Arhive categorie: Libertate religioasă

Marius Silveșan în dialog (8) cu Cătălin Dupu (1): Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii


În cadrul acestui dialog, Cătălin Dupu vorbește în exclusivitate despre geneza romanului Ambasadorul, precum și despre alte aspecte inedite referitoare la interesul său față de istorie.

Maxima zilei – 10 august 2015


Puține lucruri sunt în istoria omenirii mai zguduitoare ca suferințele martirilor.
Sandu Pavel

Maxima zilei – 8 august 2015


Contează omul, viața lui, drepturile lui de bază și libertatea. Acestea sunt comori care trebuie aparate cu orice preț.
Lech Walesa

Bisericile, locașuri sacre și scumpe, sunt închise și sigilate, iar cârciumile sunt deschise


Perioada dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1938-1940) și apoi cea a regimului Antonescu (1940-1944) a fost una de persecuții la adresa creștinilor evanghelici din toate provinciile Regatului Român și mai cu seamă pentru cei din Basarabia. Nici cei din Vechiul Regat nu au scăpat de persecuții după cum relevă și documentul la care ne mă voi referi în continuare.

Astfel, în 9 septembrie 1939 ministrul Cultelor și Artelor, Radu Budeișteanu, semnează trei decizii ministeriale cu implicații majore asupra libertății religioase. După apariția acelor decizii ministeriale, conducătorii baptiști, la nivel central sau local, alături de reprezentanții altor grupări religioase au făcut memorii la Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu. Un astfel de memoriu este și cel al Comunității Baptiste Române din Brăila[1], prin care aceasta protestează împotriva deciziei ministeriale nr. 42.353 din 9 septembrie 1940, decizie care prevedea la articolul 1 desființarea asociațiilor religioase și sectelor, iar la punctul 2 închiderea tuturor caselor de rugăciune ale acestora.

Memoriul Comunității Baptiste Române din Brăila din 15 septembrie 1940, al cărei președinte era Luca Sezonov, menționa următoarele:

„Prin închiderea caselor de rugăciuni se răpește credincioșilor creștini baptiști cel mai elementar drept de viață: libertatea de a se închina lui Dumnezeu potrivit cu convingerile lor”[2].

În cadrul acestui protest se remarcă punctul 7 prin hilarul situației la care face referire. Parafrazând plângerea pe care baptiștii din Brăila o adresează generalului Ion Antonescu putem spune că bisericile sunt închise, în timp ce cârciumile sunt deschise.

„E o nedreptate și adâncă mâhnire pentru noi românii credincioși baptiști să ne privim casele de rugăciune, locașuri sacre și scumpe, închise și sigilate, în timp ce cârciumile și sistemele ateiste sunt libere”[3]. (subl. .n. M.S.)

O notă în manuscris de pe document, datată 29.IX.1940, menționează că s-a revenit asupra deciziei de care se plâng semnatarii acestui memoriu. Într-adevăr, acest lucru se întâmplase în data de 19 septembrie 1940 prin Decizia Nr.43.931/1940 semnată de noul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educațiunii Naționale, al Cultelor și Artelor, Profesorul Traian Brăileanu, care suspenda aplicarea deciziilor ministeriale nr. 42.352 și 42.353 din 9 septembrie 1940.

[1] ANIC, fond PCM, dosar nr. 361/1940, ff. 134-135, apud Viorel Achim, Politica regimului Antonescu …, doc. 11, pp. 219-221.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

Marius Silveșan în dialog (7) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 7 Construcția noii biserici (BCB Betel Făget)


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

În această ultimă parte a dialogului pe care l-am avut în luna iulie 2015 la Făget cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean discutăm despre viziunea pe care omul lui Dumnezeu a avut-o în construcția noului lăcaș de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Betel” Făget. Veți vedea că dorința a fost din anul 1978, dar nu s-a putut concretiza decât 20 de ani mai târziu, în 1998. Inaugurarea a avut loc pe 10 mai 1998.

Placă comemorativă inaugurare BCB Betel Făget (1998)

Placă comemorativă inaugurare BCB Betel Făget (1998)

Vor urma dialoguri cu alte persoane care au  o mărturie în și pentru societatea contemporană.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog (1) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog (3) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog (4) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog (5) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean

Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a cincea a dialogului abordează câteva probleme necesare pentru o conturare cât mai clară o portretului pastorului Lăpugean.
Cele două aspecte principale abordate se referă la următoarele probleme:
– Se consideră pastorul Ioan Alexandru Lăpugean un erou, un martir? Veți afla răspunsul urmărind acest material.
– Cel de-al doilea aspect se referă la problematica colaborării cu Securitatea ca poliție politică. Urmărind această parte veți afla răspunsul la întrebarea dacă a colaborat sau nu cu Securitatea.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a patra a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean abordează problema literaturii religioase în comunism și dezvăluie detalii interesante despre implicarea acestuia în distribuția acestei literaturi în zona Făgetului. De asemenea, sunt informații despre ajutoarele materiale oferite credincioșilor, dar și despre tracasările Securității.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a treia a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean realizat la Făget în data de 13 iulie 2015 aduce în atenție realizări și dificultăți ale activității pastorale pe parcursul perioadei comuniste.
Vorbește aici și despre difuzarea filmului Viața Domnului Isus în perioada comunistă și distribuția de literatură religioasă.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

 

Apariții editoriale (34) – Vasile Bel, Teofil Mihoc – Ioan Bălănean. Un pastor cu viziune: 130 de ani de la naștere


Vasile Bel, Teofil Mihoc, Ioan Bălănean

Cu prilejul împlinirii anul acesta a 130 de ani de la nașterea pastorului Ioan Bălănean, Vasile Bel alături de Teofil Mihoc ne oferă o lucrare despre viața și activitatea acestuia. Autorii doresc „ca modelul dânsului (al lui Bălănean Ioan) de dăruire și pasiune, să fie un imbold pentru credincioși, să-L slujească din toată inima pe Dumnezeu.” (pp. 10-11).

