca să amintesc doar două nume, dar a și format oameni pentru slujire. Aproape toți liderii baptiști contemporani s-au intersectat în pregătirea lor teologică într-un fel sau altul cu Seminarul Teologic Baptist din București transformat din 1990 în Institutul Teologic Baptist din București.

Ioan Bunaciu, Marius Silvesan, Pelerin spre patria cerească (coperta fata)

Pelerin spre patria cerească decriptează prin intermediul unui material inedit elementele propagandei ateiste în România anilor 50 printr-un studiu de caz ce are ca subiect S.R.S.S.C. (Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii) al cărui rol principal era unul propagandistic, acela de a răspândi în mase lumina științei ca o contrapondere la lumina divină. Dat fiind acest obiectiv stabilit prin statut, această societate a acționat direct și pentru propagarea ateismului în societatea românească. Importanța propagandei și interconectările ei cu alte domenii este analizată în cadrul unui subcapitol dedicat în cadrul cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență.

Regăsește informațiile care te interesează citind și Nota asupra ediției

În cadrul interviului cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, care se întinde pe 60 de pagini, se regăsesc informații inedite despre evenimente și oameni din comunitatea baptistă, despre modul de lucru cu împuterniciții și inspectorii de culte, despre cruciada evanghelistică a lui Billy Graham în România (1985), despre Seminarul Teologic Baptist dar și despre evenimente și locuri pe care le veți descoperii doar citind această carte care prezintă călătoria spre Patria cerească a pelerinului Ioan Bunaciu.

Publicat în: Baptişti, Comunism, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Religie | Etichetat: Cătălin Dupu, evenimentcrestin.blogspot.com, Ioan Bunaciu, Ioan Bunaciu&Marius Silvesan - Pelerin spre patria cerească, Marius Silveșan, recenzie, Seminarul Teologic Baptist București

Apariţii editoriale (7) – Ioan Bunaciu, Marius Silveşan, Pelerin spre patria cerească

De Marius Silvesan pe 14/02/2013 | 9 comentarii

Cuprinsul cărții este următorul

Notă asupra ediției 7

Predicarea Evangheliei și tracasările Securității 9 Ioan Bunaciu

Despre martirii noștri 21 Ioan Bunaciu

Propaganda ateistă în România anilor ’50. 43 Marius Silvesan

Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească 65 Marius Silvesan

Interviu cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu 97 Marius Silvesan

Anexe 161
Anexa 1 Caracterizare Ioan Bunaciu 161

Anexa 2: Decizie excludere din rețea a agentului IVAN

165
Anexa 3 Raport 173

Anexa 4 Bunaciu comentează ostil la adresa regimului 179

Anexă la nr. 00115543 Strict secret Exemplar nr 1 180

NOTA 180

Anexa 5 Cărți publicate de profesorul și pastorul Ioan Bunaciu 181

Preț : 10 RON

În introducerea acestei cărți sunt menționate următoarele:

Notă asupra ediției

Prin intermediul acestei cărți dorim să prezentăm activitatea academică și slujirea cultică a pastorului și profesorului Ioan Bunaciu. Documentele identificate în cadrul Arhivei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS) vin să completeze informațiile despre activitatea profesională a acestuia și să prezinte care au fost legăturile sale cu fosta Securitate.

În cadrul acestei lucrări se regăsește o autobiografie a profesorului Bunaciu intitulată Predicarea Evangheliei și tracasările Securității, în care acesta prezintă succint aspecte din activitatea sa pe parcursul perioadei comuniste și post comuniste, dar și un material despre Martiri noștii în perioada anilor ’40, care are referiri și la perioada comunistă.

O altă parte a acestei cărți se intitulează Propaganda ateistă în România anilor ’50 și tratează aspecte din activitatea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii, cunoscută și sub numele de SRSC răspunzând astfel solicitării celor interesați de acest subiect.

Materialul nostru Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească împreună cu Interviu cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, în care acesta vorbește despre viața și slujirea sa, despre personalitățile baptiștilor cu care a intrat în contact, le considerăm a fi instrumente utile celor care vor să înțeleagă viața bisericilor baptiste sub comunism.

În partea de final a acestei cărți se regăsește secțiunea Anexe, în care cititorii vor regăsi documente care să susțină afirmațiile referitoare la poziția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu în raport cu autoritățile, precum și caracterizările unora dintre cei care l-au avut sub observație.

Acest demers istoric „conține analize și interpretări echilibrate alături de comparații cu fapte, situații si personaje din aceleași vremuri.”[1]

Ne dorim ca această carte să fie de folos celor care vor să cunoască adevărul.

Marius Silveșan

[1] Liviu Țăranu, „Studiu introductiv” în Avram Bunaciu: Biografie. Reflecții. Corespondență/ cuv. înainte: acad. Florin Constantiniu; postf.: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; îngrijitor ed., studiu introductiv, note și indice: Liviu Țăranu. – București: Editura Enciclopedică, 2011, p. 13.

Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, (s.n.), București, 2013, 184 p.

