Arhive categorie: Politică

Mihail Neamțu în dialog cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu


Plesu & Liiceanu, Altfel 07/10/07 (invitat Mihail Neamtu) partea I

 

http://mihailneamtu.ro/

 

 

Plesu & Liiceanu, Altfel 07/10/07 (invitat Mihail Neamtu) partea III

 

Plesu & Liiceanu, Altfel 07/10/07 (invitat Mihail Neamtu) partea IV

 

Plesu & Liiceanu, Altfel 07/10/07 (invitat Mihail Neamtu) partea V

Schimbari importante aduse de Legea nr. 157/2011 regimului juridic aplicabil cetatenilor straini


 In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 533/28.07.2011 a fost publicata Legea nr. 157/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania („Legea nr. 157/2011”).

Legaturile cu alte acte normative ale Legii nr. 157/2011 sunt urmatoarele:

  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania („O.U.G. nr. 194/2002”);
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei („O.U.G. nr. 56/2007”);
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2007 privind infiintarea Oficiului Roman pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative („O.U.G. nr. 55/2007”);
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei („O.U.G. nr. 105/2001”);
  • Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) („Regulamentul nr. 810/2009”).

Legea nr. 157/2011 a intrat in vigoare de la data de 31 iulie 2011, cu exceptia Art. III care va intra in vigoare la data aplicarii in totalitate de catre Romania a dispozitiilor acquis-ului Schengen.

Legea nr. 157/2011 aduce schimbari importante regimului juridic aplicabil cetatenilor straini (cetateni care nu au cetatenia unui stat membru al Uniunii Europene/Spatiului Economic European/Confederatiei Elvetiene) prin modificarea mai multor acte normative care reglementeaza acest regim.

Astfel, actele normative care au suferit modificari ca urmare a adoptarii Legii nr. 157/2011 si principalele aspecte reglementate in cuprinsul noului act normativ sunt urmatoarele:

O.U.G. nr. 194/2002 

  • Introducerea „Cartii albastre a UE”

Prin Legea nr. 157/2011 a fost introdusa asa-numita „Carte albastra a UE” care reprezinta un permis special de sedere in scop de munca care confera posesorului acestuia dreptul de sedere si de munca pe teritoriul Romaniei in calitate de angajat pe un loc de munca inalt calificat. De asemenea, Legea nr. 157/2011 reglementeaza si regimul aplicabil persoanelor detinatoare ale unui astfel de permis de sedere.

  • Introducerea vizei pentru detasare

O modificare importanta adusa O.U.G. nr. 194/2002 o reprezinta reglementarea unui nou tip de viza pentru munca si anume viza pentru detasare. Pana la introducerea acestui tip de viza, persoanele care solicitau intrarea pe teritoriul Romaniei in acest scop aveau la dispozitie viza pentru alte scopuri.

  • Modificarea conditiilor de acordare a vizei pentru  desfasurarea de activitati comerciale

In ceea ce priveste acordarea vizei cetatenilor straini care doresc desfasurarea pe teritoriul Romaniei de activitati comerciale, au fost ridicate plafoanele minime ale investitiilor care trebuie realizate de acestia in vederea acordarii vizei. Astfel, valoarea investitiilor in cazul cetatenilor straini asociati intr-o societate cu raspundere limitata este de minim 100.000 de euro, iar in cazul actionarilor intr-o societate pe actiuni de minim 150.000 de euro. Anterior modificarii, plafoanele erau de 70.000 de euro in primul caz, respectiv de 100.000 de euro in cel de-al doilea caz.

O.U.G. nr. 56/2007 

  • Introducerea dispozitiilor privind lucratorii inalt calificati

In legatura directa cu reglementarea Cartii albastre a UE, prin Legea nr. 157/2011 au fost introduse referiri la categoriile de lucratori si de locuri de munca care justifica eliberarea unui astfel de permis. Astfel, locul de munca inalt calificat presupune existenta unor calificari profesionale superioare ale celui care il ocupa.

De asemenea, au fost introduse cerintele privind eliberarea autorizatiei de munca pentru lucratorii inalt calificati, intre care nu se regasesc si cele privind procesul de selectie solicitat in cazul autorizatiei de munca pentru lucratorii permanenti.

  • Modificarea conditiilor pentru eliberarea autorizatiei de munca

In ceea ce priveste eliberarea autorizatiei de munca strainilor interesati sa desfasoare munca pe teritoriul Romaniei, prin Legea nr. 157/2011 a fost introdusa o noua conditie care trebuie indeplinita de angajator. Astfel, pentru obtinerea autorizatiei de munca este necesar ca angajatorul sa nu fi fost sanctionat anterior pentru munca nedeclarata sau angajare ilegala.
In ceea ce priveste obligatia angajatorului de a avea achitate toate datoriile catre bugetul de stat la momentul solicitarii autorizatiei de munca, prin noua lege a fost relaxata aceasta conditie, fiind necesara achitarea obligatiilor bugetare doar pe ultimul trimestru.

