Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update

Referitor la cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), despre care am publicat informații aici, Cosmin Budeancă, cercetător la IICCMER și soțul Denisei Bodeanu (căsătorită Budeancă), face următoarele precizări:
Abia ieri a aparut si nu cred ca au pus-o deja pe site. Pretul este de 30 RON. La comenzi de 10 sau peste se face discount la 25 RON/exemplar.
Poate face comenzi la adresa: valiorga@yahoo.com.
Cosmin se referă la site-ul Editurii Argonaut din Cluj-Napoca, precum și la condițiile și modalitatea de a comanda această carte care tratează vizita lui Billy Graham în România (1985).
Conferința Bisericilor Baptiste Române din Europa
Conferinta Bisericilor Baptiste Romane din Europa, organizata de Uniunea Baptista din Romania, are loc la Krems intre 22-24 octombrie 2010. La conferinta si-au anuntat participarea in jur 100 de persoane din 30 de biserici si 9 tari. La acestia se vor adauga credinciosii din Austria si reprezentantii Asociatiei Baptiste Romane din America si Canada.
Puteti urmari live programul pe internet la adresa:
http://www.baptisten-krems.at/documents/index2.php
la urmatoarele ore (ora Europei Centrale, GMT+1):
Vineri 22 octombrie 19:30-21:00
Sambata 23 octombrie 19:00-20:30
Duminica 25 octombrie 9:00-12:00Slavit sa fie Domnul!
Știre preluată de pe site-ul Revistei Creștinul Azi
Mesaj pastoral al Consiliului Uniunii Bisericilor Baptiste din România privind starea de criză din țara noastră și consecințele acesteia
Membrii Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, întrunit la București în sesiunea de toamnă a anului 2010 adresează bisericilor și credincioșilor un mesaj pastoral în legătură cu situația de criză din țară și consecințele acesteia.
Considerăm că prezenta criză își are rădăcinile, în principal, în criza morală și spirituală care cuprinde țara noastră și lumea în care trăim. Individualismul, egoismul și materialismul caută să înlocuiască credința în Dumnezeu, valorile întrupate în viața și învățătura Domnului Isus Hristos și să diminueze sensibilitatea față de conștiința care este cercetată de Duhul Sfânt.
Având în vedere efectele crizei asupra persoanelor celor mai expuse în societatea noastră: cei în vârstă, cei care suferă din cauza bolilor, copiii, persoanele cu handicap, orfanii, săracii, refugiații, Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România îndeamnă credincioșii ca, în primul rând, să aducă această situație în rugăciunile lor înaintea lui Dumnezeu. În același timp, comunitățile de credincioși sunt rugate să își sporească activitățile caritabile și preocuparea de a-i susține pe cei în nevoi și de a-i mângâia pe cei în suferință.
Voi sunteți lumina lumii… Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. (Evanghelia după Matei 5:14, 16)
Continuarea pe site-ul Revistei Creștinul Azi
Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)
Cosmin Budeancă ne anunță pe blogul său apariţia volumului Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu şi Valentin Vasile. Cartea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi are 354 pagini.

Rezultat al unor ample cercetări întreprinse în arhiva CNSAS, lucrarea prezintă în documente şi imagini turneul întreprins în România comunistă de unul dintre cei mai celebri pastori americani. Ea oferă, pentru prima dată după 1985, mult aşteptatele răspunsuri celor care s-au întrebat cum a reuşit să predice Billy Graham în România şi ce „preţ” a fost nevoit să plătească pentru asta.Billy Graham este cea mai importantă personalitate a lumii protestante care ne-a vizitat ţara în secolul XX şi căreia, în pofida faptului că România era condusă atunci de un guvern ateu, i s-a permis să susţină predici în zece lăcaşuri de cult: Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, Catedrala Reformată din Cluj, Catedrala Romano-catolică, Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea, Biserica Baptistă „Speranţa” din Arad, Catedrala Ortodoxă din Timişoara, Catedrala Ortodoxă din Sibiu, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti, „Templul Coral” din Bucureşti, Biserica Penticostală „Filadelfia” din Bucureşti. La acestea au asistat aproximativ 150.000 de oameni.Cele 70 de documente inedite prezente în volum reconstituie integral „Acţiunea Evanghelistul”, reflectând principalele momente ale tratativelor întreprinse de reprezentatul evanghelistului (Alexander Haraszti) cu autorităţile române, prezintă măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei. […]Cuprinsul cărții:
