Arhive categorie: Baptişti

Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)


Astăzi, 24 august 2012, Institutul Național de Statistică a dat un comunicat de presă prin intermediul căruia prezintă rezultatele preliminarii ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011.

La nivelul României, datele preliminare centralizate se prezintă astfel:

  • Populația stabilă: 19,0 milioane (19.043.767) persoane, din care, femei: 9.764.011 persoane
  • Gospodăriile populaţiei: 7,1 milioane (7.086.394) gospodării
  • Locuinţe convenţionale: 8,5 milioane (8.450.942) locuinţe
  • Clădiri: 5,1 milioane (5.117.777) clădiri, din care 5.104.662 clădiri cu locuinţe.

Populația feminină este majoritară; ea reprezintă 51,3% din populația stabilă preliminară.

Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi orașe
La nivelul întregii ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori pe kmp.

Confesiunea majoritară este cea ortodoxă

Structura populaţiei stabile  preliminare după  religia  declarată la recensământ arată astfel:

1. Ortodoxă, 85,9%
2. Romano-Catolică, 4,6%
3. Reformată, 3,2%
4. Penticostală, 1,9%
5. Greco-catolică, 0,8%
6. Baptistă, 0,6%
7. Adventistă de ziua a șaptea, 0,5%

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8%
S-au declarat „fără religie” 23,9 mii persoane, care reprezintă 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare; aproximativ aceeaşi pondere deţin şi ateii (numărul acestora fiind de 21, 2 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului) a fost de 84,8 mii persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.

Pentru a vedea datele dați click pe imagini

*

Reprezentată grafic situația se prezintă astfel:

Grafic preluat de pe sitiricrestine.ro

Din punct de vedere al repartiției evanghelicilor, județele cu cel mai mare număr de baptiști și penticostali sunt în ordine următoarele:

Baptiști

Bihor – 21839
Arad – 15882
Caraș-Severin – 11092
Timiș – 9738
Sălaj – 8299
Cluj – 74242
Mun. București – 2889

Penticostali.

Suceava – 47.244
Bihor – 38.133
Arad – 29.689
Timiș – 27.885
Cluj- 21.451
Bistrița – 20.589
Maramureș – 17.613
Mun. București – 4638

Despre modul cum s-a desfășurat recensământul și obiectivitatea recenzorilor au scris printre alții și Vasilică Croitor în cadrul articolului Recensământul din capul recenzorilor

Comparând datele ultimelor două recensăminte rezultă următoarea situație:

Baptiștii

Aveau la recensământul din 2002 un procent de 0,58% din totalul populației cu un număr de 126 639 persoane care s-au declarat de confesiune baptistă.

La recensământul din anul 2011 situația este astfel: 0,6% și 118003  persoane care s-au declarat de confesiune baptistă. Rezultă un procent cu 0,02 % mai mare decât în 2002 raportat la numărul populației dar  cu 8636 de credincioși mai puțini.

Penticostalii

Aveau la recensământul din 2002 un procent de 1,49% din totalul populației cu un număr de 324 462 persoane care s-au declarat de confesiune penticostală.

La recensământul din anul 2011 situația este astfel: 1,9% și 367938  persoane care s-au declarat de confesiune penticostală. Rezultă un procent cu 0,41 % mai mare decât în 2002 raportat la numărul populației precum și o creștere cu 43476 a numărului de credincioși.

Reprezentată grafic sitiuația generală a evoluțieie religiei în spațiul românesc între recensâmântul din 2002 și cel din 2011 arată astfel:

Sursa: gândul.info (date Institutul Național de Statistică -INS-)

Articole relaționate

Codurile pentru credinciosii evanghelici la Recensamant 2011

Recensământul din capul recenzorilor

Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.

Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002

Baptistii din Romania la recensamantul din 2002

Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011

Mihály Kornya despre caracteristicile unui credincios baptist


După cum am scris în cadrul articolului Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Kornya impunea credincioșilor care doreau să facă parte din comunitatea baptistă un standard destul de ridicat.