  • Inasprirea regimului sanctionator aplicabil angajatorilor care nu respecta dispozitiile O.U.G. nr. 56/2007
Prin Legea nr. 157/2011 a fost inasprit regimul sanctionator aplicabil angajatorilor care nu respecta prevederile legale privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei.

O.U.G. nr. 55/2007

Prin Legea nr. 157/2011 au fost modificate prevederile legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale strainilor.

O.U.G. nr. 105/2001

Prin Legea nr. 157/2011 au fost abrogate doua dintre contraventiile prevazute in O.U.G. nr. 105/2001.

Dincolo de modificarile actelor normative enumerate, prin adoptarea Legii nr. 157/2011 s-a urmarit totodata crearea cadrului juridic necesar aplicarii directe a Regulamentului nr. 810/2009 si a aplicarii Deciziei 582/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoasterea unilaterala de catre Bulgaria, Cipru si Romania a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele nationale ale acestora in scopul tranzitului pe teritoriile lor si a Deciziei 586/2008/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de modificare a Deciziei nr. 896/2006/CE de stabilire a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoasterea unilaterala de catre statele membre a anumitor permise de sedere eliberate de Elvetia si de Liechtenstein in scopul tranzitului pe teritoriul lor.

Libertatea religioasă nu poate fi restricţionată la simpla libertate de cult


Arhiepiscopul Dominique Mamberti

Arhiepiscopul Dominique Mamberti

 Arhiepiscopul Dominique Mamberti, este secretar pentru relaţiile cu statele din partea Vaticanului. Acesta s-a adresat unei întâlniri a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în ziua de luni, 12 septembrie 2011, în Roma. În cadrul întâlnirii menționate, OSCE a analizat discriminarea împotriva creștinilor.

Arhiepiscopul Mamberti a afirmat că  “Libertatea religioasă nu poate fi restricţionată la simpla libertate de cult, deşi aceasta din urmă este în mod evident o parte importantă a ei”, a explicat el. “Cu respectul cuvenit pentru drepturile tuturor, libertatea religioasă include, între altele, dreptul la a predica, a educa, a converti, a contribui la discursul politic şi a participa pe deplin la activităţile publice”. Oficialul Vaticanului a clarificat că libertatea religioasă nu este sinonim cu relativismul sau cu “ideea post-modernă că religia este o componentă marginală a vieţii publice”.

“Relativismul şi secularismul neagă două aspecte fundamentale ale fenomenului religios, şi prin urmare dreptul la libertate religioasă, care cere să fie respectat: dimensiunile transcendentală şi socială ale religiei, prin care persoana umană caută să se relaţioneze, potrivit la ceea ce îi dictează conştiinţa, la realitatea, să spunem aşa, de deasupra şi din jurul ei”.

Sursa: http://www.catholica.ro

Schimbare in conducerea IICCMER: Istoricul Cristian Vasile este noul director stiintific


Începând cu 15 septembrie 2011, printr-un acord stabilit cu Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Prof. Vladimir Tismăneanu, Dr. Mihail Neamţu se retrage din activitatea executivă a Institutului. Motivaţia implică raţiuni de ordin personal, dl. Neamţu urmând să păstreze o relaţie de consecventă colegialitate şi parteneriat profesional cu personalul IICCMER.

Mihail Neamțu

Funcţia de Director Ştiinţific va fi preluată de Dr. Cristian Vasile (cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”). Numirea d-lui Vasile a fost făcută în conformitate cu HG Nr. 134 din 23 februarie 2010.

Cristian Vasile

Preşedintele Consiliului Ştiinţific şi Comitetul Director al IICCMER îi mulţumesc d-lui Mihail Neamţu pentru activitatea remarcabilă depusă în perioada 1 martie 2010-15 septembrie 2011 şi îi urează bun-venit d-lui Cristian Vasile – apreciat istoric, cunoscut publicului larg pentru volumele sale şi activitatea de cercetare în domeniul istoriei comunismului românesc.

Semnează  în numele conducerii IICCMER,
Prof. Ioan Stanomir
Preşedinte Executiv

Sursa: http://www.crimelecomunismului.ro/

Săracii Americii


Biroul american de statistică a anunţat că numărul cetăţenilor care trăiesc în sărăcie a ajuns la 46 de milioane 200 de mii, adică unul din şase locuitori.În Statele Unite, rata sărăciei este cea mai mare din 1983 şi până acum.

Mai multe detalii pe http://www.tvr.ro

Care este diferenta dintre Bucuresti si Viena?