Publicat în: Baptişti, Biografii, Comunism, Cărţi, Educație, Evanghelici, Istoria Bisericii, Istorie, Persecuţie, Religie | Etichetat: Ioan Bunaciu, Ioan Bunaciu&Marius Silvesan - Pelerin spre patria cerească, Marius Silveșan

Recomandări editoriale (5) – Rob Riemen, Nobleţea spiritului – Un ideal uitat

De Marius Silvesan pe 05/02/2013 | 1 comentariu

În cadrul unui articol recent am văzut menționat un titlu de carte care mi-a atras atenția. Nu știam nimic despre Rob Riemen și cartea acestuia Noblețea sufletului – un ideal uitat tradusă la Editura Curtea Veche în anul 2009. Am căutat informații despre carte și fiindcă ceea ce am găsit mi s-a părut interesant am considerat util să o recomand și altora. Poate unii dintre dumneavoastră ați citit-o iar alții o veți citi.

„O carte plină de îngrijorare şi iubire faţă de civilizaţia europeană, care ne spune unde ne aflăm reamintindu-ne unde am fost şi care reuşeşte să restituie conţinutului istoric şi academic de «umanism» prospeţimea experienţei de viaţă din care acesta s-a născut şi în care autorul vede experienţa de viaţă tipică a civilizaţiei noastre: conversaţia între egali, dezbaterile între prieteni, controversele desfăşurate sub semnul civilităţii. Demnitatea, libertatea, respectul, căutarea sub semnul adevărului, al pietăţii şi al divinităţii – acestea sunt, potrivit lui Riemen, coordonatele umanismului ca mod de viaţă. O carte minunată, de o inactualitate senină, profetică şi vertiginoasă.“

Horia-Roman Patapievici

http://www.curteaveche.ro

Rob RIEMEN

Nobleţea spiritului. Un ideal uitat

Prefaţă de Vladimir Tismăneanu

Postfaţă de Horia-Roman Patapievici

Traducere din neerlandeză (olandeză) de Gheorghe Nicolaescu

Editura Curtea Veche, colecţia „Constelaţii“, Bucureşti, 2009, 176 p.

Scrisă cu o asemenea eleganţă, erudiţie şi elocinţă, cartea gînditorului olandez Rob Riemen nu poate fi decît o scriere de referinţă în istoria ideilor. În Nobleţea spiritului – un ideal uitat, Riemen clarifică simplu dihotomia identităţii omului modern. Relativismului lumii de azi, în care aproape că nu se mai face distincţie clară între Bine şi Rău, îi oferă o alternativă simplă: întoarcerea la valorile umanismului, care sînt universale. Cînd viciile şi virtuţile călătoresc la vagoane de clasă, înţeleptul pribeag ia la pas umanitatea pentru a-i spune simplu cum să revină la principiile morale. Gîndirea lui se bazează pe un argument simplu: o viaţă care nu e trăită în demnitate şi în care nu se caută Adevărul în pietate nu merită trăită.

Compus ca un poem liric antic, într-o formă în care greu găseşti povestitorul, odiseea spiritului trece de la Platon, Socrate pînă în zilele moderne, cu o sfinţenie a scrisului din care rămîne paradisiac ideea, nu autorul. Cu o efuziune iniţiatică, Riemen istoriseşte şi evocă precum un Psalm nevoia omului de a căuta Adevărul.

Cît de fin este autorul se poate înţelege din primele pagini ale cărţii. La New York îşi planifică o cină cu Elisabeth Borgese. Sigur că numele nu vă spune nimic, aceasta fiind, nimeni alta, decît fiica lui Thomas Mann. Distinsa doamnă îi cere permisiunea de a-l invita la River Plate şi pe prietenul ei, Joe, „un pianist strălucit“. Cu o gentileţe demnă de un mare caracter, nu tulbură taina prieteniei profunde dintre cei doi, doar ne sugerează ceva. Omul, îmbrăcat modest şi cu o figură ursuză, intră greu în consonanţă cu olandezul, dar, în cele din urmă, îi destăinuie că nimic în lume nu e ca „nobleţea spiritului“. Se despart nu înainte de a primi confirmarea că ideea va fi cuprinsă într-o partitură. Întors în Europa, cu o meticulozitate nemţească, Riemen caută prin istorie fragmente care să susţină în scris muzicalitatea promisă.

„Adevărul ne face liberi pentru că are putere asupra noastră“, avea să spună, fiind inspirat din Goethe şi Thomas Mann. Cu multe secole înainte, geniul din Weimar afirma că: „civilizaţia este un permanent exerciţiu al respectului“. De unde şi completarea: respect faţă de divin, faţă de pămînt, faţă de semenii noştri.

Cînd să termine de cules dialogurile imaginare despre aristocraţia spiritului, de o naturaleţe debordantă, dintre Socrate şi discipolii săi, Mann şi prietenii, Goethe şi societatea, contrastînd cu nihilismul lui Nietzsche cuprins într-un monolog, află că pianistul din New York şi-a încheiat socotelile cu viaţa, distrugînd înaintea morţii întreaga operă. Deznădăjduit de lipsa de finalitate a proiectului, pune – la îndemnul lui Elisabeth – nestematele culese într-o colecţie de o preţiozitate rară.

http://www.observatorcultural.ro

Publicat în: Cultură, Cărţi, Educație, Politică | Etichetat: Editura Curtea Veche, Horia-Roman Patapievici, recomandări editoriale, Rob Riemen- Nobleţea spiritului: un ideal uitat

Apariții editoriale (6)- Dan Cătănuş, Vasile Buga (editori), Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952

De Marius Silvesan pe 05/02/2013 | 2 comentarii

Întâlnirile dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi I.V. Stalin au jucat un rol major în evoluţia P.C.R. şi a societăţii româneşti, în primii ani ai epocii postbelice. Totuşi, în ciuda importanţei lor, în istoriografia actuală există încă numeroase confuzii în legătură cu datele la care au avut loc întâlnirile cu Stalin, participanţii şi subiectele discutate, iar unele dintre aceste întâlniri sunt practic necunoscute.

