Biserica Izbânda 100 de ani – Fotografii
În luna noiembrie și prima parte a lunii decembrie Biserica Creștină după Evanghelie „Izbânda” din București celebrează un secol de îndurare și călăuzire din partea Domnului. Acesta este contextul în care pe parcursul mai multor duminici Biserica are programe și invitați speciali. Eu am fost prezent acolo, duminică, 24 noiembrie 2013 prilej cu care am realizat câteva fotografii. În acea duminică dimineața mesajul principal a fost rostit de către Virgil Achihai, președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie din România și președintele în exercițiu al Alianței Evanghelice din România.
Biserica Izbânda
*
*
*
Imagine cu sala
*
Corul de la Izbânda
*
Cristi Pavel
*
Un buchet de flori
*
*
Cristian Caraman
*
Sfatul frățesc împreună cu fratele Virgil Achihai
*
*
Virgil Achihai la amvonul Bisericii Izbânda
*
Expoziție de fotografie
*
*
Sfatul frățesc împreună cu președintele Bisericii Creștine după Evanghelie, Virgil Achihai
*
Mai multe fotografii pot fi găsite în albumul foto disponibil la adresa https://www.facebook.com/istorieevanghelica/
Te-ar putea interesa și
CORUL BISERICII CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE „IZBÂNDA” BUCUREȘTI, PSALMUL 139
CORUL BISERICII CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE „IZBANDA”, PUTEREA CRUCII
GRUPUL VOCEA EVANGHELIEI LA BISERICA CREȘTINĂ DUPĂ EVANGHELIE IZBÂNDA
Partajează asta:
Dr. Viorel Achim la Gaudeamus (2013) despre geneza și informațiile cuprinse în volumul „Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente”
Domnul Viorel Achim este cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, fiind un profesionist în domeniul său.
În cadrul intervenției domnii sale vorbește despre geneza realizării acestui volum de documente și problematica cercetării persecuției religioase în timpul guvernării Antonescu. De asemenea, domnul Achim prezintă un aspect foarte interesant pe care l-a întâlnit în documentele cercetate, este vorba de nivelul de educație al credincioșilor evanghelici în anii 40. În petițiile întocmite de credincioșii evanghelici a întâlnit un limbaj mult mai elevat decât în petițiile redactate de către populația de confesiune ortodoxă. Angajamentul democratic al evanghelicilor cu referire la nivelul de civism este cea de-a doua constatare în urma cercetării documentelor.
Faptul că în cadrul uneia sau mai multor predici pastorul baptist Constantin Adorian i-a apărarea evreilor persecutați precum și existența unor comunități neoprotestante evreiești sunt alte elemente inedite care apar în discursul domnului Viorel Achim.
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș la Gaudeamus (2013) – lansarea volumului „Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente”
Conferențiar Universitar Dr. Daniel Mariș este rectorul Institutului Teologic Baptist din București și profesor în cadrul aceleiași instituții precum și în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București.
În cadrul intervenției sale, profesorul Daniel Maris a apreciat importanta acestui volum pentru bisericile evanghelice și a menționat faptul că între anii 1942-1944 Seminarul Teologic Baptist din București a fost închis.
Despre acest fapt, am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, având ca sursă documentară informațiile oferite de către Alexa Popovici.
În luna martie a anului anul 1942 Seminarul a fost desființat iar imobilul a fost confiscat la 28 august 1943 și atribuit apoi Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale. Ulterior în imobilul Seminarului a funcționat până la 23 august 1944 o școală de misionare ortodoxe condusă de Sanda Matei. (p. 200)
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Gaudeamus (2013) Ben-Oni Ardelean la lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante
Ben-Oni Ardelean este conferențiar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București și în Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București
Articole pe aceeași temă
Partajează asta:
Gaudeamus (2013) Alexandru Florian la lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante
În data de 20 noiembrie 2013 a avut loc la Târgul de carte Gaudeamus lansarea cărții Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente editată de Viorel Achim, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
Dat fiind faptul că cercetarea s-a realizat în baza unui grant primit de la Institutul „Elie Wiesel”, la lansarea oficială a volumului de documente publicat de către Editura Polirom din Iași a vorbit și domnul Alexandru Florian, director al acestui Institut. Domnul Viorel Achim urmează să publice separat un studiu privindu-i pe neoprotestanți. Acesta este parte integrantă a cercetării dânsului numai că din două volume cât urmau să fie publicate din motive financiare s-a publicat doar un volum mai mare din care au fost scoase unele materiale, inclusiv studiul amintit care urmează a fi publicat separat.
