RVE Timișoara: Lumea pe scurt – 28 decembrie 2021
Partajează asta:
F. M. Dostoievski – De ce a venit Cristos în lumea noastră?
Dostoievski surprinde destul de bine aici scopul venirii lui Cristos și misiunea sa.
În capitolul „Răzvrătirea” din „Frații Karamazov”, Ivan îi explică lui Alioșa de ce nu se poate împăca cu ideea creștină a armoniei finale, potrivit căreia, într-o bună zi, „când tăriile Cerului se vor deschide” și când „judecățiile divine vor fi date pe față”, sensul cumplitei suferințe ce-i însoțește pe oameni de-a lungul istoriei lor se va lămuri, și victimele și călăii se vor îmbrățișa, prinși în hora iertării generale. Ivan nu crede că acest lucru este firesc. Căci nimeni pe această lume, nimeni, spune el, nu poate ierta fapta călăului care și-a torturat și ucis victima. Pentru ca armonia finală să se poată instaura, este nevoie ca ea să fie precedată de o compensație, alta decât răzbunarea (care nu poate repara nicicum soarta celor care au murit în chinuri). „Din dragoste pentru omenire”, spune Ivan, eu nu pot accepta nici împăcarea finală, nici gândul că cineva poate ierta în numele victimei, fie acest „cineva” chiar și mama copilului torturat și ucis.
Ei bine, răspunde Alioșa, există totuși cineva care, nefăcând parte din această lume, a coborât totuși în ea și care „dăruindu-și sângele nevinovat pentru toți și pentru toate” a căpătat dreptul și puterea de a ierta totul. Acest cineva este Isus Cristos.
Toată morala creștină este rezumată în această pagină din Dostoievski și în această morală, după cum spuneam, orice formă de ură se dizolvă în oceanul iubirii și iertării care se naște odată cu venirea lui Dumnezeu în trupul Fiului său infinit suferitor.
(Gabriel Liiceanu, Despre ură, pp. 19-21)
Fragment preluat de la Marius Cimpoae
Tot în Frății Karamazov ni se prezintă revenirea lui Cristos pe pământ, nu în glorie, și faptul că omenirea l-ar trata la fel. Deși oamenii știau cine este El, totuși se ajunge la o judecată din partea unei autorități ecleziastice.
De asemenea, autorul prezintă într-un mod inedit și misiunea Rusiei în această lume, cu mențiunea că în acest caz identificăm și elementele unui mesianism politic.
Partajează asta:
Istoria zilei de 22 decembrie, evenimentele care au marcat lumea!
Partajează asta:
Celebrarea întrupării Domnului și lansare album istoric la Institutul Teologic Baptist din București (14.12.2021)
Institutul Teologic Baptist din București a celebrat astăzi, 14 decembrie 2021, întruparea Domnului Isus Cristos, sărbătoare cunoscută popular sub numele de Crăciun. Cu acest prilej Corul studenților Institutului Teologic Baptist din Bucuresti dirijat de profesorul Cristian Caraman au susținut un concert de colinde.
Tot cu acest prilej profesorii Daniel Mariș, Otniel Bunaciu, Sorin Bădrăgan, Teodor Ioan Colda și Daniel Fodorean au avut mesaje prin intermediul cărora am fost îndemnați să reflectăm la semnificația întrupării Domnului Isus.
Totodată a fost prezentat și albumul istoric Institutul Teologic Baptist din București : 100 de ani de formare pentru slujire coordonat de Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul ITBB și Lect. univ. dr. Teodor Ioan Colda cu contribuții din partea unor profesori, dar și studenți.
O contribuție consistentă a avut-o și istoricul Marius Silveșan
Albumul a fost realiat în contextul celebrării a 100 de ani de „formare pentru slujire”, respectiv a unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021).
Astfel că istoria trăită atunci este făcută acum cunoscută și celor care sunt acum studenți, dar și celorlalți care trăiesc astăzi, dar și generațiilor viitoare.
Partajează asta:
Pastorul Handra Sima a trecut la Domnul (1926-2021)
În această zi, 2 decembrie 2021, pastorul Handra Sima (16 ianuarie 1926 – 2 decembrie 2021) din Arad a trecut la domnul la venerabila vârstă de 95 de ani.