Volumul Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952 încearcă să reconstituie vizitele liderului P.C.R. la Stalin, coroborând informaţiile furnizate de documentele româneşti şi cele sovietice, precum şi de lucrările memorialistice sau jurnalele unora dintre participanţii la aceste întâlniri.

Întrucât în literatura de profil circulă multe versiuni asupra întâlnirilor cu Stalin, în realizarea volumului au fost selectate doar acele surse legate direct de întâlnirile respective: stenograme sau note de convorbire din arhivele româneşti şi sovietice, respectiv relatări făcute de participanţii la întâlniri (Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, A.I. Vâşinski, gen. Ivan Susaikov, Gh. Apostol, Gh. Gaston Marin, Al. Bârlădeanu). În mod excepţional, au fost extrase unele informaţii care, deşi sunt indirecte, provin din jurnalele sau lucrările memorialistice ale unor autori ce au avut un contact direct cu Dej, iar relatările lor pot prezenta interes pentru subiectul abordat (Gheorghi Dimitrov, Silviu Brucan, Paul Sfetcu).

Pentru o mai bună orientare a cititorului, la începutul lucrării există o cronologie a întâlnirilor dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin, reconstituite pe baza informaţiilor din documentele româneşti şi sovietice (un rol important l-a jucat în această privinţă Jurnalul primirilor la Stalin de la Kremlin). De asemenea, volumul conţine o bogată anexă documentară, care oferă informaţii suplimentare despre problemele abordate în întâlnirile dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin şi care au o relevanţă deosebită pentru istoria agitată a României din perioada 1944-1952.

Prezentăm mai jos lista documentelor cuprinse în volum:

1. 1945, ianuarie 4. Extras din Jurnalul lui Gheorghi Dimitrov cu privire la întâlnirea dintre I.V. Stalin, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gh. Apostol, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.

2. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui N. Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată întâlnirea lui Gh. Gheorghiu-Dej, a Anei Pauker şi a lui Gh. Apostol cu Stalin, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.

3. 1992. Fragment din memoriile lui Silviu Brucan, cuprinzând o relatare pe care Gheorghiu-Dej i-ar fi făcut-o autorului în legătură cu vizita întreprinsă la Stalin la sfârşitul lunii decembrie 1944.

4. 1998. Fragment din volumul memorialistic al lui Gh. Apostol referitor la întâlnirea cu I.V. Stalin din luna decembrie 1944.

5. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.C.R., formată din Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gheorghe Apostol, a avut-o la sfârşitul lunii decembrie 1944 cu Stalin.

6. 1946. Relatări ale lui Petru Groza privind primirea sa şi a delegaţiei guvernamentale române de către Stalin, în timpul vizitei la Moscova (4-13 septembrie 1945).

7. 1961, 29 noiembrie. Fragment din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirea pe care o delegaţie a guvernului român a avut-o cu Stalin, în septembrie 1945.

8. 1946, 2-3 aprilie. Stenograma discuţiilor la care au participat I.V. Stalin, V.M. Molotov şi G.M. Malenkov, respectiv Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu, în problema pregătirii P.C.R. pentru campania electorală.

9. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din Darea de seamă a delegaţiei C.C. al P.M.R. care a participat la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., în care Gheorghiu-Dej menţionează discuţiile care au avut loc după 6 martie 1945 în P.C.R. în privinţa colaborării cu Gh. Tătărescu şi discuţia pe care a avut-o cu Stalin în acest sens.

10. 1947, 2 februarie. Stenograma discuţiei lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej şi A. Pauker cu privire la situaţia din Partidul Comunist Român, relaţia cu partidele politice aliate şi restituirea unor plăţi către U.R.S.S. pe care România le făcea în contul Convenţiei de Armistiţiu.

11. 1947, 4 februarie. Informare a maiorului Şkoda despre impresiile relatate de Gh. Gheorghiu-Dej în urma întâlnirii acestuia din 2 februarie cu I.V. Stalin.

12. 1947, 10 februarie. Notă de convorbire a lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la politica economică a guvernului României şi situaţia din P.C.R.

13. 1947, 13-14 februarie. Fragment din jurnalul lui A.I. Vîşinski privind discuţiile avute cu Gh. Gheorghiu-Dej, în care acesta din urmă i-a comunicat impresiile sale în urma întâlnirilor cu I.V. Stalin, în timpul prezenţei la Moscova a delegaţiei comerciale a României.

14. 1961, 29 noiembrie. Extras din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirile pe care acesta le-a avut cu Stalin la Moscova, în februarie 1947.

15. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Relatare a lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la întâlnirile cu Stalin, de la Moscova, din februarie 1947, pe parcursul discursului ţinut de Emil Bodnăraş la plenara C.C. al P.M.R.

16. 1948, 3 februarie. Nota de convorbire a lui I.V. Stalin cu membrii delegaţiei guvernamentale române în frunte cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Petru Groza.