Prima parte este înregistrată de către Alin Cristea
Am înregistrat și eu un fragment din prelegerea domnului Florian și aproape integral următoarele.
Partajează asta:
Marius Silveșan, Prelegere susținută cu prilejul lansării cărții „Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia”
În data de 17 noiembrie 2013 am participat la un eveniment în Mangalia prilejuit de lansarea cărții pastorului Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia 1891-2013. O minune a lui Dumnezeu la malul mării. Despre acest eveniment la care au mai luat parte pastorul Constantin Nita, pastorul Ghiță Marian, conferențiarul Cătălin Dupu, pastorul Nelu Rosu, viceprimarul municipiului Mangalia, directorul Muzeului de Istorie Mangalia – istoric, prof. Dorian Negoi, Tony David și jurnalistul Alin Cristea, am relatat în cadrul articolului Lansarea cărții Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia.
Cu acest prilej am avut o scurtă prelegere despre istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia, istorie pe care am integrat-o în contextul politic al țării noastre. Cu acest prilej am menționat faptul că baptiștii români, și nu numai ei, au pus încă de la începuturi un accent considerabil pe educație, dar și pe liberalitatea religioasă, caracteristică dominantă a doctrinei și istoriei comunităților creștine baptiste de-a lungul timpului.
Fiind prezent la acest eveniment, Alin Cristea, jurnalist independent, a făcut scurte înregistrări printre care se regăsește și cea cu intervenția mea, fapt pentru care îi sunt recunoscător.
Partajează asta:
Secularizarea în timpul comunismului. Cazul României
În cadrul Conferinței internaționale CREDINȚA ÎN EPOCA SECULARIZĂRII voi prezenta comunicarea „Secularizarea în timpul comunismului. Cazul României”
Prin intermediul acestei comunicări voi face scurte referiri la sensul termenului secularizare și modul în care înțeleg să-l utilizez în cadrul comunicării mele, iar apoi mă voi referi la cazul României în perioada comunistă. Specific, după cum reiese și din rezumat, voi avea în vedere aspecte care țin de cadrul legislativ și modul în care acesta a fost un factor al secularizării.
Credința în Dumnezeu a fost și este un element important prin care un creștin primește sprijin și încurajare în vremuri de restriște, iar regimul comunist a urmărit distrugerea acestui pilon al societății. Pornind de la această realitate, în cadrul acestei comunicări ne vom referi specific la măsuri legislative luate de către regimul comunist din România (1948-1989), prin intermediul cărora rolul credinței în spațiul public a fost minimalizat. Pentru prezentareaacestora vom face referire la o legislație generală și la o legislație particulară. În cadrul acestei comunicări prin termenul de legislație generală înțelegem acea legislație care nu a avut o aplicabilitate specifică mediului religios, iar prin legislație particulară facem referire la una cu o aplicativitate specifică acestui mediu. Concret, în prima categorie ne vom referi la cele trei constituții ale regimului comunist din România (1948, 1952, 1965), legea educației,Codul Penal, pentru ca atunci când tratăm legislația din a doua categorie să avem în vedere Legea pentru regimul general al cultelor religioase, statutele cultelor religioase redactate de către acestea sub supravegherea și „îndrumarea”statului, legea de organizare și funcționare a Ministerului Cultelor, Decretul de organizare și funcționare al Departamentului Cultelor, dar și alte decizii nepublicate în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial. Ne referim aici la reglementarea serviciilor religioase din anul 1952, decizie care viza reducerea serviciului religios la cultele evanghelice sau neoprotestante (adventist, baptist, creștin după Evanghelie, penticostal), dar și la decizia privind arondarea bisericilor care impunea reguli stricte privind posibilitatea ca o biserică să mai poată funcționa. Spre deosebire de decizia privind reglementarea serviciilor religioase, decizia de arondare a afectat și alte biserici în afara celor evanghelice cunoscuteși sub denumirea de neoprotestante.Măsurile luate de stat în direcția secularizării nu au rămas fără efecte asupra credinței religioase, aceasta deși Biserica a acționat în vederea minimalizării acestora.
