Arhive categorie: Cărţi

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării – un interviu cu Mary Eberstadt


Exista o corelatie intre declinul familiei si ascensiunea necredintei in Dumnezeu? Mary Eberstadt, autorul cartii recent publicate How the West Really Lost God (“Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu”) dovedeste ca exista.

Versiunea completa in engleza a interviului poate fi citita aici: http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2013/07/10/how-the-west-really-lost-god-an-interview-with-mary-eberstadt/

Mary Tedeschi Eberstadt is an American author and a senior fellow at the Ethics and Public Policy Center (EPPC), aconservative[1][2] think tank in Washington, DC. Her work, according to the EPPC website, focuses on issues in American society, culture, and philosophy.[3]

https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Eberstadt

Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: un interviu cu Mary Eberstadt

În ultima ei carte, Cum l-a pierdut Occidentul pe Dumnezeu: o nouă teorie a secularizării, Mary Eberstadt încearcă să răspundă la întrebarea „Cum şi de ce a ajuns Creştinătatea cu adevărat la declin în părţi importante ale Occidentului?” Răspunsul ei contrează înţelepciunea convenţională, însă Jonathan V. Last argumentează că „nu poţi înţelege adevăratele probleme filosofice ale Occidentului fără să citeşti această carte”. D-na Eberstadt a fost drăguţă să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la argumentul ei şi la implicaţiile acestuia. 

Interviul complet în limba română poate fi citit aici: www.alianta-familiilor.ro

AFR va Recomanda o recenzie a cartii lui Eberstadt care poate fi citită aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2013/08/10741/ 

 

How the West Really Lost God: A New Theory of Secularization

In „How the West Really Lost God”, leading cultural critic Mary Eberstadt delivers a powerful new theory about the decline of religion in the Western world. The conventional wisdom is that the West first experienced religious decline, followed by the decline of the family. Eberstadt, however, marshals an array of research, from historical data on family decline in pre-Revolutionary France to contemporary popular culture both in the United States and Europe, showing that the reverse has also been true – the undermining of the family has further undermined Christianity itself.

The Heritage Foundation – YouTube Channel

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

Maxima zilei – 9 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Adevărul înseamnă minune, adevărul înseamnă iertare.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 615.

Maxima zilei – 8 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Nu în mâna oamenilor stă cumpăna judecății, ci în mâna lui Dumnezeu.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 574.

Maxima zilei – 7 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Se vorbește despre focul gheenei ca de un lucru cu o existență reală; nu încerc a pătrunde taina aceasta de care mă tem, dar mă gândesc că dacă ar fi cu adevărat așa, păcătoșii cu drept cuvânt s-ar bucura, căci suferința pe care ar încerca-o cu simțurile i-ar face să uite, fie măcar pentru o clipă, suferința morală, care este cu mult mai înfricoșătoare. Și de această din urmă suferință nu pot fi izbăviți, căci ea se află chiar înlăuntrul lor, nicidecum în afară.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 553.

Maxima zilei – 6 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
„Ce este iadul?” Și cuget în sinea mea: „E suferința de a nu mai putea să iubești”.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 552.

Maxima zilei – 5 martie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

Când rămâi singur, roagă-te lui Dumnezeu.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.

Maxima zilei – 28 februarie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

Cel fără prihană moare, dar lumina lui arde mai departe.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.

Maxima zilei – 27 februarie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)
Neclintit fii în credința ta până la capăt, crede chiar dacă toți oamenii de pe pământ s-ar fi lepădat de credință și numai tu, unul, ai păstra candela nestinsă, aducând prinos și dând laudă lui Dumnezeu.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 550.

Maxima zilei – 26 februarie 2016


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

Trăind în veac orbecăim prin întuneric, și de n-am avea în fața noastră luminosul chip al lui Hristos, ne-am pierde cu toții, așa cum s-a întâmplat cu seminția dinainte de potop.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548.