17. 2000. Fragment din volumul memorialistic al lui Paul Sfetcu, fostul şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, cuprinzând o relatare a acestuia din urmă despre modul cum Stalin i-a sugerat începerea lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

18. 1949, ianuarie 10. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre discuţiile avute la Moscova în problema creării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

19. 2000. Relatare a lui Gheorghe Gaston Marin despre vizita pe care a întreprins-o la Moscova, împreună cu Gheorghiu-Dej, în iunie-iulie 1949, şi primirea celor doi comunişti români de către Stalin.

20. 1951, 9-12 ianuarie. Raport realizat de Emil Bodnăraş şi Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la Consfătuirea pe probleme militare a reprezentanţilor ţărilor de democraţie populară şi ai Uniunii Sovietice, care a avut loc la Moscova (fragment).

21. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Stenograma plenarei C.C. al P.M.R., fragment din intervenţia lui Emil Bodnăraş privind întâlnirea cu Stalin din ianuarie 1951.

22. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. consacrată pregătirii şi aplicării reformei băneşti din 26 ianuarie 1952, în care Ana Pauker menţionează întâlnirea cu Stalin pe problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România.

23. 1952, 26 mai. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin în problema formelor optime de trecere la agricultura socialistă.

24. 1957, 28–29 iunie şi 1–3 iulie. Cuvântul lui Miron Constantinescu la Plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România (fragment).

25. 1961, 30 noiembrie-5 decembrie. Comentariu al lui Gh. Gheorghiu-Dej în timpul intervenţiei lui Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de colectivizare a agriculturii.

26. 1952, 19-21 februarie. Extras din Procesul verbal al şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care este menţionată întâlnirea în care Stalin a evidenţiat necesitatea unei noi reforme băneşti în România.

27. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează discuţia care a avut loc la Moscova, cu Stalin, în problema unei noi reforme monetare în România.

28. 1952, 26 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Iosif Chişinevschi relatează modul cum a decurs întâlnirea cu Stalin în problema reformei băneşti, iar Emil Bodnăraş se arată îngrijorat de modul cum a fost aplicat „sfatul tovarăşului Stalin”.

29. 1997. Fragment din volumul de interviuri realizat de Lavinia Betea cu Alexandru Bârlădeanu, în care acesta din urmă relatează despre întâlnirea cu Stalin din 28 martie 1951.

30. 1956, 3-12 aprilie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre întâlnirea din 1952, în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

31. 1961, 29 noiembrie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre despre întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

32. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R., în timpul cuvântării ţinute de Emil Bodnăraş, în care liderul partidului menţionează din nou întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.

33. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.M.R. a avut-o cu Stalin, în 1952, în problema „devierii de dreapta” din partidul român.

Anexe

34. 1945, 4-13 septembrie. Notă privind convorbirea dintre Petru Groza şi un reprezentant sovietic, pe marginea primirii unei delegaţii a guvernului român de către I.V. Stalin, în timpul vizitei din septembrie 1945.

35. 1946, 2 aprilie. Notă de convorbire redactată de partea sovietică privind discuţia lui V.M. Molotov şi G.M. Malenkov cu Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu despre proiectul programului electoral al Partidului Comunist Român.

36. 1947, 23 ianuarie. Notă privind convorbirea dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski, consacrată divergenţelor din conducerea P.C.R. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

37. 1947, 29 ianuarie. Notă privind convorbirea pe care S.I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România, a avut-o cu Emil Bodnăraş, secretarul general al Consiliului de Miniştri, în problema retrocedării insulelor de pe braţul Chilia al Dunării, ocupate abuziv de armata sovietică la 24 octombrie 1940.

38. 1947, 30 ianuarie. Raport al generalului I.Z. Susaikov către A.I. Vîşinski cu privire la discuţia pe care cel dintâi a avut-o cu Gh. Gheorghiu-Dej, în problema situaţiei social-politice din România.

39. 1947, post 26 ianuarie – ante 7 februarie. Material informativ pregătit de aparatul M.A.E. al U.R.S.S. ca răspuns la dorinţa conducerii române de a se revedea modalitatea de îndeplinire a propriilor obligaţii în baza art. 10 şi 12 din Convenţia de Armistiţiu (fragment).

40. 1947, 7 februarie. Notă de convorbire dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski cu privire la interpretarea de către partea română a articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

41. 1947, 8 februarie. Notă privind primirea lui Gh. Gheorghiu-Dej la A.I. Vîşinski, în legătură cu condiţiile referitoare la achiziţionarea de cereale din S.U.A. şi reglementarea divergenţelor cu partea sovietică privind interpretarea articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

42. 1947, 18 februarie. Notă privind discuţia lui A.I. Vîşinski cu Gh. Gheorghiu-Dej pe marginea tratativelor româno-americane în privinţa achiziţiei de cereale din S.U.A. şi deplasarea unor economişti sovietici în România. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.

43. 1947, 10 iunie. Raportul generalului I.Z. Susaikov către Mihail Suslov, secretar al C.C. al P.C.(b) al U.S., conţinând o informare a lui Emil Bodnăraş în legătură cu situaţia din conducerea P.C.R.