Oare câți dintre cei care ne numim astăzi baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie am mai putea păstra acest nume dacă ne-am raporta la acest standard?

 Standardul simplu dar eficient al lui Kornya era învățătura lui Isus și Scriptura. Se raporta pe sine la acest standard și la acesta raporta și pe alții. De nenumărate ori înainte de botezuri spunea chiar și tinerilor: „Atenționați-mă și pe mine pentru că și eu poate voi uita de mine și mă va înșela diavolul.”

Kornya afirma că acela care dorește să fie baptist trebuia, în primul rând să meargă regulat la biserică, să participe la orele de rugăciune și la serviciile divine, să citească Scriptura și învățătura lui Isus și să încerce să se comporte conform acestora. Acesta era standardul lui Kornya.

Practica lui era că, dacă cineva lipsea de trei ori de la întrunire fără un motiv acceptabil, era interogat, apoi mustrat, disciplinat și în cele din urmă era exclus din biserică. Iar cel ce lipsea o dată de la biserică trebuia să trimită banii de colectă

Credinciosul trebuia să vină la biserică la timpul potrivit, cu Biblia și cartea de cântări, îmbrăcat în haine corespunzătoare, modeste. Nu era o problemă dacă hainele erau sărace sau peticite măcar să fie curate. „Exteriorul sărac nu este obstacolul bogăției interioare” – spunea adesea Kornya.

În familie membrii trebuiau să țină devoțiuni zilnice dimineața și seara cu rugăciune, cântări și citirea Scripturii. Cei care veneau la întruniri și doreau să devină baptiști trebuiau să se străduie în acest sens. Bărbații trebuiau să renunțe fără întârziere la fumat, jocul de cărți, înjurături,băutură și mersul la cârciumă. (…)

Tinerii trebuiau să lase dansul și balurile.

Credinciosul baptist – indiferent dacă era bătrân sau tânăr, bărbat sau femeie – trebuia să aibă în fața ochilor pasajele care îndemnau la viață curată și sfântă (1Corinteni 6, Efeseni 5). Astfel curvia, avariția, zgârcenia, furtul, certurile, înjurăturile, calomnia, ura, aroganța, obrăznicia, nu puteau fi atribute ale credincioșilor baptiști.

Se exprima deseori în modul următor: „Suntem ai lui Cristos, deci trebuie să slujim numai Lui și nu Diavolului. Să fie între noi mai mult cele sufletești decât cele trupești și atunci viața veșnică va fi a noastră.”

Cu aceste condiții admitea Kornya un suflet pentru botez, condiții pe care acesta trebuia să le accepte în fața bisericii. Numai așa putea fi botezat și putea deveni membru al bisericii.

Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Traducere din limba maghiară de Peter Havas, Editura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, București, 2009, p.94.

Articole relaționate

Mihály Kornya despre români

Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya

Mihaly Kornya, “străbunicul” meu » Vestea bună

Seminarul “90 de ani de prezență baptistă în Constanța”


Anul acesta se împlinesc 90 de ani de atestare istorica a prezentei credinciosilor baptisti in orasul Constanța.
Cu aceasta ocazie, Comunitatea Bisericilor Crestine Baptiste din Constanta organizeaza seminarul cu tema: “90 de ani de prezenta baptista in Constanta”.

La eveniment vor fi invitate pesonalitati ale bisericii baptiste alaturi de reprezentanti ai autoritatilor locale si ai altor biserici creștine din Constanta.

Seminarul va avea loc miercuri 22 august, ora 14:00 in aula bibliotecii judetene din Constanta.

