În general evenimentele care tulbură lumea și în fața cărora oamenii se văd neputincioși dau naștere mai multor reacții în zona religioasă. Una este prezența sporită la biserică sau temple, însoțită de rugăciuni sau ofrande suplimentare sau zile de post, alta este înfierarea păcatului cuplată cu justificarea teologică a evenimentului.
Și cele două evenimente recente din SUA au fost văzute de unii drept semne ale atenției divine. Celebrul lider evanghelic Pat Robertson e de părere că seismul de pe coasta de est a Americii este un semn divin.

Robertson a vorbit despre crăpătura de peste un metru apărută în Washington Monument, recunoscut ca un „simbol al puterii Americii”. „Privim la simbol și spunem „o singură națiune sub Dumnezeu”. Iar acum este o crăpătură în el… Este acesta un semn de la Domnul?… Judecați voi”, a spus el audienței Clubului 700, „Pentru mine este simbolic”.

Robertson este cunoscut și pentru remarca cu privire la păcatele haitienilor. El a afirmat că seismul din 2010 a fost o pedeapsă pentru pactul făcut de haitieni cu diavolul.
Aflată în campania electorală și candidata republicană la prezidențiale Michele Bachmann a spus că Dumnezeu a folosit cutremurul și uraganul pentru a trimite un mesaj politicienilor. „Nu știu cât de mult trebuie să facă Dumnezeu ca să atragă atenția politicienilor. Am avut un cutremur, am avut un uragan. El spune: Când veți începe să Mă ascultați? Ascultați poporul american pentru că poporul american este furios acum. Ei știu că guvernul se hrănește cu un regim alimentar care duce la obezitate morbidă și trebuie să reducem cheltuielile.”
Un sondaj recent arată că 40% dintre americani cred că dezastrele naturale sunt un semn de la Dumnezeu. De-a lungul timpului dezastrele naturale au fost percepute ca semne ale mâniei divine. Predicatorii urcau la amvoane înfierând apoi păcatele cetățenilor, fie ele legate de imoralitate sexuală, materialism sau acte de nedreptate. În același timp filosofii încercau să ofere explicații științifice populației, acuzând interpretări superstițioase.
John Winthrop și Thomas Prince au dezbătut aprins, în paginile Boston Gazette dacă cutremurul din Boston și apoi cel din Lisabona, ambele în 1755, au fost simple mișcări tectonice explicabile științific sau un eveniment natural cu implicații teologice. Pentru mulți oameni cele două nu se exclud, ele putând fi înțelese atât științific cât și ca acte de voință ale lui Dumnezeu.
După cutremurul de la Lisabona și valul tsunami ce i-a urmat, John Wesley a susținut că, atunci când afirmăm că dezastrele sunt naturale, nu presupunem automat că Dumnezeu nu are nimic de-a face cu ele sau că nu ar putea lucra prin intermediul lor. John Wesley a menționat faptul că dacă Dumnezeu voia să facă dreptate, atunci Lisabona era locul nimerit pentru începerea procesului, dată fiind vărsarea de sânge a Inchiziției.
Și Charles Wesley a scris despre cutremurul de la Lisabona: „Cutremurele sunt văzute de scriitori inspirați ca acte divine, ca pedeapsă pentru păcate: păcatul e cauza, cutremurul e efectul mâniei Sale”, explica Wesley citând texte biblice precum Psalmi 18:7 sau Isaia 13:11,13, 29:6.
În ultimii ani fiecare eveniment major a fost urmat de reacții cu privire la relația dintre om și Dumnezeu. Tsunami din arhipelagul indonezian a fost considerat o mustrare pentru prostituția din insule. Uraganul Katrina și inundațiile ce au urmat au fost considerate o pedeapsă pentru stilul de viață homosexual din New Orleans.

Cutremurul din Japonia din martie a fost urmat de asemenea de remarci cu privire la implicarea lui Dumnezeu ca pedeapsă pentru păcatele locuitorilor. De fiecare dată însă se naște controversa cu privire la cine sunt mai păcătoși, cei ce au murit în catastrofă sau cei ce au rămas în viață.
Guvernatorul orașului Tokio a spus că pedeapsa este una divină. Ulterior și-a cerut scuze. „Un avertisment divin” a fost evaluarea făcută de pastorul Paul Yonggi Cho, pastorul celei mai mari biserici din lume. „Mă tem că acest dezastru este un avertisment din partea lui Dumnezeu cu privire la ateismul şi materialismul poporului japonez. Sper că această serie de evenimente îi va ajuta pe japonezi să îşi îndrepte atenţia spre Dumnezeu”.
Și cel mai mare incendiu din istoria Israelului de anul trecut a atras aceleași reacții. Premierul palestinian a văzut în flăcările mistuitoare „pedepse divine pentru ceea ce au făcut” israelienii. Și publicații israeliene au văzut în incedieri „semne de avertizare trimise ca să ne trezească”, în timp ce unii rabini au spus că este pedeapsa pentru călcarea Sabatului și alte păcate.

Biblia vorbește explicit despre faptul că sfârșitul timpului va aduce o suită de evenimente naturale pe pământ și în cer care vor atrage atenția oamenilor. Totuși, în afara unei dovezi clare că Dumnezeu este implicat în evenimentul respectiv, nu ar fi cazul să atribuim Creatorului o lucrare de distrugere. În același timp, Dumnezeu este suveran și poate vorbi prin mai multe căi, de la susurul blând ca în cazul lui Ilie la potopul din vremea lui Noe sau la distrugerea cu foc din cer ca în cazul Sodomei.

http://www.semneletimpului.ro/stiri/E-implicat-Dumnezeu-in-dezastrele-naturale–4137.html