Arhive categorie: Istorie

Organizarea administratativă a României 1967


http://ro.wikipedia.org

A se vedea și

Organizarea administrativa a Romaniei (1950-1952)

Harta Republicii Populare Române cu împărțirea administrativ-teritorială pe regiuni și raioane, varianta 1950-1952

Reorganizarea administrativ-teritorială a României 2011.

Organizarea administrativa a Romaniei 1952-1956


Aministrative map of Romania 1952-1956

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/

A se vedea și

Organizarea administrativa a Romaniei (1950-1952)

Harta Republicii Populare Române cu împărțirea administrativ-teritorială pe regiuni și raioane, varianta 1950-1952

Reorganizarea administrativ-teritorială a României 2011.

O tranzitie mai lunga decat veacul: Romania dupa Ceausescu


Institutul de Studii Populare (ISP), Fundaţia Konrad Adenauer (KAS) şi
Editura Curtea Veche

vă invită

miercuri, 29 iunie, cu începere de la ora 14:45, la sediul ISP (strada Alecu Russo, Nr. 13-19, ap. 3, sector 2, Bucureşti)
să participaţi la dezbaterea în jurul cărţii:

O tranziţie mai lungă decât veacul. România după Nicolae Ceauşescu
Autori: Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieş

Moderator: Valeriu Stoica

Vor lua cuvântul:
Vladimir Tismăneanu
Mircea Mihăieş
Horia-Roman Patapievici
Grigore Arsene
Cătălin Avramescu

 

http://tismaneanu.wordpress.com

Harta Republicii Populare Române cu împărțirea administrativ-teritorială pe regiuni și raioane, varianta 1950-1952


Harta Republicii Populare Române cu împărțirea administrativ-teritorială pe regiuni și raioane, varianta 1950-1952

http://upload.wikimedia.org

A se vedea și

Organizarea administrativa a Romaniei (1950-1952)

Reorganizarea administrativ-teritorială a României 2011.

Organizarea administrativa a Romaniei (1950-1952)


Prin Legea Nr. 5/6 septembrie 1950 s-a realizat după model sovietic raionarea administrativ economică a teritoriului național. legea prevedea desființarea unităților teritorial-administrative tradiționale: județele, plasele și comunele, țara fiind împărțită în regiuni și raioane.

  • 6 septembrie 1950 – Prin Legea nr.5 au fost desființate cele 58 de județe (ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane), fiind înlocuite cu 28 de regiuni [1] (compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune).
  • 19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr. 5/1950 astfel încât, prin comasare, numărul de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară [2].
  • 10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr. 5/1950 desființându-se regiunile Arad și Bârlad [3].
  • 24 decembrie 1960 – Prin Legea nr. 3 s-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16.
  • 16 februarie 1968 – Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.[4]

Note

  1. ^ Harta României cu prima împărțire pe regiuni (19501952)
  2. ^ Constituția Republicii Populare Române, 1952, art. 18
  3. ^ Decret nr. 12 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului RPR. Buletinul Oficial al R.P.R., nr. 1, 10. ianuarie 1956
  4. ^ Giurescu, Constantin C.; Giurescu, Dinu C. – Scurtă istorie a românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pag. 368

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Administrative_map_of_Romania,_1950-1952.svg

Vezi și

Reorganizarea administrativ-teritorială a României 2011.

In Memoriam Mietek Pemper: The Man Who Convinced Oskar Schindler to Save Jews in WWII


„It was only the extraordinary circumstances of war and the immense power granted to individual men that revealed the nature of these men to such an impressive and terrifying degree. Fate had placed me between the two of them, and it was like having an angel on one side and a demon on the other.” -Mietek Pemper

(Germany) – The Jerusalem Post reports that Mietek Pemper, the German man responsible for typing the famous list for Oskar Schindler containing the names of Jews who could work in the Schindler’s munitions plant, died in Augsburg. He was 91.

According to the report, Pemper – who was the personal typist of Nazi commandant Amon Goeth – „secretly read a letter sent to Goeth from Berlin announcing that all factories not producing goods for the Nazi-war effort would be closed down.” (Photo: The Jerusalem Post)

Subsequently, Pemper convinced Schindler, a Nazi, to switch his plant’s focus from enamel production to anti-tank grenade rifles. Reportedly at great personal risk, he then gave Schindler a typed list of more than 1,000 fellow prisoners who could work in the plant.

The report also notes that Pemper was a consultant for the film Schindler’s List, and in a recent memoir he „pondered what the world would have been like if there had been no war or Nazi extermination effort.”

„Goeth would probably not have been a mass murderer, nor Schindler a saver of lives,” said Pemper. „It was only the extraordinary circumstances of war and the immense power granted to individual men that revealed the nature of these men to such an impressive and terrifying degree. Fate had placed me between the two of them, and it was like having an angel on one side and a demon on the other.”

Memorialul Durerii – Episodul 36 – Un ziar de la Bucuresti la Washington


Pentru a viziona integral cele 36 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Memorialul Durerii – Episodul 35 – Gheorghe Ursu


Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Memorialul Durerii – Episodul 33 – Doinea Cornea


Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/

Memorialul Durerii – Episodul 29 – Evadarile din Gulag – Tudor Greceanu


Pentru a viziona integral cele 35 de episoade accesați
https://istorieevanghelica.ro/memorialul-durerii/