Programul seminarului va fi urmatorul:

14:00 – 14:45 Deschiderea lucrarilor seminarului si cuvantul invitatilor

Președintele Comunității Baptiste Constanta – pastor Daniel Fodorean
Reprezentanții autoritatilor locale
Arhiepiscopia tomisului – I.P.S. Teodosie
Mons. Ieronim Iacob, Viicar Episcopal de Dobrogea
Mesajul Președintelui Cultului Crestin Baptist din Romania
Reprezentantul Cultului Penticostal

14:45 – 15:30 Comunicari si dezbateri
1. Istoria și doctrina Baptista – conf. univ. dr. Emil Bartos, Facultatea de Teologie Baptista din Universitatea Bucuresti
2. Începutul siu evolutia miscarii baptiste in Constanta – pastor Emanuel Grozea si dr. ing. Cornel Tudose
3. Baptiștii si Sfanta Scriptura – conf. univ. dr. Octavian Baban, director
4. Educația Teologica si Invatamantul Religios Baptist – conf. univ. dr. Daniel Maris, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti

15:30 – 15:45 Pauza de cafea

5. Cultul Baptist. Reglementari juridice si Libertatea Religioasa – conf. univ. dr. Constantin Jurca, Universitatea Ovidius
6. Promovarea valorilor baptiste prin mass-media, pastor Aurel Silivestru, director Radio Vocea Evangheliei Constanta
7. Baptistii si implicarea in societate – lector univ. dr. Daniel Fodorean, Universitatea “Titu Maiorescu”, Facultatea de Drept

17:00 – 17:15 Conferinta de presa

Radio Vocea Evangheliei Constanța via România Evanghelică

Articole relaționate

90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța

Recomandări editoriale (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya


La sfârșitul lunii decembrie a anului 2009, UBCBR a lansat, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice organizată cu ocazia celebrării a 400 de ani de mărturie baptistă, Viața Misionarului Mihaly Kornya.

Lucrarea descrie modul în care au ajuns să se dezvolte baptiștii în România. Materialul prezintă în mod cronologic viața celui mai eficient misionar din România acelor vremuri.

Viaţa misionarului Mihaly Kornya” este o carte ce prezintă lucrarea unui om simplu din secolul al XIX-lea pe care Dumnezeu îl alege să fie un instrument prin care El să-şi facă Numele cunoscut.

Înzestrat cu iscusinţă şi curaj, Kornya se pune la dispoziţia lui Dumnezeu pentru a răspândi evanghelia lui Hristos în orice ocazie pe care o găseşte şi înfruntând orice adversitate. Întreaga lui viaţă s-a centrat pe pasajul din Matei 10:5-15, încercând să îndeplinească cu sârguinţă aceste îndemnuri misionare date de Isus ucenicilor Săi.

Din prezentarea de pe coperta IV:

Mihaly Kornya sau Mihai Cornea cum ii spun romanii a fost o persoana simpla dar cu o contributie remarcabila pentru miscarea baptista din Romania. Într-un fel el întruchipează un model de slujire baptistă. Deşi nu avea o educaţie deosebită el avea un angajament total faţă de chemarea pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu. Această chemare l-a determinat să predice evanghelia între maghiarii şi românii din Transilvania ducând la extinderea semnificativă a mişcării baptiste. Mulţimea celor care s-au convertit şi s-au botezat în urma predicilor sale constituie o mărturie a pasiunii pe care Dumnezeu a pus-o în inima acestui om şi a preocupării sale de a vesti Evanghelia mântuirii tuturor celor care aveau nevoie de pocăinţă. Mihai Cornea rămâne un exemplu al modului în care Dumnezeu se foloseste cu putere de cei care se dedică in totalitate slujirii la care sunt chemati.

Otniel Ioan Bunaciu

Consider ca Mihai Cornea a fost pentru Romania ceea ce a fost Gerhard Oncken pentru Germania.Entuziasmul sau misionar, claritatea sa doctrinara si abilitatile sale organizatorice, insotite de puterea Duhului Sfant, au contribuit enorm la raspandirea credintei baptiste in Romania.Sunt convins ca studierea biografiei si a lucrarii sale va fi o importanta sursa de inspiratie pentru generatia actuala de slujitori baptisti.