Diferenţa dintre Viena şi Bucureşti este că la Viena circarii rămân în afara primăriei!

Primăria orașului Viena Foto: Emanuel Conțac

Text și imagine http://vaisamar.wordpress.com

Creştinismul şi economia de piaţă


Atunci când vorbim despre încercări teoretice de fundamentare a liberalismului clasic şi a capitalismului cu ajutorul creştinismului, este dificil de identificat o şcoală de gândire bine definită. Capitolul Creştinism şi economia de piaţă şi-a propus să analizeze relaţia dintre religia creştină şi sistemul politico-economic, tipic democraţiilor liberale moderne, din prisma scrierilor unor autori conservatori şi libertarieni americani.

Între aceştia, Peter Berger este unul dintre cei mai importanţi sociologi contemporani ai religiei, dar şi un reprezentant important al teologiei protestante liberale. Opera lui Berger în domeniul sociologiei religiei şi al teologiei se întinde pe aproape cinci decenii, având ca reper conceptual fundamental pluralismul inerent modernităţii şi efectele acestuia asupra credinţelor religioase, societăţii civile şi culturii economice. Cel de-al doilea autor luat în discuţie este Michael Novak, un reputat teolog catolic, ale cărui lucrări despre matricea morală creştină a capitalismului, precum şi despre evoluţia gândirii papale în raport cu sistemele economice, sunt considerate repere în domeniile filosofiei culturii şi istoriei intelectuale. Ultimul autor analizat, pastorul Edmund Opitz, a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori creştini libertarieni din SUA. În majoritatea scrierilor sale, el articulează o justificare teologică creştină pentru statul minimal, bazându-se pe binomul economie (înţeleasă strict ca o ştiinţă a mijloacelor) şi religie (concepută drept izvorul cel mai important al scopurilor).

Aşadar, cei trei autori propun un cadru amplu şi erudit pentru justificarea economiei de piaţă, prin apelul la valorile creştinismului. Abordările lor sunt diferite de argumentele favorabile liberalismului şi capitalismului, vehiculate în spaţiul public de lideri de opinie şi politicieni care se axează, în general, pe avantajele practice ale acestora (îmbunătăţirea nivelului de trai, menţinerea păcii etc).

În schimb, o parte dintre ideile avansate de cei trei autori (mai ales Novak) sunt adresate credincioşilor, în încercarea de a corecta percepţia greşită, dar des întâlnită, a incompatibilităţii dintre valorile creştine şi materialismul pieţei. Iar teoriile expuse de Berger şi Opitz pot fi considerate replici intelectuale şi teologice la discursul liberal secular, relevante pentru toţi cei care sunt interesaţi de liberalism, capitalism şi religie.

Un articol de Cosmin Victor Popa

Sursa: http://www.revista22.ro

Recomandările raportorului ONU pentru libertatea religiei sunt „neruşinate şi impertinente”, spun reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Moldova.


Mitropolia Moldovei a reacţionat foarte critic la declaraţiile raportului ONU pentru libertate religioasă, Heiner Bielefeld. Acesta a constatat monopolul Bisericii Ortodoxe în detrimentul celorlalte culte religioase şi a menţionat conflictul între Constituţie, prin care Republica Moldova este declarată un stat laic, şi legea cultelor, care vorbeşte de spre rolul central al bisericii.

 Raportorul a propus guvernului emiterea unei legi antidiscriminare care să îmbunătățească relațiile între ortodocși și protestanți, evrei sau musulmani.

În răspuns, Mitropolia Moldovei a declarat că nu este de competenţa unei persoane străine de Biserică să indice Bisericii şi poporului ce este bine şi ce este rău, informează Europa Liberă.

 „Aşa-numitele recomandări privind excluderea din legislaţie a recunoaşterii de către stat a importanţei şi rolului primordial al religiei ortodoxe pot fi calificate drept neruşinate şi impertinente”, se arată într-o declaraţie de presă emisă de Mitropolie.

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Mitropolia-Moldovei-critica-raportul-ONU-4191.html

Cu o asemenea reacție este evident monopolul exercitat în spațiul Republicii Moldova.

Ordinul MECDTS de clasificare a universitatilor a fost publicat in Monitorul Oficial


Ordinul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului Nr. 5.262/2011 privind constatarea rezultatelor clasificarii universitatilor a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 637 din data de 9 septembrie 2011.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/

Avem nevoie de un Muzeu al Dictaturii Comuniste?


 Muzeul Dictaturii Comuniste „tine de aproprierea istoriei, de respectul pentru memoria victimelor, de confruntarea cu un trecut traumatic fara de care democratia romaneasca ramane vulnerabila si lipsita de credibilitate”.

Vladimir Tismăneanu