Nota editorilor………………………………………………………Listă de abrevieri………………………………………………….Un evanghelist american în spatele Cortinei de Fier: Vizita lui Billy Graham în România (1985)…………………………………Lista documentelor……………………………………………….Documente…………………………………………………………..Summary……………………………………………………………..Fotografii…………………………………………………………….Index de persoane………………………………………………..Index de localităţi………………………………………………..Lista documentelor:1. 1981, mai 26 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti, reprezentantul reverendului Billy Graham, cu directorul Sorin Iulian de la Departamentul Cultelor şi cu liderii Bisericii Baptiste din România.2. 1982, februarie 10 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti cu liderii baptiştilor din România.3. 1982, februarie 16 – Raport informativ întocmit de colonelul Banciu Ioan în urma discuţiilor cu sursa „Apostol” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.4. 1982, mai 17 – Notă informativă întocmită de sursa „Apostol” în urma deplasării efectuate la Moscova, unde i-a întâlnit pe Billy Graham şi Alexander Haraszti.5. 1984, mai 3 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la vizita întreprinsă de Alexander Haraszti în România şi discuţiile purtate de acesta cu liderii Bisericii Baptiste şi cu mitropolitul Antonie Plămădeală.6. 1984, mai 5 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la discuţiile purtate de Alexander Haraszti la Departamentul Cultelor şi la Ambasada S.U.A. din Bucureşti.7. 1984, mai 18 – Notă de măsuri privind folosirea cazului „Evanghelistul” în acţiunea „Orizont 84”. […]Mai multe detalii despre acest volum precum şi lista integrală a documentelor pe blogul lui Cosmin Budeancă:
A murit Aurel Popescu
Daniel Brânzei anunță pe blogul său, că fratele Aurel Popescu, predicator baptist, lider de opinie, luptător împotriva comunismului și om de o mare noblețe și sensibilitate spirituala a trecut la cele veșnice.
Aurel Popescu a inițiat alături de Pavel Nicolescu în anul 1979 Comitetul Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC), acțiune considerată de către Dănuţ Mănăstireanu ca fiind ,,singura contestare pe baze ideologice a regimului comunist din România.” Datorită acțiunilor sale Aurel Popescu a fost anchetat, arestat iar ulterior forţat să părăsească ţara.
Aurel Popescu și Pavel Nicolescu în Sacramento, California cu ocazia Convenției din 2004.

Puteți citi mai multe despre Aurel Popescu în cartea Amintiri cu sfinți al lui Daniel Brânzei
Conducerea Uniunii Baptiste în perioada comunistă- foto
Publicam în septembrie un articol despre președinții cultului baptist în perioada 1919-2010 si promiteam sa revin cu noi informatii. Articolul de fata este o completare a celui anterior prin prezentarea fotografiilor președinților Uniunii Baptiste pe parcursul perioadei comuniste precum și a unei liste cu secretarii generali care au activat în perioada menționata.

În perioada 1946-1991 Uniunea Baptistă a avut următorii secretari generali:
Th. Dîrlea din iunie 1946
Nicolae Covaci din 23 septembrie 1946
Viorel Garoiu din 16 octombrie 1947 (delegați consecutiv de la moartea fr. Dum,itrașcu și până la Congresul din octombrie 1948)
Viorel Garoiu (1948-1951)
Rusu Ioan (1951 … probabil până la sfârșitul anului 1954 sau începutul anului 1955)
Bălgrădeanu Constantin (delegat în locul lui Rusu, apoi ales la 10 decembrie 1955 și suspendat în 2 februarie 1960; din 23 noiembrie 1960 este cooptat ca secretra general -delegat Popa N. Petre până în 18 iulie 1962 când demisionează , din 23 noiembrie 1962 la 29 mai 1965 este cooptat ca secretar general-delegat Țunea Ioachim)
Țunea Ioachim (1965-1972; 1972-1977)
Pavel Bărbătei (1977-1984)
Talpoș Vasile (1984-1988)
Ioan Rîncu (1988-1991).
Sursa: Daniel Mitrofan, Pigmei și uriași. File din istoria persecutării baptiștilor, Editura Cristianus, 2007, pp.110-111
Preşedinţii Cultului Baptist
Baptiştii sunt o ramură a protestantismului, iar prima biserică baptistă a fost înfiinţată la Amsterdam în anul 1609. În România, baptiştii întemeiază prima biserică în Vechiul Regat la mijlocul secolului XIX (1865) după stabilirea unei familii de baptiști germani la București în anul 1856. Dezvoltarea bisericii baptiste și realizarea marii uniri din anul 1918 au impus şi necesitatea organizării instituţionale a baptiştilor. În urma analizării mai multor variante, s-a optat pentru organizarea baptiştilor de pe teritoriul României într-o uniune pe criterii naţionale ce va purta numele de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste și va lua naștere în anul 1919, context în care apare și funcţia de preşedinte.