Ionel Tuțac

Viața misionarului Mihaly Kornya are 200 de pagini și poate fi comandată la Uniunea Baptistă din România 021 430 00 39, pe site-ul revistei Creștinul Azi sau prin email crestinul.azi(a)gmail.com. Prețul cărții este de 15 lei la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile poștale.

http://revistacrestinulazi.ro/2010/01/via%C8%9Ba-misionarului-mihaly-kornya/

Recomand această carte tuturor celor interesați de începuturile baptismului în Transilvania, de activitatea lui Mihály Kornya, precum și de condițiile în care activa un misionar în acea perioadă, respectiv cea de a doua parte a secolului al XIX-lea. Mai mult decât atât, această carte este o frescă a activității de pionierat desfășurată de Kornya, fiind prezentate detaliat aspecte ale lucrării acestuia și zecile de botezuri pe care le-a efectuat în condițiile în care standardul acestui misionar în privința statutului de baptist era destul de ridicat comparativ cu standardele din ziua de astăzi. După cum se exprima Lehel Kiss în studiul introductiv al cărții, fără această lucrare „imaginea noastră despre începuturile misiunii baptiste ar fi mult mai săracă” (p. 12).

Articole relaționate

Mihaly Kornya, “străbunicul” meu » Vestea bună

Mihály Kornya despre români

Short history of the Hungarian Baptist Church


The Hungarian Baptist mission after the previous anabaptist presence- was started by Oncken Johann Gerhard who was, one of the most decisive persons in the Europion Baptist Mission. carpenters working in Hamburg the faith and were baptized, into the church. After discussions, Janos Rottmayer and his friends were sent back to Hungary with the expressed purpose of spreading the gospel that they found and accepted. Rottmayer and his friends arrived in Hungary on May 20, 1846 – Their homecoming date was a milestone in the history of the newlyfounded Hungarian Baptist mission. However only after 1873 was there a significant growth, when Henrik Meyer came to Hungary. Meyer worked in the whole country, but first of all among the german speaking people. the of minister the by approved be must rules also are inthemselves which creed specific a to pretaining regulations that, stated law, XLIII 1895, due unsuccessful, proved attempts his However freedoms. religious guarantee for measures take began Meyer Henrik 1882 in denominotions other as well authorities persecution repetitive the, Because churches. german from separated baptists speaking hungarian leaders first become would Csopják(1865-1934) Attila with along and Hamburg, Seminary Baptist back came (1863-1919) Balogh Lajos 1865-19459 Udvarnoki András turning remarkable ministry baptist 1894, In congregations. During this time among the hungarian speaking people, Mihály Kornya and Mihály Tóth arose as the pioneers of the hungarian baptist mission. Being simple ’countryfolk’ their work was most successful in eastern Hungary and Transylvania among the peasant population. By the end of the century the number of the baptists was 5000, and after the First World War increased to 25.000 with a thousand congregations. In 1894, the hungarian baptist ministry came to a remarkable turning point. András Udvarnoki( 1865-19459 and Lajos Balogh (1863-1919) came back from the Baptist Seminary of Hamburg, and along with Attila Csopják(1865-1934) would become the first leaders of a hungarian speaking baptists separated from the german churches. Because of the, repetitive persecution by authorities as well as other denominotions in 1882 Henrik Meyer began to take measures for the guarantee religious freedoms. However his attempts proved unsuccessful, due to the 1895, XLIII law, which stated that, „all regulations pretaining to a specific creed which inthemselves are also rules must be approved by the minister of education.” Due to this law, in 1905 two purposed documents were drawn up and accepted by the minsiter. Already in 1895, two periodicals were started, Békehirnök (Herald of Peace) and Igazság Tanúja (Witness of Truth.) In 1905 the first hymnal was printed, A Hit Hangjai (Voices of Faith) and in 1913 followed . In 1910 a fellowship home was built in Hajdúböszörmény, and in 1910, Udvarnoki András and contributors founded the Baptist Theological Seminary in Budapest. Since then, the Seminary has released hundreds of pastors in to the missionary field with the purpose of „ giving true faithful, devout, humble, but intellectualy prepared pastors to the sheep of Christ.” In 1914, the Baptist Orphanage was built which functioned for forty years, providing a temporary a home for many children from all denominations. With the First World War the flowering missionary status came to a hault, due specificly to the Treaty of Trianon which reduced the land region of Hungary by two thirds, as well as the number of baptists, leaving only 7 500. In the 1920’s the missionary work was blooming again. Growth of churches was primarely in the north and northeastern part of Hungary. The number of baptists in the country doubled. The congregational leadership began to change whit the coming of a new generation. One of the most significant persons was Dr. Somogyi Imre who accepted Christ in 1921, while serving a prision sentence in Szeged, for his radical political behaviour. After studies in seminaries in the country and abroad he was voted the Hungarian Baptist Churches president in 1933. His deep faith and wide acceptance helped to secure an authoritiative presence for the Baptists Congregation in Hungary.