44. 1967, 2 noiembrie. Fragment din declaraţia dată de Dumitru Petrescu în faţa comisiei de partid însărcinată de Nicolae Ceauşescu cu revizuirea „cazului Pătrăşcanu”, în legătură cu o discuţie care ar fi avut loc între Stalin, Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker privind prezenţa lui Pătrăşcanu în Biroul Politic al C.C. al P.M.R.

Informații preluate de pe blogul Centrului de studii ruse și sovietice „Florin Constantiniu”.

Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2013/02/dan-catanus-vasile-buga-editori-gh.html

Publicat în: Comunism, Cultură, Cărţi, Istorie | Etichetat: Dan Cătănuş, Gheorghe Gheorghiu Dej, Iosif Vissarionovici Stalin, Vasile Buga

Apariții editoriale (5) – Richard Crosssman (editor), The God that Failed (Zeul care a dat greș).

De Marius Silvesan pe 30/01/2013 | 1 comentariu

Din cadrul unui articol semnat de Vladimir Tismăneanu am aflat că a apărut la Editura Humanitas, în colecția “Zeitgeist”, traducerea volumului “The God that Failed” (“Zeul care a dat gres”).

„O carte într-adevăr esențială în care poate fi citit unul din marile eseuri ale lui Arthur Koestler. Tot acolo, textul lui Ignazio Silone care îl citează pe Palmiro Togliatti: “Lupta finală se va da între comuniști și ex-comuniști”. Cartea tratează problematica adeziunilor frenetice la religia politica comunistă.”

Vladimir Tismăneanu consideră că tema cărții este una de mare actualitate care „merită discutată cu acuratețe și fără prejudecăți.”

Richard Crossman, Zeul care a dat gres

„O carte esenţială pentru înţelegerea fenomenologiei deşteptării din somnul dogmatic, din mirajul utopiei, din vraja religiei politice marxiste. De la Arthur Koestler şi Ignazio Silone la Richard Wright şi André Gide, autorii acestei cărţi decisive îşi privesc necruţător trecutul şi se întreabă: «Cum şi de ce am putut crede?» Dar mai ales este vorba de mecanismele trezirii, de agoniile rupturii cu un cosmos al certitudinilor în favoarea unei lumi a interogaţiilor libere. De fiecare dată cand predau ascensiunea şi căderea comunismului în veacul lagărelor de concentrare şi al ideologiilor pretins redemptive, această carte, o veritabilă gramatică a apostaziei, este bibliografie obligatorie.” (Vladimir TISMĂNEANU)

http://www.humanitas.ro

Citeşte câteva pagini

Publicat în: Comunism, Cultură, Cărţi | Etichetat: apariții editoriale, Editura Humanitas, religie politică, Richard Crosssman, Richard Crosssman (editor) - Zeul care a dat greș, Vladimir Tismăneanu

Lansare de carte: Constantin Iulian, Din lagărul România evadează morţii

De Marius Silvesan pe 07/01/2013 | Lasă un comentariu

Librăria Sophia, Editura Sânziana şi Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”
vă invită marţi, 8 ianuarie 2013, ora 18.00
la lansarea volumului
„Din lagărul România evadează morţii”

Constantin Iulian, Din lagărul România evadează morţii

de prof. univ. dr. inginer Iulian Constantin (deţinut politic timp de 14 ani, fost preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici şi Luptători Anticomunişti, trecut la Domnul pe 8 iunie 2012)

Invitaţi:
părintele Petru Dărăscu, preot paroh, parohia Slobozia Clinceni (închis la Poarta Albă şi Aiud)
Octav Bjoza – preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România
Dumitru Comşa – preşedintele Partidului „Pentru Patrie”, fost deţinut politic, luptător în Rezistenţa Naţională Anticomunistă.
Florin Dobrescu – directorul editurii Sânziana

Eveniment semnalat de Radu Iroftei

Publicat în: Anunţuri, Comunism, Cărţi, Istorie, Persecuţie | Etichetat: Editura Sânziana, Florin Dobrescu, Fundaţia "Ion Gavrilă Ogoranu", Iulian Constantin, Librăria Sophia, Preot Petru Dărăscu

Recomandări editoriale (4) – Grigore Gafencu, Jurnal

De Marius Silvesan pe 06/01/2013 | 1 comentariu

Grigore Gafencu, Jurnal

Prezentul volum strânge laolaltă pagini din Jurnalul lui Grigore Gafencu, publicate, sub egida Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, într-un prim volum de Editura Pro Historia în 2006, sub îngrijirea istoricului Laurenţiu Constantiniu, lector universitar (acest volum cuprinde perioada iunie 1940 – 31 august 1941) şi cele publicate în anul 2009 de Editura Paideea într-un al doilea volum, îngrijit de istoricul Ion Calafeteanu, profesor universitar (acest al doilea volum cuprinde perioada ianuarie 1942 – 13 martie 1943).

Ambele volume s-au bucurat la data publicării de un „Cuvânt înainte” datorat regretatului istoric acad. Florin Constantiniu, acestea sunt reproduse în prezenta ediţie la începutul părţilor a I-a şi respectiv a II-a.

În continuarea notelor din „Jurnalul” lui Grigore Gafencu publicate până acum, Editura Cetatea de Scaun pune la dispoziţia cititorilor în această ediţie pagini inedite din Jurnal referitoare la perioada 14 martie – 17 iulie 1943, îngrijite de prof. univ. dr. Ion Calafeteanu.