În cadrul acestui articol prezint lista tuturor președinților Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România de la înființarea acesteia și până în prezent. Voi completa această listă și cu numele celorlalți membri ai Comitetului de conducere din cadrul cultului baptist pe măsură ce voi avea informaţiile necesare.
PS: Am optat pentru termenul de preşedinţii cultului baptist deoarece termenul de cult este unul încetățenit în limbajul evanghelicilor, dar ca un argument al faptului că baptiști funcționau după regulile și standardele unui cult religios încă de la începutul secolului XX.
Lista preşedinţilor Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, respectiv a Cultului Creştin Baptist în ordine cronologică este următoarea:
Constantin Adorian 1919-1925
Popa Ioan 1925-1931
Socaciu Ioan 1931-1945
În anul 1931, datorită intrigilor lui I. Ungureanu care a fost un intrus al Siguranţei Statului şi al Episcopiei Ortodoxe de Arad în Cultul Baptist, dar care ajunsese secretar general al Cultului prin anul 1928 şi care i-a influenţat negativ pe I.R. Socaciu care fusese ales preşedinte al Cultului în anul 1931, s-a produs o ruptură în Uniunea Baptistă.
Uniunea I rămânând cu Socaciu I. ca preşedinte şi secretar general Ioan Ungureanu,
iar Uniunea a II-a a avut ca preşedinţi între anii 1932-1933 pe C. Adorian, între 1933-1934 pe dr. Şimonca Ghe., avocat la Oradea, iar între 1934-1935 pe Sezonov Adam de la Brăila.
Între timp Socaciu s-a convins de nesinceritatea lui I. Ungureanu, s-a despărţit de el, a pornit prin biserici o largă misiune de unificare a bisericilor într-o singură Uniune şi astfel s-a ţinut la Arad în 9-10 noiembrie 1935 Congresul în care s-a perfectat unirea bisericilor într-o singură Uniune. La acest Congres a fost ales preşedinte I.R. Socaciu, iar secretar general Victor Gohuring.
După anul 1944 au fost următorii preşedinţi:
Dan Ioan 1945-1951
Dănilă Goga 1951-1956
Vicaş Mihai 1956-1969
Covaci Nicolae 1969-1975
Mara Cornel 1975-1984
Hușanu Mihai 1984-1988
Grec Traian 1988-1991
Taloş Vasile 1991-1999
Paul Negruț 1999-2007
Ioan Otniel Bunaciu 2007 – 2011/ 2011-2015
Viorel Iuga 2015-2019 / (actualizat iunie 2018)
Sursa: Alexa Popovici, Istoria Bisericilor Baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel, Editura Făclia, © 2006 Editura Făclia, Oradea, pp.51-53
Profesorul baptist Alexa Popovici student la Institutul Teologic Ortodox
Despre Alexa Popovici, una din personalitățile marcante ale baptiștilor români, se știu multe lucruri. Unele dintre ele au fost prezentate chiar de dânsul în cartea Istoria baptiștilor din România. Alexa Popovici a fost redactor al Revistei Cultului baptist, ”Farul Creștin”, care apărea la Arad în perioada 1940-1941 (suspendată de către regimul antonescian) și 1944-1948, când revista își încetează apariția si va fi reluată după decembrie 1989. A fost profesor la Seminarul Teologic Baptist între anii 1946-1965 și director al acestuia până în anul 1965, când este demis din funcția de profesor și director de către comitetul Uniunii Baptiste sub motivația că ar fi trimis o circulară unor pastori fără a înștiința Uniunea și Departamentul Cultelor, încălcând astfel prevederile articolului 25 din Legea Cultelor promulgată în anul 1948. După demiterea din funcția de profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București a fost angajat ca arhivar în cadrul Uniunii Baptiste. Interesant în acest proces este faptul că Nicolae Covaci, colegul său de slujire dar și de studii la Institutul Teologic Ortodox în perioada 1951-1952 nu s-a opus măsurii de desfacere a contractului de muncă în primăvara anului 1965. Activitatea pastorală și-a început-o în anul 1940 când a fost ordinat ca pastor la Arad, slujind comunitatea baptistă din România până la plecare sa în Statele Unite ale Americii la sfârșitul anilor 60.