After the Second World War baptists in Hungary was close to 15 000. The communist ideology and the stateideology had a negative effect on our churches, as well as urbanization resulting in the loss of many rural churches.
By 1989, our congregation lost one-third of its members.

Hungary enjoys political freedom since 1989, when the communist rule broke up. It shifted toward multiparty democracy and market-oriented economy. The first freely elected government stabilized the political and economical situation. Hungary joined the NATO in 1999 and will be a member of the European Union this year. It continues to demonstrate strong economical growth, although the economy experiences some difficulties.

About the third of all Hungarians live in surrounding countries: in Romania, Slovakia, Yugoslavia, Ukraine. Since a revolt in 1956 resulted in a military intervention by the Russian government, many fled to the United States and Canada and other countries. The main minorities in Hungary include Romas (Gypsy), Ruthenians, Germans, Jews, Romanians, Slovaks. Strict controls were enforced on all Christians during the Communist era. There has been freedom of religion since 1990. Though we celebrated the 1000th anniversary of Hungary’s conversoin to Christianity, the churches continues to struggle with difficulties and try to find new ways to the nation.

According to the latest census, about 17,000 said to be related in some way to the Baptist Union. It is interesting that about two thirds of the population of the country confessed to be a member of some church, but only about 10% of it goes to church. The Baptist community is quite diverse in Hungary. We have different types of liturgy in the churches, there is difference in how we sing, etc., but we want to maintain a strong unity in keeping the Biblical principles. We accept the values that can be found in our churches. The world tempts us continuously, meaning that a balance needs to be aimed at in our attitude towards things that effects us.

Some churches try to find and keep the traditional Baptist identity, some of them would like to open a wide gate towards wordly influences, hoping that more people will come to Christ. Obviously, both of the above mentioned attitudes have values and dangers at the same time. It is our joy to see that many of our churches were able to handle these spiritual challanges in a Biblical manner. However, letting the wordly thinking influence that of our church members’ seems to be the biggest problem. Negative tendencies, moral attitudes that are not derived from the teaching of our Savior find a way to our churches at times, resulting in conflicts and sins in families, marriages and communities. We want to continue to fight these tendencies, fulfilling the command of the Word of God to live a holy life

http://www.mbe.baptist.hu

90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța


Biserica Crestina Baptista “Sfanta Treime” din Constanta implineste anul acesta 90 de ani de existenta. In anul 1922 un grup mic de credinciosi baptisti a pus bazele infiintarii acestei biserici.