Pentru cei interesați iată cuprinsul volumului

Notă asupra ediției / 7

Partea I – București, 1 iunie 1940 – Moscova, 31 august 1941,

note și comentarii de Laurențiu Constantiniu / 9

Cuvânt înainte la prima ediție de acad. Florin Constantiniu / 11

Notă asupra primei ediţii de Laurenţiu Constantiniu / 19

Jurnal. (1 iunie 1940 – Moscova, 31 august 1941) / 21

Partea II – Geneva, ianuarie 1942-13 martie 1943,

note și comentarii de Ion Calafeteanu / 261

Cuvânt înainte la prima ediție de acad. Florin Constantiniu / 263

Notă asupra primei ediţii de Ion Calafeteanu / 266

1942 / 267

1943 / 432

Partea III – Geneva, 14 martie – 17 iulie 1943,

note și comentarii de Ion Calafeteanu / 487

Indice de nume şi locuri / 575

Grigore Gafencu (n. 30 ian. 1892, București – 30 ian. 1957, Paris). A fost una din marile personalități ale diplomației romanești. Ministru de externe între 1938 şi vara lui 1940.

– A terminat facultatea de drept la Geneva și a obținut doctoratul la Paris (1914).

– Se întoarce în țară și urmează cursurile școlii de observatori aerieni din cadrul Aeronauticii militare. Ia parte la războiul de întregire națională, ca locotenent aviator în escadrila de observație din Grupul 1 aeronautic.

– 1921 – înființează ”Revista vremii”; 1923 – conduce cotidianul Argus; 1937 – fondează cotidianul Timpul; – a fost fruntaș al Partidului Național-Țărănesc, din 1928 – senator; 1928 – este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Străine; 14 nov. 1929 – 7 iunie 1930 – Subsecr. St. Min. Lucr. Publ. Comunic. ; 13 iunie – 8 oct. 1930, Subsecr. St. Președinte Cons. Min.; 9 iun. – 10 aug. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str.; 11 aug. – 17 oct. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str. ; 14 iun. – 9 nov. 1933, Subsecr. St. Min. Ind. Comerț.

– Este desemnat Ministru al Afacerilor Străine (21 dec. 1938 – 1 feb. 1939; 1 feb. – 28 sept., 1939; 28 sept. – 23 nov. 1939; 24 nov. 1939 – 11 mai 1940; 11 mai – 1 iun. 1940); totodată, face parte din Directoratul Frontului Renașterii Naționale. Este acreditat Trimis extern și Ministru plenipotențiar la Moscova (10 aug. 1940 – 22 iun. 1941). Este scos din cadrele Ministerului Afacerilor Străine la 4 aug. 1941. În noiembrie 1941 pleacă în Elveția. Desfășoară o activitate intensă pentru desprinderea României de statele Axei.

– În 1944 este publicată, în limba franceză, cartea Préliminaires de la guerre à l’est/Preliminariile războiului din răsărit, una din cele mai bune analize ale relaţiilor sovieto-germane dinaintea izbucnirii războiului.

– După război, militează împotriva sovietizării României și este implicat în procesul conducătorilor PNȚ (1947), fiind condamnat (în contumacie) la 20 de ani de muncă silnică.

– Gafencu s-a stabilit la Geneva. Considerat unul dintre cei mai buni analişti politici ai epocii, a ţinut, în timpul războiului, numeroase conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florenţa, Zurich, Geneva, pledând întotdeauna cauza şi interesele României.

– În calitate de reprezentant al grupului diplomaţilor aflaţi în exil, a depus pe masa Conferinţei de Pace din 1947 două memorandumuri în care își prezenta opiniile, corecte, documentate, față de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Acţiunile sale şi poziţia proaliată a lui Gafencu aveau să-l transforme în persona non grata în faţa regimului comunist de la Bucureşti. El a fost condamnat în contumacie în noiembrie 1947, împreună cu lotul Maniu-Mihalache.

– La 20 februarie 1948 i se retrage cetățenia română. Rămas în străinătate, se impune ca lider al emigrației românești anticomuniste.

– Grigore Gafencu a încetat din viață la 30 ianuarie 1957, având și astăzi mormântul în străinătate.

Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun via http://cosmin-budeanca.blogspot.ro

Am primit și eu acest volum din partea Editurii Cetatea de Scaun cu prilejul Târgului de Carte Bookfest 2012 și îl recomand tuturor celor interesați de istoria recentă a României precum și de contextul internațional al anilor 1938-1940.

Cei interesați pot achiziționa volumul de pe site-ul editurii la prețul de 28 RON, preț subvenționat ținând cont de faptul că cartea are 600 de pagini (592), format academic (17X24), copertă tare și supra copertă.

