Întâlnire cu Iosif Țon p I + p II – Centrul Creștin Caleb
Partea I este cea în care Iosif Țon și Elisabeta Țon vorbesc despre viața lor.
Elementul de noutate este mărturia Elisabetei Țon
Partea a II reprezintă sesiunea de întrebări și răspunsuri
10 iulie 1509 – Jean (John) Calvin
La 10 iulie 1509 s-a născut la Noyon în Franța, Jean (John) Calvin, teolog și reformator francez, cea mai importantă figură a celui de-a doua generații a reformatorilor protestanți. După a influențat lumea și teologia, Calvin a murit la 27 mai 1564 la Geneva, Elveția.
https://www.britannica.com/biography/John-Calvin

Cea mai importantă lucrare teologică a sa a fost tradusă în limba română sub titlul Învățătura religiei creștine publicată de editura Cartea Creștină

Pentru cei care vor să treacă dincolo de aspectele teologice le recomand volumul Jean Calvin și Reforma târzie de Keith Randell apărută în celebra colecție Acces la istorie a Editurii All

Conferința Căderea regimurilor comuniste în Europa și în lume cu Stelian Tănase
Miercuri seara, 8 iunie 2022, scriitorul Stelian Tănase a fost invitatul profesorului Adrian Cioroianu, directorul general al Bibliotecii Naționale a României, să vorbească despre Istoria căderii regimurilor comuniste, volum publicat la Editura Publisol.
Volumul Istoria căderii regimurilor comuniste a apărut prima dată în anul 2009 la Editura Humanitas.

Conferința Căderea regimurilor comuniste în Europa și în România – Biblioteca Națională a României, 8 iunie 2022

Biblioteca Națională a României începe un ciclu de conferințe lunare care vă va prilejui întâlniri cu intelectuali români de marcă și cu subiectele calde ale zilei (plus subiectele din cărțile noi ale acelor intelectuali!).
Cel care deschide acest ciclu este scriitorul, profesorul, omul de televiziune etc. Stelian Tănase, nume binecunoscut dvs. – miercuri, 8 iunie a.c., de la ora 17h30, in sala #Atrium a #BiblioNatio, dl Tănase ne va vorbi despre cum s-a ajuns de la căderea regimurilor comuniste până la situația de azi din (Est)Europa.
În deschiderea evenimentului, un program artistic – o surpriză, și pentru invitat, și pentru cei ce vor participa.
După conferință, o ședință Q&A: invitatul va intra in dialog cu publicul.
Apoi, la final, o sesiune de autografe pe cea mai recentă carte a dlui Stelian Tănase.
https://www.facebook.com/100008814226504/posts/2843061819330931/?d=n
Centenarul penticostalismului românesc – ITP București, 18-19 mai 2022

În acest an, comunitatea de credincioși penticostali români sărbătorește 100 de ani de la înființarea primei biserici penticostale din România.
Cu acest prilej deosebit, Institutul Teologic Penticostal din București organizează în 18 și 19 mai simpozionul științific internațional cu titlul: „Centenarul Penticostalismului Românesc: istorie și spiritualitate”.
În aceste două zile vom avea onoarea să avem alături de noi profesori și slujitori, atât din România, cât și din Europa, care ne vor prezenta lucrări despre spiritualitatea penticostală și despre momentele importante ale mișcării penticostale din acești 100 de ani.
Simpozionul va avea loc la Institutul Teologic Penticostal și ne dorim să transmitem și online pe canalul nostru de YouTube.
Design afiș: PR & More
https://www.facebook.com/318007758389013/posts/1993594034163702/?d=n
Canonizarea adevărului

Un adevăr – oricât ar fi de „adevărat” – devine, de îndată ce este canonizat, un obstacol în calea cunoașterii. „Îndoiala metodică”, acest principiu fundamental al gândirii moderne, amenințat astăzi de „corectitudinea politică” , rămâne temelia progresului în orice domeniu al cunoașterii.
Florin Constantiniu, Cuvânt-înainte în Ernst Nolte, Războiul civil european 1917-1945. Național – socialism, bolșevism, trad Irina Cristea, Editura Runa (Grupul Editorial Corint), București, 2005, p. 7
Vezi și
Istoria ca justificare pentru atitudinile prezente
„Istoria ca justificare pentru atitudinile prezente, ori Istoria ca cunoaștere a originilor celui care o studiază nu necesită ca Istoria să fie o materie cu conținut științific, ci doar o materie cu conținut propagandistic, metafizic sau ezoteric.”
Hari Bucur – Marcu via Alin Cristea
https://www.facebook.com/100000138452131/posts/4639741052707131/?d=n
Menirea istoriei

Dacă ar fi să reducem la cea mai succintă expresie menirea istoriei, am spune că aceasta trebuie să răspundă la o singură întrebare: „De ce?” Cu alte cuvinte, istoricul caută un raport cauzal: de ce s-a petrecut un anumit eveniment? Chiar atunci când istoricul crede că a stabilit un raport de determinare cauzală, el nu are certitudinea – neavând posibilitatea evenimentului – ca întreaga sa construcție interpretativă este corectă.
Florin Constantiniu, Cuvânt-înainte în Ernst Nolte, Războiul civil european 1917-1945. Național – socialism, bolșevism, trad Irina Cristea, Editura Runa (Grupul Editorial Corint), București, 2005, p. 6.
Nicolae Manolescu – Studiul istoric promovat de adepții (…) corectitudinii politice (…) dărâmă statuile și vandalizează moral monumentele

Studiul istoric promovat de adepții, pe față sau nu, ai corectitudinii politice, își demitizează eroii și le coboară faptele în banalitate, dărâmă statuile și vandalizează moral monumentele. „Romanul național“ își alimentează euforia din înălțarea de statui, corectitudinea politică, din dărâmarea lor.
Nicolae Manolescu, Political correctness în studiul istoriei