Născut într-o familie de credincioși ortodocși la 11 septembrie 1885, Ioan Bălănean aude Cuvântul Domnului și este botezat la 31 iulie 1904 de fratele Ioan Țirban în localitatea Brebi. Va muri în luna martie 1964 la Jibou.

„Deși era recunoscut ca un predicator bun încă din anul 1910, fr. Bălănean a fost ordinat în anul 19173 ca pastor în cercul Sălaj, dar străbate meleagurile noastre străbune din zona Maramureșului, Baia Mare, Satu Mare, spre Oradea, Cluj, pe toată zona Someșului. A plecat ca un neînfricat față de vitregiile din acea vreme, a știut că are cu el un braț atotputernic, că are un scut ce-l apără, că se încrede în Dumnezeul atotputernic și biruitor. Actul ordinării a fost îndeplinit tot de către fratele Țirban. După botez se mută în Jibou, localitate mai centrală, care avea și gară, de unde se putea deplasa mult mai ușor în localitățile din zonă. Mutându-se în Jibou începe plantarea bisericii și în acest oraș.” (p. 14).

De menționat și un fapt deloc lipsit de importanță, acela că „S-a dăruit, trup și suflet, cu tot ce a avut în lucrarea de propovăduire a Evangheliei, în plantarea de noi biserici și în creșterea credincioșilor. A fost implicat în conducerea Comunității Baptiste Oradia-Mare fiind ales ca președinte al cercului Sălaj. Acest cerc cuprindea în 1939 peste 800 de membri botezați, iar cele mai mari biserici erau în localitățile: Cuceu, Brebi, Cehei, Jac, Pecei și Domnin.” (p. 16). După cum menționează autorii acestei lucrări biografice, Ioan Bălănean a slujit timp de 60 de ani „în județele Satu Mare, Maramureș și parte din Bihor și Cluj. A fost ales în comitetul de conducere al Comunității Bihor, Comunitate ce se întindea până la Sighet. A alergat mult, a botezat mult popor, îndeplinindu-și foarte bine slujba.” (p.17)

Ca un lucru inedit menționăm și faptul că Ioan Bălănean l-a botezat în anul 1946 pe pe Taloș Alexa (tatăl pastorului Vasile Alexandru Taloș n.n.), în 1946, în Jibou, iar mai târziu îl va încuraja să propovăduiască Evanghelia, fiind ordinat, în 1960, în funcția de diacon al bisericii din Jibou. Tot astfel, în 1969 (Taloș Alexa) este ales ca și pastor al bisericii din Zalău, Peceiu și în cercul de biserici de pe valea Agrijului, până în 1985.” (p. 17)

Iată pe scurt portretul unui pastor vizionar, al unui om cu o „viață pusă în slujba Domnului”, relatată de către doi pastori, Vasile Bel și Teofil Mihoc, din zona unde Ioan Bălănean a slujit. Vorbim de un om care și-a pus viața în mâna Domnului și a primit de la Acesta viziune și putere pentru lucrarea de vestire a Evangheliei în ciuda persecuțiilor și constrângerilor la care a trebuit să facă față.

Prin viața sa și acțiunile sale el constituie nu numai un model de slujire, ci și unul de credincioșie în urmarea lui Cristos.

Apariții editoriale (33) – Vasile Bel, Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare 1930-1990. Istorie și reflecții


Vasile Bel, BCB Română din Baia Mare 1930-1990

Pastorul Vasile Bel, un pasionat al istoriei baptiștilor din România, autorul cărții Lupta credinței. Istoria credinței baptiste în județul Maramureș, a mai realizat o carte de istorie locală. Este vorba de lucrarea de istorie și reflecții despre Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare în perioada 1930-1990.

O astfel de lucrare își găsește locul printre alte lucrări similare având rolul nu numai de a documenta istoria unei comunități locale pe parcursul unei perioade atât de îndelungate, 1930-1990, dar și acela de a aduce la lumină fapte și argumente, biografii ale unor oameni deosebiți. O astfel de lucrare este cu atât mai importantă, cu cât trăim într-o perioadă de relativism în care Adevărul nu mai este unul absolut, iar identitatea este într-o continuă definire.

Îl felicit pe această cale pentru munca depusă în finalizarea acestui proiect, unul deloc ușor, și pentru elementele de noutate pe care această lucrare le aduce atât celor interesați specific de istoria bisericii locale, cât și celor interesați de istoria unei comunități care dorește să-și afirme identitatea și prin astfel de lucrări.

De asemenea, îl felicit și pe prietenul meu, istoricul Bogdan Emanuel Răduț, pentru scrierea postfeței acestei cărți, una realizată din perspectiva unui tânăr pentru care istoria are o importanță aparte.

Cartea Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare 1930-1990. Istorie și reflecții a apărut la Editura Risoprint din Cluj -Napoca, are 197 de pagini, postafță de Bogdan Emanuel Răduț (pp. 160-162), Anexe (clarificări privind data înființării biserici alături de un tabel membral cu 628 de nume ale unor persoane care au fost sau sunt membrii ai Bisericii Baptiste din Baia Mare), iar ăn partea de final se regăsește bibliografia.