Partajează asta:
Conferința internațională Credința în epoca secularizării
După cum am anunțat AICI, în perioada 22-23 noiembrie 2013 se desfășoară la București Conferința internațională Credința în epoca secularizării.
În cadrul acestei conferințe voi prezenta comunicarea: „Secularizarea în perioada comunistă. Cazul României” Rezumatul comunicării este disponibil în partea de jos a acestui articol împreună cu programul complet al conferinței.
Reiau acum informațiile despre conferință așa cum au fost ele transmise în momentul lansării apelului la contribuții.
În perioada 22-23 noiembrie 2013, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității din București, în colaborare cu Council for Research in Values and Philosophy organizează conferința „Credința într-o epocă a secularizării“.
22-23 noiembrie 2013
Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București
Tematică
Secularizarea este un fenomen spiritual, cultural și socio-politic complex, care se răspândește neîncetat în unele părți ale lumii prin intermediul mass-media și al globalizării. El implică un stil de viață și o mentalitate specifice acestuia, practic fără nicio referire la Transcendență. Pentru unii, secularizarea este sinonimă cu „moartea lui Dumnezeu“ prevestită de Nietzsche și alți gânditori contemporani. Pentru alții, secularismul este exilul credinței, o libertate radicalizată, în care adevărul devine relativ, iar bunăstarea materială este elogiată, în timp ce calitatea interacțiunii umane este neglijată, iar valorile umane fundamentale se degradează. Într-un context secularizat, Dumnezeu nu mai este menționat în discursul public al fostelor comunități creștine. Valorile moștenite din tradiția Bisericii nu mai sunt importante. Mulți creștini caută și improvizează noi modalități de a trăi, iar credința autentică nu mai este la îndemână. Unii se tem, alții chiar renunță la speranță. Totuși, unii privesc secularizarea ca provocare providențială ce trebuie gestionată cu optimism și curaj, căutând noi căi de actualizare a valorilor credinței și ale Scripturii.
Conferința de față își propune să examineze izvoarele secularizării: ideologiile politice ale ultimelor două secole, globalizarea, autosecularizarea Bisericii în urma Conciliului Vatican II, teologia eliberării, filosofia resentimentului etc.
De asemenea, se dorește explorarea unor direcții noi de conceptualizare a credinței, precum și de trăire a acesteia într-un context secularizat, astfel încât credința să poată înceta să se dilueze și mai mult, fiind, dimpotrivă, experimentată în mod autentic și integral.
Se primesc propuneri din partea cercetătorilor ce activează în domeniile de mai jos (care vor fi publicate într-un volum):
— metafizică și fenomenologia religiilor;
— teologie fundamentală și teologie antropologică;
— filosofia culturii și dialog intercultural;
— sociologie și istoria religiilor;
— teologie politică și dialog stat-Biserică;
— rolul și poziția credinței în regimurile politice recente.
Program conferință
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Secularizarea în perioada comunistă. Cazul României
Rezumat (PDF)
Partajează asta:
Biserica Creștină după Evanghelie Izbânda din București – 100 de ani
Sursa foto: izbanda.ro
Luna noiembrie este dedicată de către Biserica Creștină după Evanghelie Izbânda din București serbării a 100 de ani de la înființare 1913-2013.
Sursa foto: http://www.panoramio.com/photo/22648755
Istorie Evanghelica 