Articole relaționate

RECOMANDĂRI (1) – BERTALAN A KIRNER, VIAȚA MISIONARULUI MIHÁLY KORNYA

RECOMANDĂRI (2) – DAVID PREISTLAND, STEAGUL ROȘU. O ISTORIE A COMUNISMULUI

RECOMANDĂRI (3) – IAN M. RANDALL, COMMUNITIES OF CONVICTION: BAPTIST BEGINNINGS IN EUROPE

Publicat în: Biografii, Cultură, Cărţi, Istorie | Etichetat: Editura Cetatea de Scaun, Florin Constantiniu, Grigore Gafencu, Ion Calafeteanu, Laurenţiu Constantiniu, recomandări, recomandări editoriale, resurse

Jurnal teologic Nr. 2 /2012

De Marius Silvesan pe 03/12/2012 | 1 comentariu

www.jurnalteologic.ro via http://romaniaevanghelica.wordpress.com

MARIȘ, Daniel. „The Triune God and the Dynamic of Forgiveness in the Body of Christ.”Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 5-32.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
How much do we learn about God and about forgiveness when we are dealing with betrayal, infidelity and sin in the Body of Christ? This article argues that the forgiveness that God offers when confession derives from real self-knowledge is properly regarded as healing. And that healing is the restoration of balance in that sense that it will enable the minister to receive forgiveness and to begin a new phase of his spiritual journey, teaching the people about real forgiveness and sharing with them the painful journey of forgiveness.
Keywords: God, forgiveness, Church, ministry

SABOU, Sorin. „The Law, the Flesh, and the Spirit – Romans 8:1-13.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 33-46.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
The dominion of the Spirit in the new realm of salvation is an vital element for having part in the eschatological life. The dominion of sin and death with its results in a mindset determined by the flesh is broken by the power of the Spirit of life which gives the covenant blessings to those who have a mindset determined by the Spirit.
Keywords: Law, flesh, Spirit, salvation, Paul

ARDELEAN, Ben-Oni. „Etica postmodernă vs. morala creștină: impact asupra spiritualității creștine. / The Ethics of Postmodernity vs. Christian Morality: Its Impact on Christian Spirituality.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 47-61.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
Our day ethic is somewhere debated, most of the time in attempt to define if there is a common base or there is no one due to the postmodernist influence. A view on ethics that is considered as conservative is the Christian Ethics, mostly due to the absolutes and Universalist views in ethics, views that are considered by most postmodernist as being outdated and inappropriate to impose to society. What are the differences between the Postmodern and Christian view on ethics? Are there any common grounds to build on? Is there an impact on Christian daily life and spirituality? To those questions and others that are not included, I will try to answer through this article in order to clarify this interaction between postmodernist view on ethics and Christian view on morals.
Keywords: ethics, moral principles, spirituality, postmodernism

BABAN, Octavian. „Pavel și Duhul Sfânt: metafore și paralelisme fundamentale. / Paul and Holy Spirit: Metaphors and Essential Parallelisms.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 63-79.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
One of the most profound subjects in the letters of Paul is the ministry of the Spirit in the believer. To have a good understanding of Paul’s teaching you need to take into consideration the literary devices and concepts used by Paul to describe the ministry of the Spirit. This article is a succinct analysis of the metaphors and comparisons (similarities and antithesis, paradoxes) used in Paul’s letters.
Keywords: Holy Spirit, Paul, metaphors, antitheses, paradoxes

VANDERENDE, Mattheus. „The Significance of the Mighty Acts of God in the Psalter for Liturgy and Spirituality.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 81-125.
Evangelical Theological Faculty, Leuven

Abstract
From the very outset of Scripture, and therefore for those believing these Scriptures, the works of God are revealed and recognized. The Psalter teaches us to incorporate them in private and public worship, and to reframe and contextualize them for our day and age, the era of the mighty deed of building the church. What I meant to do in this paper is to call us to the Psalter for private devotions and liturgical gathering. To do so is to step liturgically into God’s story which is not science fiction, but historical participation.
Keywords: Psalter, Liturgy, spirituality, God

BARTOȘ, Emil. „Câteva lecții din spiritualismul Reformei radicale. / Some Lessons from the Spirituality of Radical Reformation.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 126-161.
Baptist School of Theology, University of Bucharest

Abstract
The immediate purpose of this article is to delineate the historical and doctrinal background of Radical Reformation’s spirituality, and to select some lessons for contemporary Evangelical communities. The indirect purpose of this article is to identify those spiritual aspects that are supposedly viewed as starting points for the Evangelical movement in Romania, and to show that these suppositions are wrong if they are not described specifically.
Keywords: Reformation, Anabaptist, spirituality, Evangelical

GHERMAN, Daniel. „Contribuții baptiste la drepturile omului – expresie și a statutului acestora de „ceilalți“ în istorie. / Baptist Contributions to Human Rights – Expression of Their Status as ‘the Others’ in History.” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 163-175.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
The article presents two baptist principles which can be the foundation for two articles in the Universal Declaration of Human Rights. The baptist quality as „the other” is the source of such improvments in human rights.
Keywords: human rights, baptists, citizens

COLDA, Teodor-Ioan. „Condiționări vetero-testamentare în interpretarea unor teme literar-teologice din Evanghelia după Ioan (I). / Old Testament Influences in Interpretation of Some Theological-Literary Themes in the Gosple of John (I).” Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 177-199.
Baptist Theological Institute of Bucharest

Abstract
In this study the author will analyze two important Old Testament themes on which the author of the Fourth Gospel is building the meaning of his gospel narratives: 1) the theme of the suffering son and 2) the theme of the leaving prophet and the disciple remaining prophet. The study is analytical, based on specific Hebrew narrative parallelism, in which the sequences of a narrative provide a pattern for future biblical narratives. Based on the text, at the end the author will propose a literary paradigm for each theme. Finding internal narrative paradigms used in the Fourth Gospel is a valuable and fruitful exercise in terms of hermeneutic. The interpretation of the Fourth Gospel’s narratives is enriched by a correct understanding of the use of Old Testament literary and theological themes and also of the Old Testament narrative patterns.
Keywords: Fourth Gospel, narrative, narrative patterns, Old Testament, themes

COLDA, Teodor-Ioan,Book Reviews Daniel MARIȘ, Creația biblică – reflecții teologice în contextual dialogului creștin, București: Editura Didactică și Pedagogică R. A., 2009, 320 p, ISBN: 978-973-30-2455-2. Jurnal teologic Vol 11, Nr 2 (2012): 201-204.