Pe parcursul lunii august Biserica din Constanta a invitat diferiti pastori sa predice Cuvantul Sfant: Corneliu Simut-rectorul Universitatii “Emanuel” din Oradea, Ionel Tutac-secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania, Gheorghe Dobrin-pastor al Bisericii Baptiste “Betel” din Medias, Aurel Gacea-pastor al Bisericii Baptiste din Tulcea, Daniel Maris-rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, Octavian Baban-pastor al Bisericii Baptiste “Sfanta Treime” din Bucuresti, Daniel Fodorean-pastor al Bisericii Baptiste “Golgota” din Constanta si Doru Hnatiuc-pastor al Bisericii Baptiste “Emanuel” din Oradea (fost pastor al Bisericii timp de mai multi ani).

In perioada 20-26 august vor avea loc servicii speciale de evanghelizare, urmand ca in data de 26 august sa aiba loc o adunare speciala impreuna cu toate bisericile baptiste din oras la Casa de Cultura.
Pastori ai Bisericii sunt fratii: Marian Ghita si Emanuel Grozea.
Despre istoria Bisericii din Constanta puteti citi si in fisierul atasat (click aici pentru a-l descarca).

Congresul Asociației Bisericilor Creștine Baptiste Române din SUA și Canada (31 aug – 2 septembrie)


Asociația Bisericilor Crestine Baptiste Romane din SUA si Canada organizeaza, in perioada 31 august-2 septembrie, cel de-al 100-lea Congres.

Congresul va avea loc la Cleveland, iar tema acestuia va fi: “Marturisind lucrarile lui Dumnezeu in fiecare generatie” (Ps.78:3-4).

Printre vorbitori se numara pastorii: Ioan Brisc, Florin Filip, Sorin Sabou, Sebi Rusu, Viorel Clintoc, George Dancea, Liviu Tiplea, Dan Paul, Daniel Branzei, Radu Stir si Valentin Popovici.
Uniunea Baptista din Romania va fi reprezentata la acest eveniment de pastorul Otniel Bunaciu (presedinte), iar Institutul Teologic Baptist din Bucuresti va fi reprezentat de Daniel Maris (rector).

 

 

 

Matei Barbu, Biserici și temple


Cartea “Biserici si Temple”, editata de catre Matei Barbu si coordonata de catre dipl.ing.Razvan Hrenoschi, seful biroului de Cultura, Educatie si Culte din cadrul Consiliului Judetean Timis reprezinta o premiera pentru Romania. Este prima carte, editata in 3 limbi (romana, germana si engleza) ce prezinta istoria  tuturor bisericilor si lacaselor de cult din municipiul Timisoara.

 Cartea are 516 pagini, dintre care 54 prezinta fotografii ale lacaselor de cult.

Istoria bisericilor baptiste este prezentata pe  parcursul a 54 de  pagini.
Cartea poate fi procurata sunand la 0727232822(Dinu Barbu).
Informatie preluată prin intermediul evenimentcrestin.blogspot.com

Persecuția baptiștilor în perioada de aur a democrației românești


Marius Silveșan

Perioada interbelică este considerată de către istorici ca fiind una de glorie a democrației românești prin faptul că s-au acordat drepturi și libertăți cetățenești, s-a revizuit constituția (Constituția din 1923 este în fapt o actualizare, o revizuire a celei din anul 1866 care a avut ca model Constituția belgiană din anul 1823 considerată cea mai înaintată la mijlocul secolului al XIX-lea), am avut multipartidism politic (în fapt în prima parte a acestei perioade vb de o alternanță la putere între liberali și țărăniști).

Pornind de la aspectele menționate în cadrul acestui articol realizez o sinteză a materialelor privitoare la situația evanghelicilor (mă refer în principal la baptiști și doar tangențial la celelalte confesiuni evanghelice) pe parcursul perioadei interbelice publicate până în luna august 2012 pe istorieevanghelica.ro. Menționez faptul că nu toate articolele îmi aparțin. Cei care vor lectura articolele respective își vor da seama ca democrația s-a oprit la domeniul religios iar în anii 40 ai secolului XX vorbim de o limitare a exercitării drepturilor religioase de către evanghelici. O posibilă explicație constă și în orientarea politică a României (alianța cu Germania) și perceperea evanghelicilor, în principal a baptiștilor ca aliați ai Occidentului (SUA).