Iată și o prezentare făcută de pastorul Ionel Tuțac
“Pastorul Sima Handra s-a născut în localitatea Dud, din județul Arad, în data de 16 ianuarie 1926, într-o familie de credincioși baptiști.
A fost botezat în data de 25 august 1945, actul botezului fiind oficiat în Biserica Baptistă din Chier de către pastorul Alexa Popovici.
A urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1946-1949 și 1956-1957. Între anii 1946-1951 a slujit ca misionar pe raza Comunității Baptiste Arad.
A fost ordinat ca păstor în data de 14 noiembrie 1954 în Biserica Baptistă din Valcani. Din comisia de ordinare au făcut parte păstorii Gheorghe Berar, Avram Gheorghe și Nicolae Gruicin.
Între anii 1954-1971 a slujit bisericile baptiste din Valcani, Sânnicolau Mare, Gottlob, Cenad, Saravale, Variaș, Igriș, Biled și Uihei, iar între anii 1971-1974 a păstorit bisericile din Gurahonț, Secaș, Iosaș, Iosășel, Bonțești, Brazii și Zimbru.
Între anii 1973-1977 a slujit bisericile din Pâncota, Șagu și Moroda, iar între 1974-1989 a fost păstor la Covăsânț, Șiria, Galșa și Mâsca.
De nenumărate ori a fost amendat și anchetat de autoritățile comuniste.
A slujit ca membru în comitetul Comunității Baptiste Arad (1954-1967), contabil (1968-1998), vicepreședinte (1971-1990) și președinte girant (1985).
A avut o contribuție importantă, timp de mai mulți ani, la realizarea revistei Farul Creştin.”
https://www.facebook.com/602836930/posts/10158531822621931/?d=n
Dumnezeu să mângâie familia ca urmare a trecerii la Domnul a fratelui Handra Sima!
Am avut onoarea să-l întâlnesc personal la Arad în anul 2019 când am purtat alături de Emanuel Jurcoi un dialog despre care găsiți informații AICI.
De asemenea, ne-am bucurat să-l avem alături de noi ca și contribuitor la Revista Arhiva Baptistă. În numărul din decembrie 2021 al revistei veți putea citi amintirile pastorului Handra Sima despre Congresul Tineretului Baptist de la Reșița din august 1946 în cadrul unui număr dedicat Uniunii Tineretului Baptist din România.
Handra Sima, Marius Silveșan
Iată și dialogul înregistrat cu pastorul Handra Sima la Arad când acesta avea 93 de ani
Partajează asta:
Revolta de la Brașov – 15 noiembrie 1987
Partajează asta:
„Când ultimul rege este spânzurat cu intestinele ultimului preot” – despre Revoluția franceză și radicalismele ei
Căutarea fericirii este una dintre dorințele vechi ale omului, dar și unul dintre conceptele Iluminismului, curent filosofic și de gândire care s-a manifestat în Europa, și nu numai, pe parcursul secolelor XVII și XVIII.
În acest context, ca urmare a evenimentelor revoluționare au rezultat și schimbări pozitive. După 1789 nu numai Franța, ci și Europa au fost schimbate la nivel instituțional, administrativ, social, cât și al paradigmei de gândire. Francezii au devenit din supuși cetățeni, iar drepturile și libertățile omului au fost exprimate în documente precum Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din august 1789.
Revoluția franceză (1789-1799), copilul Iluminismului, nu a fost doar „lapte și miere” cum s-ar putea crede, ci a avut și un caracter antireligios și anticreștin. Acest fapt a dus la persecuția mai multor creștini, iar unii dintre ei, inclusiv preoți, au plătit cu viața pentru credința lor.
„Când ultimul rege este spânzurat cu intestinele ultimului preot, rasa umană poate spera la fericire”.
La Bouche de Fer, ziar revoluționar, 11 iulie 1791.
Îndemnul meu este acela să veghem ca astfel de lucruri să nu se mai repete, dar nu avem certitudinea că vom și reuși, însă nici nu putem sta pasivi.