Lansarea cărții Istoria penticostalismului românesc la ITP București (14 nov 2012)

De Marius Silvesan pe 15/11/2012 | 2 comentarii

În data de 14 noiembrie 2012 la sediul Institutului Teologic Penticostal din București a avut loc lansarea cărții Istoria penticostalismului românesc de dr. Valeriu Andreiescu. La eveniment au fost prezenți membri ai corpului academic al Institutului teologic penticostal, reprezentanți ai mass media, studenți și alte persoane interesate de subiect.

Prezentarea participanților și implicit deschiderea evenimentului a fost realizată de către Dr. Romulus Ganea, portretizat de către Emanuel Conțac ca fiind eminența cenușie a ITP.

Invitații au fost:

Lect. univ. dr. Valeriu Andreiescu,

Pastor Vasilică Croitor,

Vasile Gabrian, directorul Editurii Casa Cărții,

Asist drd. Ciprian Bălăban care a fost și moderatorul dezbaterii privind istoria penticostalismului românesc. Dat fiind faptul că auditorul a fost format în principal din studenți a avut loc și un mic „incident” atunci când a fost prezentat Ciprian. Incidentul a constat în faptul că Ciprian Bălăban a fost aplaudat timp de câteva zeci de secunde insistent de către studenți, mai mult decât l-au aplaudat pe Valeriu Andreiescu oaspetele principal al evenimentului. Semnalul pe care l-au transmis prin intermediul acestei acțiuni a fost unul de apreciere și simpatie pentru profesorul lor.

Ca reprezentanți ai mass media au fost prezenți Cristi Țepeș, realizator de programe TV la TVR și Cristi Pavel una din prezențele emblematice de la RVE București.

Dat fiind faptul că atunci când am fotografiat sala nu l-am surprins pe Cristi Pavel am preluat o fotografie de la Emanuel Conțac. Cristi Pavel se află pe rândul doi, partea dreaptă a sălii.

Așa cum am menționat anterior dezbaterile privind istoria penticostalismului românesc precum și cele referitoare la necesitatea consemnării în scris a evenimentelor care au modelat istoria confesiunii din care facem parte au fost moderate cu profesionalism de către Ciprian Bălăban.

Invitații au evidențiat rolul istoriei în viața unei comunități religioase.

Dr. Valeriu Andreiescu a accentuat pe parcursul intervențiilor sale rolul istoriei pentru comunitatea penticostală din România. Acesta a menționat și faptul că istoria pe care a scris-o este o istorie teologică și nu una laică, este una scrisă de un penticostal care dorește să evidențieze rolul și lucrarea Duhului Sfânt în apariția și dezvoltarea Bisericii Penticostale din România. Deși lucrarea se bazează foarte mult pe surse de natură orală, autorul a apelat și la surse editate tocmai din dorința de a da obiectivitate demersului său.

Pastorul Vasilică Croitor, autorul cărții Răscumpărarea memoriei: Cultul Penticostal în perioada comunistă a scos în evidență rolul pe care istoria îl poate avea pentru o comunitate religioasă precum și necesitatea cunoașterii acesteia. În cadrul intervențiilor sale, acesta a menționat faptul că istoria trebuie prezentată cu lumini și umbre tocmai pentru că prin cunoașterea adevărului vom deveni liberi.

Directorul Editurii Cartea Creștină, Vasile Gabrian a menționat contextul în care a editat și publicat această carte. În fapt, domnul Garbian l-a numit proiect, un proiect căruia i-a luat 3 ani ca să se materializeze.

la finalul evenimentului, Romulus Ganea a prezentat studenților una dintre instrumentele de lucru pe care aceștia îl pot folosi în activitatea lor educațională. Este vorba despre Manualul Biblic apărut nu cu mult timp în urmă la Editura Casa Cărții din Oradea.

Auditorul numeros a fost format în principal din studenții Institutului Teologic Penticostal. În partea dreaptă pe primul rând veți remarrca prezența Lect. univ. dr. Emanuel Conțac întors recent de pe meleagurile lui Shakespeare și Conf. univ. dr. Cornelui Constantineanu, rectorul ITP.

La final am primit un autorgraf de la autor, moment imortalizat de către Emanuel Conțac și făcut cunoscut publicului larg prin intermediul articolului Lansarea „Istoriei penticostalismului românesc”, la ITP București. Emanuel surprinde prin intermediul imaginilor lumea bună a „seratelor culturale” care se desfășoară sub egida ITP București. Vă veți convinge de acest lucru citind articolul menționat precum și pe celelalte care popularizează evenimentele culturale și religioase organizarte în ultimul timp de către ITP București.