Episcopul Grigorie Comsa in anul 1927 – Baptismul in Romania

„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”

Cine a crezut că naționalizarea este o invenție comunistă va fi uimit  să constate că astfel de acțiuni erau preconizate și în perioada de aur a democrației românești. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în perioada de democrație socialistă, naționalizarea la care face referire documentul viza trecerea Seminarului Teologic Baptist din administrarea Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention în administrarea baptiștilor români (Comunitatea Baptistă București, respectiv Uniunea Comunităților Baptiste din România).

Circulara nr. 125 din 1930 a episcopului Iosif Traian Badescu pentru combaterea prozelitismului sectar

În anul 1930 episcopul Iosif Traian Bădescu de la Caransebes a emis o circulara pentru clerul din eparhia sa. In aceasta circulara se prezenta felul in care un preot trebuie sa se raporteze la fenomenul sectar dar si o rugăciune pe care preotii trebuiau sa o citeasca in timpul Liturghiei formata din ectenii si rugaciuni speciale. Menționăm faptul că din punct de vedere religios perioada interbelică este una în care s-a manifestat din plin opoziția Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte confesiuni religioase în special cele evanghelice pe care le considera sectare.

Lăpugean Emanuel – Recenzie Alexa Popovici, Istoria anabaptiștilor din România

Daniel Brânzei, Istoria baptismului în România

In conditiile implicarii Romaniei in al doilea razboi mondial si a dictaturii militare a maresalului Antonescu, prin legile 927 (1942) si 431 (1943) au fost desfiintate toate asociatiile religioase din Romania si, ca urmare, baptistii nu au mai putut desfasura nici o activitate legala. Aceste legi au fost abrogate la 31 august 1944, iar baptistii si-au reluat activitatea legala.

Certificat de trecere la confesiunea baptistă al lui Simion Man (1942)

 Denominațiunea baptistă era recunoscută ca și cult religios în Transilvania cât timp aceasta era parte a Imperiului Austro-Ungar și probabil și în perioada  septembrie 1940-1944. Acest fapt a determinat pe liderii baptiști care s-au aflat la conducerea Uniunii Baptiste în perioada interbelică să militeze pentru recunoașterea statului de cult religios în virtutea recunoașterii acestui statut în Transilvania și după unirea din 1918 (probabil până în 1928 când este promulgată legea cultelor) fără ca demersul lor să aibă finalitatea dorită.
Un alt amănunt interesant este faptul că în 1942 și ulterior în 1943 baptiștii sunt scoși în afara legii situație care durează până în august 1944.

Centenarul Bisericii Baptiste Lupeni, jud. Hunedoara

Intre anii 1942-1944, din ordinul generalului Antonescu bisericiile baptiste din Romania au fost inchise, credinciosii sinceri adunandu-se prin case. Lacasul de inchinaciune a fost transformat de autoritati in dispensar de boli contagioase.
Bisericile au fost redeschise in 1944.

Raportul președintelui Consiliului de Miniștri, Dr. Petru Groza, despre Creştinii după Evanghelie

În 1933 creştinii după Evanghelie deveneau asociaţie religioasă (Decizia Nr.114.119/24 august 1933, şi din 1939 cu două ramuri), pentru ca în timpul războiului regimul Ion Antonescu să îl interzică (Legile Nr.927/29 Octombrie 1942, pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni din Legea pentru regimul general al cultelor şi Nr.431/9 iulie 1943, pentru desfiinţarea asociaţiilor religioase). Ca urmare a acestei decizii Adunările au fost închise. Paradoxal noul regim, deşi de sorginte oarecum comunistă, le-a recunoscut asociaţie religioasă în 1944 (Legea Nr.548/31 octombrie 1944) pentru ca în 1945 să le ridice la statutul de cult religios (Legea Nr.883/9 noiembrie 1946).

Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria

Un aspect mai puțin cunoscut al istoriei recente este intenția Mareșalului Antonescu de a-i deporta pe creștinii evanghelici, considerași sectanți, la Bug, adică în Transnistria (teritoriul dintre Nistru și Bug -vezi harta). Ordinul secret preciza fără echivoc dispoziția ca „toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.” Menționăm faptul că baptiștii aveau statutul de asociație religioasă și au reușit în anul 1940, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe, să obțină statutul de cult religios. Dată fiind evoluția situației internaționale (ne aflăm în timpul celui de-al doilea război mondial -1939-1945-), a opoziției Bisericii Ortodoxe, a deselor schimbări la conducerea Ministerului Cultelor, precum și a faptului că recunoașterea nu s-a realizat prin intermediul unui decret regal, așa cum se va întâmpla în toamna anului 1944, baptiștilor li se va retrage recunoașterea oficială, bisericile lor fiind închise între 1942-1944.  Mai mult decât atât, alături de ceilalți creștini evanghelici (penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști), precum și de alte denominațiuni religioase încadrate în categoria sectelor, erau pasibili de deportare la Bug.
O monstră despre cum vedea Biserica Ortodoxă Română situația evanghelicilor în perioada celui de-al doilea război mondial.
În cazul de față am preluat un articol din ziarul Foia Diacezană din anul 1943

Biserica Baptistă Emanuel din Ploiești – scurt istoric

In anul 1940 s-au inchis si sigilat lacasurile de inchinare, iar Cultul Baptist a trecut in ilegalitate, nemaifiind recunoscut de Stat, ceea ce a condus la o scadere considerabila a nr de credinciosi, atit in Ploiesti cit si in celelalte biserici mai sus mentionate. In acelasi timp, s-a desfiintat si Comunitatea de Ploiesti.
Datorita acestui fapt, unii frati mai curajosi se adunau in casele unora dintre ei, prin rotatie, pentru rugaciune si mentinerea aprinsa a facliei Evangheliei.
Intre anii 1944-1945 s-a rupt sigiliul locasului de inchinare. Biserica si-a reluat activiatea cu un nr de 56 de credinciosi, nr redus fata de anii anteriori, cand in biserica se adunau intre 100-150 de credinciosi.
Obs. Nu stiu in baza carei legi din anul 1940 sau inchis si sigilat biserici.

 

 

 

Răsfoiește online Revista „ Creștinul Azi” Nr.4/2012 (iulie-august)


Click pe imagine pentru a răsfoi revista online !

În cadrul acestui număr puteți citi și articolul meu intitulat „ATUNCI ȘI ACUM: Festivitatea de absolvire la Seminarul Teologic Baptist și la Institutul Teologic Baptist” pp. 11-13.

http://revistacrestinulazi.ro

Revista Crestinul Azi apare sub coordonarea Comitetului Executiv al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania si se distribuie pe baza de abonament atat institutiilor cat si persoanelor fizice.

Autorii care publica în revista sunt persoane cunoscute în mediul evanghelic romanesc sau international. Subiectele abordate surprind provocarile contemporane ale vietii religioase precum si raspunsurile biblice la aceste provocari.

Publicatia are sase aparitii pe an în format A4 color iar pretul pentru un abonament anual este de 24 Ron pentru adresele din Romania.

În cadrul departamentului redactional se tiparesc si alte materiale, studii si carti care corespund nevoilor comunitatii baptiste. Printre titlurile editate amintim: Cantarile Evangheliei varianta cu linie melodica si varianta armonie, Calendarul de rugăciune precum si alte materiale

Propunerile, informațiile sau alte materiale poti fi trimise la adresa crestinul.azi@gmail.com sau completand formularul de pe pagina de contact.

Articole relaționate:

File de istorie în Revista Crestinul azi 1 / 2012

Răsfoiește online revista Crestinul Azi nr 2/2012

Răsfoiește online Revista „ Creștinul Azi” mai iunie- 2012