Partajează asta:
Vasile Tritean – Serviciu comemorativ Pastor Prof Vasile Talpoș (7.1.10.2021)
Vasile Tritean, în prezent prezbiteriul BCB Nădejdea București, a colaborat cu Vasile Talpoș la Turda unde acesta a fost pastor din 1974-1987 și apoi la BCB Nădejdea București 1987-2014. De asemenea, aceștia au colaborat și la Institutul Teologic Baptist din București 1987/1988-2014.
Partajează asta:
Bucureștii vechi și noi: Anii 30 pe Strada Berzei
Foto: anii 30, strada Berzei (in spatele si in fata fotografului) la intersectia cu strada Stirbei-Voda.
Mai exista numai cladirile de pe partea dreapta din susul intersectiei, inclusiv imobilul de colt cu reclama Radion, imobil care pe atunci adapostea un magazin de delicatese si coloniale dar si o bodega, actualmente se afla un butic acolo.
Pe partea stanga, in susul intersectiei se poate observa cladirea de colt cu pod si lucarna, cladire care are un brau in art-deco. In fata cladirii este amplasat un chioșc.
Copilul de pe trotuarul din partea stanga este un strajer.
Sursa: foto de Ebner din colectia Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti.de Belkine Gabriel
https://bucurestiivechisinoi.ro/2019/01/anii-30-pe-strada-berzei/
Partajează asta:
Nicolae Iorga: „Eu nu am învățat a ceti și a scrie. Acestea sunt lucruri care mi-au venit de la sine”
Nicolae Iorga a fost moldovean, născut în Botoșani la 1871. Studiile le-a făcut la Iași, cursurile universității terminându-le în numai un singur an de frecvență La vârsta de doar 18 ani este numit profesor la Ploiești, la Liceul Sf. Petru și Pavel, catedra de limbă latină.
A plecat, ulterior, în Germania, și-a luat doctoratul în istorie și a revenit în România la 23 de ani. Timp de 50 de ani a fost profesor universitar în capitală.
Biblioteca sa era „biserica celor 80.000 de glasuri”
Nicolae Iorga este românul care a scris 1259 de lucrări și 25.000 de articole. Nicolae Iorga este românul care a scris în 7 limbi și a vorbit în 16. Biblioteca sa număra 80.000 de volume, era „biserica celor 80.000 de glasuri”, cum îi plăcea să o numească. „Eu nu am învățat a ceti și a scrie. Acestea sunt lucruri care mi-au venit de la sine” nota marele om de cultură în lucrarea „O viață de om, așa cum a fost”. (…)
Tot meritul marelui savant este și inaugurarea, în prezența Reginei Maria, a Școlii de Misionare Naționale și Morale, ce purta numele Majestății Sale. În clădirea aflată la câțiva metri de casa familiei Iorga, tinerele erau pregătire să devină învățătoare. În acel loc, astăzi funcționează Muzeul de Artă Religioasă „Nicolae Iorga”.
Se trezea la 5 dimineața și întrerupea scrisul la 1 noaptea
Despre modul de viață al marelui om de cultură român, se spune că era unul destul de riguros, disciplina fiind cuvântul de ordine. Se trezea la 5 dimineața, își corecta șpalturile și mergea la tipografie. Apoi pleca la cursuri la București. După amiaza, negreșit, se odihnea o oră, își făcea plimbarea de rigoare, se așeza la masă cu familia, iar apoi relua lucrul până la 1 noaptea.
Tot meritul marelui savant este și inaugurarea, în prezența Reginei Maria, a Școlii de Misionare Naționale și Morale, ce purta numele Majestății Sale. În clădirea aflată la câțiva metri de casa familiei Iorga, tinerele erau pregătire să devină învățătoare. În acel loc, astăzi funcționează Muzeul de Artă Religioasă „Nicolae Iorga”. (..)
Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Pe scurt, Nicolae Iorga. Cel mai prolific istoric al românilor, numit, pe bună dreptate, cel mai mare savant al României din toate timpurile. Omul care s-a ambiționat nu doar să scrie istorie, ci și să facă istorie, într-o epocă de renaștere națională.
47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă, după aflarea asasinării celui care a fost marele român, Nicolae Iorga.
Sursa: Observatorul Prahovean
Istorie Evanghelica 