Ceea ce se știe mai puțin despre Alexa Popovici este faptul că el a urmat atât cursurile Seminarului Teologic Baptist (1933-1937) ,cât și pe cele ale Institutului Teologic Ortodox din București (1951-1955).

Documentul menționează faptul că Alexa Popovici, în calitatea sa de student al Institutului Teologic Ortodox din București, a promovat cu succes toate examenele, însă nu i s-a permis să susțină examenul final de licențiere în teologie ortodoxă deoarece, conform regulamentului Institutului, se puteau prezenta la acest examen doar candidații aparținând cultului ortodox. Despre Nicolae Covaci care a absolvit în același timp cu Alexa Popovici anul I la instituția menționată nu am deocamdată date. În cazul in care voi găsi informații privind situația sa de student la teologie ortodoxă voi reveni cu detalii.
Următorul document este un extras din registrul matricol al Institutului Teologic Ortodox care prezintă situația școlară a studentului Popovici S. Alexandru pe parcursul celor patru ani de studii. Conform foii matricole, cea mai mică medie generală în cadrul anilor de studii a fost 8.18, fiind înregistrată la sfârșitul anului II de studii, iar cea mai mare 9.30 la finalul anului IV. Mediile generale aferente celor patru ani de studii teologice, precum și media generală 8.58, dovedesc faptul că Alexa Popovici s-a aflat printre cei mai buni studenți ai Institutului Teologic Ortodox din București

Doi pastori baptişti studiază la ortodocşi în 1951-1952!
Ce citesc astăzi în revista Biserica Ortodoxă Română, anul 70, nr. 9–10, 1952, p. 570–571?
„În anul şcolar 1951–1952 au urmat cursurile Institutelor noastre Teologice şi doi pastori baptişti: Alexa Popovici şi N. Covaci. La sfârşitul anului şcolar, cei doi studenţi baptişti au adresat Înalt Prea Sfinţitului Patriarh Justinian următoarea scrisoare de mulţumire:
Înalt Prea Sfinţite,
La finele unui an de studii, petrecut în Institutele Teologice Ortodoxe de grad Universitar, subsemnaţii pastori baptişti Alexa Popovici și Nicolae Covaci, vă aducem călduroasele noastre mulţumiri pentru bunăvoinţa şi sprijinul ce ni l-ați acordat, aprobând ca să studiem teologia ortodoxă.
Acest an de studii a fost creator de noi făgaşe şi prefaţează o nouă conduită în raporturile dintre Culte. Credem că acest fapt e o dovadă grăitoare că toţi credincioşii Domnului nostru Iisus Hristos, fără deosebire de confesiunea căreia îi aparţin, pot trăi laolaltă în pace şi să se iubească aşa cum a dorit şi cerut Mântuitorul.
Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta să putem continua studiile în Institutele Teologice Ortodoxe, atât spre folosul nostru şi al cultului Creştin-Baptist căruia aparţinem, cât şi spre consolidarea raporturilor de armonie ce există astăzi între Cultele religioase din ţara noastră.
Emanuel, alias Vaisamar, ne prezintă pe blogul său un crâmpei din ceea ce a însemnat istoria evanghelică românească pe parcursul perioadei comuniste prin publicarea unei scrisori de mulțumire adresată de către doi pastori baptiști ,Alexa Popovici respectiv Nicolae Covaci, patriarhului Justinian Marina. Așa cum am menționat şi în comentariul de pe blogul lui Emanuel, fenomenul efectuării studiilor în cadrul Institutului Teologic Ortodox este unul interesant, însă nu mă pot pronunța asupra lui pentru ca nu l-am studiat. Am să mă refer la cazurile unor lideri baptiști care au studiat la Institutul Teologic Protestant din Cluj deoarece acesta, alături de Institutul Teologic Ortodox, erau recunoscute ca și instituții de învățământ superior spre deosebire de Seminarul Teologic Baptist din București care era acreditat ca și instituție de învățământ mediu. În acest articol îi voi menționa pe pastorii și profesorii universitari Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, și Vasile Talpoș, succesorul său în funcția de director al Seminarului și actualul rector al Institutului Teologic Baptist din București. Ambii au urmat Institutul Teologic Protestant de grad universitar din Cluj în perioada comunistă, însă la intervale diferite unul față de celălalt. Revenind la Alexa Popovici, aș dori să menționez faptul că el și Ioan Bunaciu au urmat instituții de învățământ superior aparținând cultului ortodox -Institutul Teologic Ortodox din București- respectiv evanghelic, -Institutul Teologic Protestant din Cluj- în aceeași perioadă, respectiv 1951-1956. Despre perioada studiilor pastorului Ioan Bunaciu am scris în cadrul articolului Ioan Bunaciu. Umblând pe ape printre stânci (II). În ceea ce-l privește pe Alexa Popovici voi reveni cu amănunte într-un post viitor, prezentând și situația sa școlară pe parcursul celor 4 ani de la Institutul Teologic Ortodox din București, precum și motivele pentru care nu a obținut licența în teologie ortodoxă. Un alt aspect despre care vreau să vorbesc aici plecând de la comentariile articolului despre Alexa Popovici și Nicolae Covaci de pe blogul Vaismar este cel al relațiilor dintre baptiști și ortodocși în perioada comunistă, relații pe care personal le consider destul de complexe, suportând mai multe interpretări. Una dintre acestea se referă la faptul că statul s-a folosit de cultele neoprotestante pentru a face presiune asupra Bisericii Ortodoxe. Un argument în favoarea acestei teze este și numărul relativ redus al membrilor cultelor neoprotestante la momentul recunoașterii oficiale a acestora de către statul român, respectiv 1948. O altă interpretare este aceea reliefată în comentariile de pe blogul lui Vaisamar, precum și de către Ioan Bunaciu. Ambele părți vorbesc de o cooperare între culte și, chiar mai mult decât atât, de o ”înfrățire” dacă ar fi să dăm crezare propagandei oficiale. Personal, consider că realitatea a fost una complexă și că adevărul este undeva la mijloc. Astfel, deși intențiile statului au fost acelea de a realiza un echilibru și în viața religioasă, baptiștii, alături de ceilalți neoprotestanți,, și-au consolidat treptat poziția însă nu au reprezentat niciodată acel grup de presiune care să pună realmente probleme Bisericii Ortodoxe și nici nu cred că acesta era obiectivul pe care evanghelicii îl urmăreau în activitatea lor. Pe de altă parte, BOR nu a încetat să-i ”monitorizeze” pe baptiști și pe ceilalți neoprotestanți, pe care îi denumea în documentele interne cu termenul de sectanți, și să le creeze probleme. Au fost destule cazuri, iar unele dintre ele sunt prezentate și în documentele Departamentului Cultelor, când preoții ortodocşi i-au denunțat pe pastorii baptiști la Departamentul Cultelor pentru acțiuni pe care ei le numeau ,,propagandă religioasă”. În fapt era o problemă de eficiență și de exemplu personal care îi atrăgea pe oameni către neoprotestanți. Cert este că datorită ”vegherii Partidului Stat” nu s-au mai înregistrat în relația dintre ortodocşi și neoprotestanți ”excesele” din perioada interbelică. La nivelul conducerilor cultelor a existat o anumită înțelegere și un spirit de ecumenism care a fost benefic atât pentru enoriașii ortodocși, cât și pentru cei neoprotestanți.
A apărut Statul şi Biserica în România Comunistă
Bogdan Emanuel Răduţ – Statul şi Biserica în România Comunistă (1948-1965). Între demnitate şi compromis, Cuvânt înainte de Lector univ. dr. Alexandru Oşca (Universitatea din Craiova), Editura Sitech, Craiova, 2010, 140 pag.
Cuprinsul lucrării:
Cuvânt Înainte
Introducere
1. Instaurarea regimului comunist în România
1.1. Consideraţii generale
1.2. Context intern
1.3. Determinări externe
1.4. Impactul reformelor promovate începând cu guvernul
Petru Groza asupra spiritualităţii româneşti
2. Studiu comparativ privind legislaţia cultică în regimul democratic şi în regimul comunist
2.1. Cadrul legislativ de existenţă a cultelor în timpul
regimului monarhiei constituţionale
2.2. Cadrul de existenţă şi de funcţionare a cultelor
în timpul Republicii Populare Române
3. Raporturile dintre stat, partidul comunist şi biserică în regimul comunist
3.1. Concepţia comunistă faţă de religie
3.2. Culte recunoscute în Republica Populară Română
3.3. Regimul cultelor nerecunoscute de stat
3.4. Relațiile între conducerea Bisericilor universale
și bisericile de pe teritoriul României
3.5. Represiunea regimului comunist împotriva bisericii
și slujitorilor ei
Concluzii
Bibliografie
Anexe












